Romanulu, iulie 1891 (Anul 35)
1891-07-24
16 Iunie 1881, având a’și regula drepturile la pensie. La vacanta de căpitan de port clasa II, de la Cernavoda, se ïnainteza, pe ziua de 16 Iunie 1891, dragomanul-ajutor Vansaanen Edgard de la căpitănia Galați. S’a acordat căpitanului Alexandrescu Radu, din arma cavaleriei, o pensiune de lei 222, bani 85 pe lună, cu începere de la 19 August 1889, pentru un serviciu de 27 ani împliniți. D. Nicolae Zahariad Olmazu, inginer-șef clasa I In corpul tehnic al statului de la 1 Ianuarie 1883, actualmente aflat in disponibilitate, se reprimește în serviciul ministerului lucrărilor publice, și se Inainteza la gradul de inginer-inspector clasa II, pe ziua de 1 Iulie 1891. Sunt Înaintati, pe ziua de 1 Iulie 1891, următorii ingineri și conductori din serviciul acestui minister cari au îndeplinit stagiul cerut de regulamentul corpului tehnic al Statului, și anume : La gradul de inginer șef cl. 11 D. Anghel Basilescu, inginer ordinar cl. I de la 10 Maiü 1883. La gradul de inginer ordinar cl. 1 D. Ión Apoatolescu, inginer ordinar cl. II de la 28 Iunie 1887. La gradul de inginer ordinar cl. 11 D-nil Ion Negură, inginer ordinar clasa III de la 30 Maiu 1887 și Constantin Bașin, inginer ordinar clasa 111 de la 2 Aprilie 1888. La gradul de conductor cl. 11 D. Anton Craciunescu, conductor clasa III, de la 15 Iunie 1889. D. Constantin Paraschivescu, inginer ordinar clasa 11 in corpul tehnic al Statului de la 8 Octombrie 1885, se inainteză la gradul de inginer ordinar cl. 1, pe ziuada 1 Iulie 1891, iar d-nii Aurelia Beleșu, inginer ordinar clasa 111 de la 10 Maiu 1884, și Dimitrie Poenaru, inginer ordinar clasa 111 de la 3 Octombrie 1888, sunt inaintați la gradul de inginer ordinar clasa 11, pe același fiu. Grigore Stratilescu, absolvent cu diplomă al școlei naționale de poduri și șosele, actual elev-inginer in corpul tehnic al Statului, se Inainteză la gradul de inginer ordinar cl. 111, pe ziua de 1 Iulie 1891. D-nii Mihail G. Constantinescu și George M. Scutaru, absolvenți cu diploma ai școlei nationale de poduri și șosele, actuali elevi-ingineri în corpul tehnic al Statului, se inaintază la gradul de ingineri ordinari cl. 111. D. Iacob Papadopol, vechiu elev al școlei naționale de poduri și șosele, este numit In postul de repetitor de cursuri la acea școla, post creat din nou prin budgetul exercițiului curent. Administratorul clasa 1 Hariton Constantin, reformat pentru infirmități incurabile, u pensiune de lei 168 pe lună, cu începere de la 1 Aprilie 191, pentru un serviciu de 21 ani împliniți. S’a rectificat pensiunea acordată căpitanului Celăreanu Nicolae și s’a fixat la cuantumul de lei 186, bani 26 pe lună, cu începere de la 1 Iulie 1889. S’a acordat administratorul clasa I Mântulescu George u pensiune de lei 235 pe luna, cu începere de la 1 Iulie 1889, pentru un serviciu de 27 ani împliniți. S’a dispus ca d. George Vladoianu, numit casier general de județ prin decretul regal cu No. 2.253 din 8 Iulie, se îndeplinesca acesta funcțiune la județul Vaslui, în locul d-lui Al. Greblis, actual casier general la acel județ, care trece la județul Suceava, In locul d-lui G. Vasescu, lăsat In disponibilitate. D-nii Constantin Fundățeanu și George Văleanu, actuali