Romanulu, iulie 1891 (Anul 35)

1891-07-24

16 Iunie 1881, având a’și regula dreptu­­­­rile la pensie. La vacanta de căpitan de port clasa II, de la Cernavoda, se ïnainteza, pe ziua de 16 Iunie 1891, dragomanul-ajutor Vansaa­­nen Edgard de la căpitănia Galați. S’a acordat căpitanului Alexandrescu Radu, din arma cavaleriei, o­ pensiune de lei 222, bani 85 pe lună, cu începere de la 19 August 1889, pentru un serviciu de 27 ani împliniți. D. Nicolae Zahariad Olmazu, inginer-șef clasa I In corpul teh­nic al statului de la 1 Ianuarie 1883, actualmente aflat in dis­ponibilitate, se reprimește în serviciul mi­nisterului lucrărilor publice, și se Inainte­­za la gradul de inginer-inspector clasa II, pe­­ ziua de 1 Iulie 1891. Sunt Înaintati, pe­­ ziua de 1 Iulie 1891, următorii ingineri și conductori din servi­ciul acestui minister cari au îndeplinit sta­giul cerut de regulamentul corpului teh­­nic al Statului, și anume : La gradul de inginer șef cl. 11 D. Anghel Basilescu, inginer ordinar cl. I de la 10 Maiü 1883. La gradul de inginer ordinar cl. 1 D. Ión Apoatolescu, inginer ordinar cl. II de la 28 Iunie 1887. La gradul de inginer ordinar cl. 11 D-nil Ion Negură, inginer ordinar clasa III de la 30 Maiu 1887 și Constantin Baș­­in, inginer ordinar clasa 111 de la 2 Apri­lie 1888. La gradul de conductor cl. 11 D. Anton Craciunescu, conductor clasa III, de la 15 Iunie 1889. D. Constantin Paraschivescu, inginer or­dinar clasa 11 in corpul teh­nic al Statu­lui de la 8 Octombrie 1885, se inainteză la gradul de inginer ordinar cl. 1, pe­­ ziua­da 1 Iulie 1891, iar d-nii Aurelia Beleșu, inginer ordinar clasa 111 de la 10 Maiu 1884, și Dimitrie Poenaru, inginer ordinar clasa 111 de la 3 Octombrie 1888, sunt i­­naintați la gradul de inginer ordinar cla­sa 11, pe același­­ fi­u. Grigore Stratilescu, absolvent cu di­plomă al școlei naționale de poduri și șo­sele, actual elev-inginer in corpul teh­nic al Statului, se Inainteză la gradul de in­giner ordinar cl. 111, pe z­iua de 1 Iulie 1891. D-nii Mihail G. Constantinescu și Geor­ge M. Scutaru, absolvenți cu diploma ai școlei nationale de poduri și șosele, ac­tuali elevi-ingineri în corpul teh­nic al Statului, se inaintază la gradul de ingineri ordinari cl. 111. D. Iacob Papadopol, vechiu elev al șco­­lei naționale de poduri și șosele, este nu­mit In postul de repetitor de cursuri la a­­cea școla, post creat din nou prin budge­tul exercițiului curent. Administratorul clasa 1 Hariton Constan­tin, reformat pentru infirmități incurabile, u­ pensiune de lei 168 pe lună, cu înce­pere de la 1 Aprilie 1­91, pentru un ser­viciu de 21 ani împliniți. S’a rectificat pensiunea acordată căpita­nului Celăreanu Nicolae și s’a fixat la cuantumul de lei 186, bani 26 pe lună, cu începere de la 1 Iulie 1889. S’a acordat administratorul clasa I Mân­­tulescu George u­ pensiune de lei 235 pe luna, cu începere de la 1 Iulie 1889, pen­tru un serviciu de 27 ani împliniți. S’a dispus ca d. George Vladoianu, nu­mit casier general de județ prin decretul regal cu No. 2.253 din 8 Iulie, se îndepli­­nesca acesta funcțiune la județul Vaslui, în locul d-lui Al. Greblis, actual casier ge­neral la acel județ, care trece la județul Suceava, In locul d-lui G. Vasescu, lăsat In disponibilitate. D-nii Constantin Fundățeanu și George Văleanu, actuali ingineri asistenți in ser­viciul de întreținere al căilor ferate, se in­­nainteza In posturile de șefi de secțiune la același serviciu, pe d­aua de 1 Iulie 1891. D. Balotă N. Grigore, care a urmat cur­surile școlii naționale de mine din Paris, se numesce, pe­­ ziua de 15 iulie 1891, în postul de inginer asistent la serviciul de întreținere al căilor ferate. D. Nicolae N. Furcă, conductor clasa I la corpul teh­nic al statului, actualmente aflat în serviciul de poduri și șosele al acestui minister, este detașat și numit in postul vacant de conductor dirigente al serviciului drumurilor din județul Dâm­­bovița. D. George Nicoleanu, inginer agricol, actual șef al pepinierelor, se numesce, pe z­iua de 1 Iulie 1891, in postul de șef al divisiunei filoxerice din administrațiunea centrală a serviciului filoxeric, în etate de 3 ani, fiul locuitorului Gheor­­ghe Stancu, din comuna Preasna, județul Ilfov, aflându-se la câmp cu părinții săi, s’a dus, împreună cu un soră a sea mai mare, ca se gonescu caii de la un clac­­­easé el apropiându-se și amenințând un cal cu biciul, calul l’a lovit cu piciorul spărgându-I capul, astfel că a doua zi a încetat din viéta. înecat In ziua de 1 Iulie a. o., copila Paras­­chiva. In etate de 4 ani, fiica d-lui Gheor­­ghe Brânzanu, din cătunul nou, comuna Colentina, județul Ilfov, s’a înecat într’uă gropa din cur­tea tatălui său, din care sco­sese pământ pentru construcția unei case, și care se umpluse cu apa provenită din ploie. • ÎNTÂMPLĂRILE PILEI 5 Éri pe la ora 3 și jumătate p. m., d. Grigore Puricescu din calea Șerban-Vodă, No. 54 venind de la plimbare din oraș dupe masă a încetat subit din vié­a. Omorât de­cât In ziua de 28 Iunie a. c., copilul Ruse, Trăsnet In diua de 1 Iulie a. c., pe la orele 11 a. m., pe timp de plaie, la comuna Cia­­murli-de-Sus, din plasa Babadag, județul Tulcea, trăsnetul a cadut pe orzul secerat de curând și, aprind­ându-l, au ars 4 clăi ale locuitorului Hie Ivan Jecu, din catuna Camena, pendinte de acea comuna, fără a mai acusa și alte pagube. Tot la 1 Iulie, trăsnetul a mai cădut și ifl,comuna Potur, din aceiași plasă, unde a lovit un salcâm din piața comunei. Tăiat în bucăți de mașină In ziua de 2 Iulie a. c., pe la orele 7 p. m., baiatul Vasile Burlacu Gheorghe, de din comuna Siliștea, județul Neamțu, ce se afla ca lucrator la mașina cu aburi de arat a d-lui Niculae Solomon, arendașul moșiei Porcesci-Precistei, județul Roman, sărind de pe on mașină pentru a lua un suman, a fost prins de­desubt dinaintea plugului celei de a doua și taiat in bucăți, remânând mort pe loc. Cașul i’a comuni­cat parchetului local care a autorizat în­mormântarea cadavrului, înecată In d'ua de 2 Iulie a. c., uă plută ce trecea pe riul Bistrița, oprindu-se într’un raniș din sus de podul Buhalnița, județul Neamțu, ómenii ce se aflau pe pluta și cari erau duci bărbați și trei femei au făcut un caulă de dulapi în care s’au suit toți, dându-i drumul pe apa ca se iasa la mal; când ajunse