ingineri asistenți in serviciul de întreținere al căilor ferate, se innainteza In posturile de șefi de secțiune la același serviciu, pe daua de 1 Iulie 1891. D. Balotă N. Grigore, care a urmat cursurile școlii naționale de mine din Paris, se numesce, pe ziua de 15 iulie 1891, în postul de inginer asistent la serviciul de întreținere al căilor ferate. D. Nicolae N. Furcă, conductor clasa I la corpul tehnic al statului, actualmente aflat în serviciul de poduri și șosele al acestui minister, este detașat și numit in postul vacant de conductor dirigente al serviciului drumurilor din județul Dâmbovița. D. George Nicoleanu, inginer agricol, actual șef al pepinierelor, se numesce, pe ziua de 1 Iulie 1891, in postul de șef al divisiunei filoxerice din administrațiunea centrală a serviciului filoxeric, în etate de 3 ani, fiul locuitorului Gheorghe Stancu, din comuna Preasna, județul Ilfov, aflându-se la câmp cu părinții săi, s’a dus, împreună cu un soră a sea mai mare, ca se gonescu caii de la un claceasé el apropiându-se și amenințând un cal cu biciul, calul l’a lovit cu piciorul spărgându-I capul, astfel că a doua zi a încetat din viéta. înecat In ziua de 1 Iulie a. o., copila Paraschiva. In etate de 4 ani, fiica d-lui Gheorghe Brânzanu, din cătunul nou, comuna Colentina, județul Ilfov, s’a înecat într’uă gropa din curtea tatălui său, din care scosese pământ pentru construcția unei case, și care se umpluse cu apa provenită din ploie. • ÎNTÂMPLĂRILE PILEI 5 Éri pe la ora 3 și jumătate p. m., d. Grigore Puricescu din calea Șerban-Vodă, No. 54 venind de la plimbare din oraș dupe masă a încetat subit din viéa. Omorât decât In ziua de 28 Iunie a. c., copilul Ruse, Trăsnet In diua de 1 Iulie a. c., pe la orele 11 a. m., pe timp de plaie, la comuna Ciamurli-de-Sus, din plasa Babadag, județul Tulcea, trăsnetul a cadut pe orzul secerat de curând și, aprindându-l, au ars 4 clăi ale locuitorului Hie Ivan Jecu, din catuna Camena, pendinte de acea comuna, fără a mai acusa și alte pagube. Tot la 1 Iulie, trăsnetul a mai cădut și ifl,comuna Potur, din aceiași plasă, unde a lovit un salcâm din piața comunei. Tăiat în bucăți de mașină In ziua de 2 Iulie a. c., pe la orele 7 p. m., baiatul Vasile Burlacu Gheorghe, de din comuna Siliștea, județul Neamțu, ce se afla ca lucrator la mașina cu aburi de arat a d-lui Niculae Solomon, arendașul moșiei Porcesci-Precistei, județul Roman, sărind de pe on mașină pentru a lua un suman, a fost prins dedesubt dinaintea plugului celei de a doua și taiat in bucăți, remânând mort pe loc. Cașul i’a comunicat parchetului local care a autorizat înmormântarea cadavrului, înecată In d'ua de 2 Iulie a. c., uă plută ce trecea pe riul Bistrița, oprindu-se într’un raniș din sus de podul Buhalnița, județul Neamțu, ómenii ce se aflau pe pluta și cari erau duci bărbați și trei femei au făcut un caulă de dulapi în care s’au suit toți, dându-i drumul pe apa ca se iasa la mal; când ajunse aprope de mal, caula resturnându-se, denșii au cadut in apa ; fata Ana Gavril Baciu s’a înecat, éi cellalt, cu ajutorul altor omeni, au fost scapați. Morte din tortură Locuitorul Mihai- Giurgiu Adam Balint, din comuna Gioseni, județul Bacau, s’a dus la prășit în ziua de 2 Iulie a. c., Împreună cu