aprope de mal, caula resturnându-se, denșii au cadut in apa ; fata Ana Gavril Baciu s’a înecat, éi cel­lalt­, cu ajutorul altor omeni, au fost scapați. Morte din tortură Locuitorul Mihai- Giurgiu Adam Balint, din comuna Gioseni, județul Bacau, s’a dus la prășit în ziua de 2 Iulie a. c., Împreună cu soția sea Magda, pe care, torturând’o prin lovituri, a strangulat’o în pădure. Parchetul a fost sezisat. Mort din lovire In noptea de 2 Iulie a. c., în comuna Militari, județul Ilfov, a încetat din viața copilul Ștefan Ion, în etate de 7 ani. Din examinarea făcută de medic, s’a constatat ca mortea i-a provenit din lovitura de ciomag ce numitul o primise în pântece de la băiatul Stan Nița, în etate de 10 ani. Călcat de car In ziua de 3 Iulie a. c., băiatul Bucur­­i­a N. Radu, din comuna Poenari, jude­țul Muscel, în etate de 18 ani, pe când cobora în oraș, pe un drum numit la Gârlici, cu căruța cu boi încărcata cu piatra de Albesci, însoțit fiind și de alți cărăuși tot din Poenari și tot cu carele încărcate cu piatra, a fost calcat de boi pe picior și cadând jos a trecut căruța peste dânsul și i-a sdrobit capul, ramanând imediat mort. Grindină In daua de 3 Iulie a. c., a căzut, pe te­ritoriul cătunei Pașa-Câșla, pendinte de comuna Cantă-Bugeac, plasa Babadag, ju­dețul Tulcea, ua plaie torențiala cu grin­­gina, făcând stricăciune pe oă întindere de 20 hectare semănătură cu grâu, orz și in, 65 hectare vii și 2 grădini zarzavaturi cu doue hectare. Pagubele causate s’au estimat la 3.800 de lei. — In unele comune din plasa Babadag, județul Tulcea, in ziua de 9 Iulie a. c., cadând plaie torențiala cu furtuna și grin­dină, în mărime de la un bob de porumb pent a­ua nucă, a făcut următarele stri­căciuni : La comuna Caramanchioi, unde a durat 40 minute, a stricat 30 grâu, 6 hectare papușoi­, 8 hectare vii, 30 hectare vii și oă grădină de zarzavat do­uă jumetate hectar; curentul apei a distrus mai multe garduri și saivane și a înecat multe pásée mici. Pagubele s’a estimat la suma de 16.000 lei. La comuna Cogelac, a durat 50 minute, stricând 11 hectare grâu, 50 hectare vii, to­te grădinile, pomi fructiferi, și a distrus tote geamurile ce erau în direcțiunea Sud- Vest. In catuna Tari-Verde, pendinte de Gogelac, a distrus 9 hectare grâu, 14 hec­tare vii, grădinile și pomii. Evoluția se face în present. La comuna Jurilovca, a răsturnat mo­rile de vânt ale preotului Roman Zenovei și a locuitorului Feodor Pavlo Malo, rupând mai tot materialul. Paguba se ridică la ROMANULl­ 24 IULIE 1891 suma totală de lei 600, și aci grindina a cădut pe întindere de 6 hectare vil,­ânda fiind forte rară și mică pagubele sunt ne­­simțitore. FELURIMI • Militar călugăr.