soția sea Magda, pe care, torturând’o prin lovituri, a strangulat’o în pădure. Parchetul a fost sezisat. Mort din lovire In noptea de 2 Iulie a. c., în comuna Militari, județul Ilfov, a încetat din viața copilul Ștefan Ion, în etate de 7 ani. Din examinarea făcută de medic, s’a constatat ca mortea i-a provenit din lovitura de ciomag ce numitul o primise în pântece de la băiatul Stan Nița, în etate de 10 ani. Călcat de car In ziua de 3 Iulie a. c., băiatul Bucuria N. Radu, din comuna Poenari, județul Muscel, în etate de 18 ani, pe când cobora în oraș, pe un drum numit la Gârlici, cu căruța cu boi încărcata cu piatra de Albesci, însoțit fiind și de alți cărăuși tot din Poenari și tot cu carele încărcate cu piatra, a fost calcat de boi pe picior și cadând jos a trecut căruța peste dânsul și i-a sdrobit capul, ramanând imediat mort. Grindină In daua de 3 Iulie a. c., a căzut, pe teritoriul cătunei Pașa-Câșla, pendinte de comuna Cantă-Bugeac, plasa Babadag, județul Tulcea, ua plaie torențiala cu gringina, făcând stricăciune pe oă întindere de 20 hectare semănătură cu grâu, orz și in, 65 hectare vii și 2 grădini zarzavaturi cu doue hectare. Pagubele causate s’au estimat la 3.800 de lei. — In unele comune din plasa Babadag, județul Tulcea, in ziua de 9 Iulie a. c., cadând plaie torențiala cu furtuna și grindină, în mărime de la un bob de porumb pent aua nucă, a făcut următarele stricăciuni : La comuna Caramanchioi, unde a durat 40 minute, a stricat 30 grâu, 6 hectare papușoi, 8 hectare vii, 30 hectare vii și oă grădină de zarzavat două jumetate hectar; curentul apei a distrus mai multe garduri și saivane și a înecat multe pásée mici. Pagubele s’a estimat la suma de 16.000 lei. La comuna Cogelac, a durat 50 minute, stricând 11 hectare grâu, 50 hectare vii, tote grădinile, pomi fructiferi, și a distrus tote geamurile ce erau în direcțiunea Sud- Vest. In catuna Tari-Verde, pendinte de Gogelac, a distrus 9 hectare grâu, 14 hectare vii, grădinile și pomii. Evoluția se face în present. La comuna Jurilovca, a răsturnat morile de vânt ale preotului Roman Zenovei și a locuitorului Feodor Pavlo Malo, rupând mai tot materialul. Paguba se ridică la ROMANULl 24 IULIE 1891 suma totală de lei 600, și aci grindina a cădut pe întindere de 6 hectare vil,ânda fiind forte rară și mică pagubele sunt nesimțitore. FELURIMI • Militar călugăr. Un general rus Nicolae fost guvernator al Caucasului, a murit fidele acestea la mânăstirea grande Chartreuse din Francia sub numele de dom Jean Louis. Generalul era fiul unui ambasador rus. In 1860, el s’a retras la Grande Chartreuse. Mortea l-a provenit din causa unei căderi intr’un prăpastie, unde a stat două ide udat de apa torentului fară a se putea mișca. Un păstor auciind gemetele sale a dat alarma. Corpul său era plin de răni. Ceva curios. Celula sea a fost dată nepotului său dom Charles care și el portă asemenea un mare nume de Broglie. Membrii de la Jokey-Club cari il cunosc bine s’au mirat auziind acesta, fii il credeau in calatorâ prin Africa. Sângele de capră. — Societatea terapeutica din Paris. In cea din urmă ședința a sea a condamnat sistemul tranzfuziunei sângelui de capră la ofticoși de care s’a vorbit atâta. Nu s’a probat inca, dupe cât se pare, ca capra sa fie refractară la tuberculosa. Se citeza mai multe cazuri in sprijinirea acestei afirmațiuni. Stârpirea insectelor în grădină.