­­ Un general rus Ni­colae fost guvernator al Caucasului, a murit fidele acestea la mânăstirea grande Chartreuse din Francia sub numele de dom Jean Louis. Generalul era fiul unui ambasador rus. In 1860, el s’a retras la Grande Chartre­use. Mortea l-a provenit din causa unei căderi intr’un prăpastie, unde a stat două­­ ide udat de apa torentului fară a se putea mișca. Un păstor auciind gemetele sale a dat alarma. Corpul său era plin de răni. Ceva curios. Celula sea a fost dată ne­potului său dom Charles care și el portă asemenea un mare nume­ de Broglie. Membrii de la Jokey-Club cari il cu­nosc bine s’au mirat auziind acesta, fii il credeau in calatorâ prin Africa. Sângele de capră. — Societatea te­ra­­peutica din Paris. In cea din urmă șe­dința a sea a condamnat sistemul tranz­­fuziunei sângelui de capră la ofticoși de care s’a vorbit atâta. Nu s’a probat inca, dupe cât se pare, ca capra sa fie refractară la tuberculosa. Se citeza mai multe cazuri in sprijinirea acestei afirmațiuni. Stârpirea insectelor în grădină.—Un american a descoperit un nou­­ mijloc de loc de a stârpi insectele in gradine cu pome și altele, fii consta in a instala lam­pe electrice de jur împrejur. Ast­fel intr’uă singura sera mai mult de un sută cii in­secte aparținând altora cari se hrănesc cu vegetale vor veni se’și ardă aripile la lo­cul unei singure lampe. Din nenorocire remediul, admițând ca el va fi bun, nu este pentru tota lumea. Vor profita de el numai bogații. Dicționar filosofic.—Un 4*ar­chances ne ua urmetorul dicționar: Judecată. Un punte intre memoria și i­­maginațiune. Toleranță. Mila spiritului. Concisia. Masca precisiei. Gloria. Un tata care nu desfraneza de­cât inimele mari. Progres. Oxigenul spirtului. Calcul de probabilitate. M­­atematisarea fatalismului. ^ Porumbeiii. — Bucatareta da socotela cuconet Tibța in buducarul ei după ce a târguit in piață. — Ce lei Marițo, dicea cucoua bucătă­rese­, suni pui trei iei perechea de porum­bei ? Acesta scum­pete este spaimantatore ! — Ei, drace 1 respunde bucataresa, când cine­va voes ce se cumpere porumbel in piata trebue se-i plate,ca. Nu sunt ca a­­ceia cari vin ia cuconita in tote Și­cie, iSOltU hKJOiNOMKJE , Operațiunile cerealelor efectuate în portul Ibraila la 10 Juliü st. v. ^4. Felöl­llecto,. Libre Let Observation î Portr 6500 59 9.30 M­­agaz » 2050 59­/* 9.15 , 1560 59’/2 9.30 , 700 58 8.90 » ț 8000 571/„ 9.22 •/* Caic » 8000 57 9.15 » 3000 581/2 9.30 „ » 3500 59 9.20 , 4500 61 970 , 1150 58 9.25 , 7000 59 9.40 Gran 3350 56 11.35 Caic , 3900 58 12.30 « 5900 57 12. . , 1400 60 13.40 . 3800 60 W» 11.40 „ , 1200 561 11. » , 1900 57­/. 12. Grâu n. 1150 56’/a 12. Magaz V. P. Sassn. UL1IME INFORMAȚlUNI pre Am vorbit cu altă ocasiune des­C harta județului Ilfov lucrată într’un mod strălucit de d. inginer Martineanu. Cu acea ocasiune am spus că consiliul județian a adop­tat-o și a hotărit imprimarea ei cu spesele județului. Cu tote acestea de atunci sunt mai multe luni și aflăm că până azi comitetul permanent nu s’a con­format votului dat de consiliu. Care este pre causa ? Lipsa de asemenea charte este mult simțită în țară. Când se pre­sintă ocasiunea a le avea, se mai stea őre la îndoiala ? —x— Se vorbesce că în urma înfrân­­gerei suferite de guvern la alegerea de senator de alaltă­ eri din T.