—Un american a descoperit un nou mijloc de loc de a stârpi insectele in gradine cu pome și altele, fii consta in a instala lampe electrice de jur împrejur. Astfel intr’uă singura sera mai mult de un sută cii insecte aparținând altora cari se hrănesc cu vegetale vor veni se’și ardă aripile la locul unei singure lampe. Din nenorocire remediul, admițând ca el va fi bun, nu este pentru tota lumea. Vor profita de el numai bogații. Dicționar filosofic.—Un 4*archances ne ua urmetorul dicționar: Judecată. Un punte intre memoria și imaginațiune. Toleranță. Mila spiritului. Concisia. Masca precisiei. Gloria. Un tata care nu desfraneza decât inimele mari. Progres. Oxigenul spirtului. Calcul de probabilitate. Matematisarea fatalismului. ^ Porumbeiii. — Bucatareta da socotela cuconet Tibța in buducarul ei după ce a târguit in piață. — Ce lei Marițo, dicea cucoua bucătărese, suni pui trei iei perechea de porumbei ? Acesta scumpete este spaimantatore ! — Ei, drace 1 respunde bucataresa, când cineva voes ce se cumpere porumbel in piata trebue se-i plate,ca. Nu sunt ca aceia cari vin ia cuconita in tote Șicie, iSOltU hKJOiNOMKJE , Operațiunile cerealelor efectuate în portul Ibraila la 10 Juliü st. v. ^4. Felölllecto,. Libre Let Observation î Portr 6500 59 9.30 Magaz » 2050 59/* 9.15 , 1560 59’/2 9.30 , 700 58 8.90 » ț 8000 571/„ 9.22 •/* Caic » 8000 57 9.15 » 3000 581/2 9.30 „ » 3500 59 9.20 , 4500 61 970 , 1150 58 9.25 , 7000 59 9.40 Gran 3350 56 11.35 Caic , 3900 58 12.30 « 5900 57 12. . , 1400 60 13.40 . 3800 60 W» 11.40 „ , 1200 561 11. » , 1900 57/. 12. Grâu n. 1150 56’/a 12. Magaz V. P. Sassn. UL1IME INFORMAȚlUNI pre Am vorbit cu altă ocasiune desC harta județului Ilfov lucrată într’un mod strălucit de d. inginer Martineanu. Cu acea ocasiune am spus că consiliul județian a adoptat-o și a hotărit imprimarea ei cu spesele județului. Cu tote acestea de atunci sunt mai multe luni și aflăm că până azi comitetul permanent nu s’a conformat votului dat de consiliu. Care este pre causa ? Lipsa de asemenea charte este mult simțită în țară. Când se presintă ocasiunea a le avea, se mai stea őre la îndoiala ? —x— Se vorbesce că în urma înfrângerei suferite de guvern la alegerea de senator de alaltă eri din T.Jiu, d. Pleșoianu, prefect al județului Gorj, va fi înlocuit. —x— Marți s’au expulsat pe la Burdujeni 25 familii israelite ruseșci care intraseră în țară prin granița rusesca. Administrațiunea de expulsațiune a dat și câțiva lei acestor nenorociți. —"— Se comunică «sicarului Galați că la Pechia, pe moșia Balțați, județul Covurlui, ținuta in arendă de d. Teodoru, s’ar fi întâmplat un omor prin imprudență. Victima este un anume Conduxa, mașinistul moșiei. Parchetul sesizat a deschis uă anchetă. — x— Galații ne spune că evreii din Rusia se plimb nesupărați pe stradele Galațului. Nu mai departe de cât era s’a întâlnit pe strada Muncipală 4 chipuri cu totul necunoscute, cu barbele mari, cu perciuni, cu halaturi lungi , cu cisme rusești în picioire. —x— La 15 August vor avea loc primele manevre navale ale marinei aostre. U divisie navală sub comanda colonelului Murgescu va străbate totă Marea Negra, urmărind contele rusesci, și mergând păna la Constantinopole. Atașați militari streini vor asista la aceste manevre. Alegerea din Bârlad înscriși 702.