­Jiu, d. Pleșoianu, prefect al județului Gorj, va fi înlocuit. —x— Marți s’au expulsat pe la Burdu­­jeni 25 familii israelite ruseșci care intraseră în țară prin granița ru­­sesca. Administrațiunea de expulsațiune a dat și câți­va lei acestor neno­rociți. —"— Se comunică «sicarului Galați că la Pechia, pe moșia Balțați, județul Co­­vurlui, ținuta in arendă de d. Teo­­doru, s’ar fi întâmplat un omor prin imprudență. Victima este un anume Conduxa, mașinistul moșiei. Parchetul sesizat a deschis uă anchetă. — x— Galații ne spune că evreii din Ru­sia se plimb nesupărați pe stradele Galațului. Nu mai departe de cât era s’a întâlnit pe strada Muncipală 4 chipuri cu totul necunoscute, cu bar­­bele mari, cu perciuni, cu halaturi lungi , cu cisme rusești în picioire. —x— La 15 August vor avea loc pri­mele manevre navale ale marinei aostre. U­ divisie navală su­b comanda colonelului Murgescu va străbate totă Marea Negra, urmărind contele rusesci, și mergând păna la Constan­­tinopole. Atașați militari streini vor asista la aceste manevre. Alegerea din Bârlad înscriși 702.—Au votat 569 D. I. Popescu, liberal-național a întrunit 283 voturi D. Emanuil Vulpe 276 „ Cel dintâiu s’a proclamat ales, fi­­ind­că a fost balotagiu. Telegrame Hamerfes, 22 iulie, împăratul Wilhelm a ajuns la capul Nord, a dejunat pe înălțime. A continuat apoi calatoria sa pe Hohenzollern și a sosit apoi înainte de ar­iaȘi la Hammerfest, unde va sta 24 ceasuri. Breslau 22 Iulie Multe părți din Silesia sunt inundate, valea riului N­­iss se asemena cu un lac întins, mai multe sate sunt sub apă, lo­cuitorii fug. — Sola și Vistula s’au re­­versat de asemenea, stricăciunile sunt con­siderabile. Tropau, 22 Iulie In urma ploilor mari, Oppa, Mohra și alte lini s’au revărsat și au acoperit câmpurile, recolta este compromisa, carti­erele de jos din Troppau sunt inundate. Faris, 22 iulie Compania mesageriilor maritime a or­­ganisat on nouă linie australiană, Faris, 22 iulie. Contra­amiralul Bioun de Colstonn a fost numit vice-amiral.­­ Contra­amiralul Vivielle a fost numit comandant al stați­­unei navale din Algeria. D. Ribhot a primit acei pe d. Decrais. Buenos-Aires, 22 Iulie. Banca franceză din Rio la Plata a re­luat operațiunele sale. New-York, 22 Iulie. Veniturile celor d’ontain 20 dils din Iulie au fost de 6,795,487 dolari, adică cu 3,285,551 dolari mai inferiore decât ace­lea din perioda corespund­etare a anului trecut. Knoxy­ tVe, 22 iulie. Grave desordine au isbucnit la Goal­­breck și la Briceville (Tonese); minerii greviști au tras asupra deținuților trimeși ca să-i înlocuiască și asupra soldaților din escorta. Ei au pus mina pe telegraf. Gu­vernul va proclama starea de asediu și trupele vor fi trimise la contra greviștilor; este temere ca ciocnirea se nu aibă con­secințe grave. Falmuth, 22 Iulie. Corabia de resbel chiliana «Presidents Errazaus» a părăsit eri­portul. Londra, 22 Iulie. Times ara din Lisabona ca echipagiul lui Errazari» se compune din francesi și spanioli; tunarii mai cu sema sunt fran­­cesi. Agenția Reuter află din Santiago din Chili d­e 300 de omeni din trupele guver­nului au­ bătut pe 400 de insurgenți. Gu­ernul posedă o­ armată minunată de 37,000 omeni. Se asigură că Portugalia a hotărât să organiseze asociațiuni pentru a colonisa teritoriul Imhambrene în Zambesul de Nord. Sofia, 22 Iulie. Agenția Balcanicii este autorizata să desfință în mod categoric știrile răspân­dite de curând in privința arestării unui pre­ care Stefanoff și a doul din complicii săi, precum și pretinsele torture ce ar su­feri deținuții în afacerea asasinatului Bel­­ceff. Nimeni cu numele de Stefanoff nu a fost arestat Agenția Balcanică trateza aceste știri de fantesii și de re­­voltare și adaugă că ele sunt propagate periodice­le de către un oficina cunoscută, care caută sé­ănegres ca actele guvernului bulgar însărcinate de a combate mașinațiunile diabolice ale inimi­cilor sigurității și liniștei Statului. Este de asemenea inexact 4>ca aceeași Agenție ca d-na Stambuloff este bolnav. Primul ministru este sănătos și face călă­toria sa anuală în principat. Instrucția în afacerea Belieff continuă. Agenția Română Havas. BULETIN METEOROLOGIC 1891 24 hliti Buouresoi senin Slatina senin 1) Alexandri» „ 17 „ Galați senin 17 „­­ Bacău senin 21 „ Giurgiu ’ ,­ 16 « coriaci „ 16 „ Hagi senin 15 „ Boțogani » 17 „„lagi­nor 20 „ Brăila » 15 * Măgurele » 21 • R..zeü senin 13 » Mangalia M. calmă 15 „ Colărași » 17 » Petru senin 15 „ Cămpu­lung „ 18 »^Ploești senin 14 » Constanța M.calmă 16 » R.­Sărat » 17 » Caracal senin 15 » Pitescu „ 18 „ Craiova „ 15 „ R.­Vâlcea »_. 20 „ Doroboiu senin 17 » Roman „ 19 „ Drăgăeani ”. 17 • Severin senin 18^'n Focgins .. 18 » Sinaia » 17 „ ANUNUSURI și RECLAME pentru Almanahhul „Românului“ pe anul 1­893 sunt primite chiar de acum cu con­­dițiuniie urmatore : Uă pagină intrega. . . Lei 20 Uă jumetate pagină . » 10 Un sfert de pagină . . » 5 10 rânduri 1­50 Având in vedere că Almanachul rămâne în casa mai mult timp, chiar și mai mulți ani, ca e consultat in fie­care­­ Ji, că un singur exemplar e ve^ut și citit de mai multe per­­sone, prețul licsat la anunciuri se pote considera ca modest de tot. Almanachul va fi tras in 12 mii de esemplare pe hârtie satinată și in format 30x20 centimetri. Va cuprinde materie alesă bogată și variată in literatură, romane, sci­­ințe, arte, istoria țerii, poesii, anec­dote, economia domestica, medicina casnică, gradinărie de casă, etc., etc. pe lângâ partea calendaristică. Plus 24 de ilustrați­uni esecutate cu artă în străinătate și ín­­ ora.­ ­Al­man­ach­ul apare la 15 Octombre, anunciuri sunt primite numai până la 15 Sep­­tembre. Doritorii de a publica prin acest Almanach ori­ce inserțiune sunt ru­­geți a se adresa sau direct la ad­ministrația diarului Romanulu (Str. Brezoianu, 12—Bucuresci), sau la corespondenții noștri­ din județe. DE­VENSARE UA TIPOGRAFIE, cu tot ma­terialul necesar pentru tipărirea unui mare dial- cotidian. Mașină aprope nouă, No. 12, sistem Ma­­rilioni. Preț forte redus. Înlesniri pentru plată. Se pote intra în po­sesie îndată. Pentru amănunte a se adresa prin scrisóre la admi­nistrația Românului supt inițialele A. C. séu în persona de la orele 2 la 3 p. m. în tote țplele. Moșia Vâlnicu și Cotenești din districtul Muscel, pe âapa Dâmbovița, uă mie două sute pogane livede de­sen de prima calitate, cu 14 locui­tori împroprietăriți, se vinde sau se arendează dupe acum. Doritorii se pot presenta la ori­ce oră, Calea Gu­liii, 163 , 66( BIBLIOGRAF) Amintiri istorice și Programele semnat de liberali de la 1848 pânâ afli. Adunate și anotate de Vintila Rosetti. Un volum 2 lei. La administrația Româ­nului. Creditul Funciar Urban din Bucuresci. PUBLICAȚIUNE La 16 ale curentei se va ține li­citație prin oferte înscris la sediul societății strada Domnească pen­tru darea lu întreprindere a repara­țiilor ce sunt a se face la imobilele societății din Galați și anume : 1. Casa fosta Lambrinidi din str. Domnesca. 2. Fabrica fostă a lui Lambrinidi din strada portului și 3. Otel Petersburg.­­Devii?­ele de lucrări se pot vedea In tote filele atât la sediul societă­ții cât și la d. Advocat C. Pîtișteanu, in Galați strada Brașovenii casa Zo*­sima. Amatorii pot trimite oferte și îna­­inte de termen. Direcțiunea. ATI. La fabrica de postavuri a sub­sem­­natului, se află de verijare uă ma­șină de pieptănat lână, sistemul cel mai nou(german), precum și piep­teni pentru scărmănatul lânei cu prețuri forte moderate. Asemenea este și un mașinist spe­­cial care se pute repara și ascuți ori­ce fel de mașină de pieptănat și scărmănat lână, in ori­ce parte a țetei. Mihail Lazăr, Pitescu, CURSUL PILIEA BURSA BUCURESCI - 9 iulia — 4 ort j­. m. Seats rom. per. 1875 &*|, Kents români amort. 5 *|­ . , Kente amort. 4 °|, . . . . » (Schuldverschreib) , Oblig. de Stat C. F. R. 6*|, . Kenta rom. (Kur. conv.) 6 °|. . Împrumutul Municipal 6*|. . împrumutul Oppenheim h*/n. Obl. Casei Pensiunilor. . . Oblig, are com Bucur. 1883. n » » » 1884 * * » » 1890. . com­ Buc. cu tos. a 20­1. Scrisuri func. rurale 7*|.. . Scrisuri func. rurale 5*/. . Idem urbane 7*/, . . . * «V................. * fi*/.­­­­ . Scrisuri fondate urb. Iaji Banca Neț­ (5001. vír« Intr.) Soc. Dacie­ Hom. (250 lei Tire) Soc. d’Reig. Naț. (200­1. rin.) Prima Soc. rom de rean­g 8oc. r. de con. (250­1. lira) Soc. de bauit artificial ,­­ „ pintro­f,bric. hârtiei . Agi«. ...... Snhittfe Londra 8 Inni . ... » cek. Parte 3 luni » cek. . • . . . . Berlin 3 Inni . . . . . » «ek. .­­ . . . . Viena ... • . . . . * cek. . ■ . . . b­ ISO Casa 100 V D9 ■/« 84­­ t 84 ./. 84 *­« iot 274 95 *i 94 70 — 10 V 101 •/* IO >: 66 */i 85 — ultimi 1494 370-378-92­­ BURSE STRAI­N^E Viena 22 Iuliu Napoleon de aur ■. . . . Galbenul imperial............................. Lira turchict .................... Argintul contra hârtiei Ruble hârtie comptai Acțiuni credit anstalt . . Renta metalicii 5 la suta . Renta Hârtie . . . . Renta aur ................... SCHIMB. Londra la vedere . . Paris la vedere . » Berlin la vedere . » Amsterdam la vedere PARIS Hanta franceul 4 ..­­­ Renta români 3 suta . . Renta rumâni 5 la sută C. I Credit mobiliar român . . împrumutul slen 1889 . . » 1881 cu cupon Banca otomană .... Datoria turcesca .... Lose tnroe ...... SCHIMB. Londra la vedere . » Amsterdam 3 luni » Berlin 3 luni .­­BERLIN Napoleon............................. Renta amort. 5 suta C. F. R. Obligațiuni nonî 6 suta . . . împrumutul Oppenheim 8*/. . Ecbla hârtie comptant . . . SCHIMB. Londra S luni . . » Part. 9 luni Amsterdam 2 suni­. . » ■ . 9 86 5 10 70 100 — 128 — 295 37 92 70 117 75 105 20 176 70 46 60 67 61 97 80 105 85 95 30 99 75 437 50 584 37 489 06 2. 21 5 207 12 122 87 16 20 5­­9 30 102 60 229 70 20 26­5 80 25 168 I 6

Next