—Au votat 569 D. I. Popescu, liberal-național a întrunit 283 voturi D. Emanuil Vulpe 276 „ Cel dintâiu s’a proclamat ales, fiindcă a fost balotagiu. Telegrame Hamerfes, 22 iulie, împăratul Wilhelm a ajuns la capul Nord, a dejunat pe înălțime. A continuat apoi calatoria sa pe Hohenzollern și a sosit apoi înainte de ariaȘi la Hammerfest, unde va sta 24 ceasuri. Breslau 22 Iulie Multe părți din Silesia sunt inundate, valea riului Niss se asemena cu un lac întins, mai multe sate sunt sub apă, locuitorii fug. — Sola și Vistula s’au reversat de asemenea, stricăciunile sunt considerabile. Tropau, 22 Iulie In urma ploilor mari, Oppa, Mohra și alte lini s’au revărsat și au acoperit câmpurile, recolta este compromisa, cartierele de jos din Troppau sunt inundate. Faris, 22 iulie Compania mesageriilor maritime a organisat on nouă linie australiană, Faris, 22 iulie. Contraamiralul Bioun de Colstonn a fost numit vice-amiral. Contraamiralul Vivielle a fost numit comandant al stațiunei navale din Algeria. D. Ribhot a primit acei pe d. Decrais. Buenos-Aires, 22 Iulie. Banca franceză din Rio la Plata a reluat operațiunele sale. New-York, 22 Iulie. Veniturile celor d’ontain 20 dils din Iulie au fost de 6,795,487 dolari, adică cu 3,285,551 dolari mai inferiore decât acelea din perioda corespundetare a anului trecut. Knoxy tVe, 22 iulie. Grave desordine au isbucnit la Goalbreck și la Briceville (Tonese); minerii greviști au tras asupra deținuților trimeși ca să-i înlocuiască și asupra soldaților din escorta. Ei au pus mina pe telegraf. Guvernul va proclama starea de asediu și trupele vor fi trimise la contra greviștilor; este temere ca ciocnirea se nu aibă consecințe grave. Falmuth, 22 Iulie. Corabia de resbel chiliana «Presidents Errazaus» a părăsit eriportul. Londra, 22 Iulie. Times ara din Lisabona ca echipagiul lui Errazari» se compune din francesi și spanioli; tunarii mai cu sema sunt francesi. Agenția Reuter află din Santiago din Chili de 300 de omeni din trupele guvernului au bătut pe 400 de insurgenți. Guernul posedă o armată minunată de 37,000 omeni. Se asigură că Portugalia a hotărât să organiseze asociațiuni pentru a colonisa teritoriul Imhambrene în Zambesul de Nord. Sofia, 22 Iulie. Agenția Balcanicii este autorizata să desfință în mod categoric știrile răspândite de curând in privința arestării unui pre care Stefanoff și a doul din complicii săi, precum și pretinsele torture ce ar suferi deținuții în afacerea asasinatului Belceff. Nimeni cu numele de Stefanoff nu a fost arestat Agenția Balcanică trateza aceste știri de fantesii și de revoltare și adaugă că ele sunt propagate periodicele de către un oficina cunoscută, care caută séănegres ca actele guvernului bulgar însărcinate de a combate mașinațiunile diabolice ale inimicilor sigurității și liniștei Statului. Este de asemenea inexact 4>ca aceeași Agenție ca d-na Stambuloff este bolnav. Primul ministru este sănătos și face călătoria sa anuală în principat. Instrucția în afacerea Belieff continuă. Agenția Română Havas. BULETIN METEOROLOGIC 1891 24 hliti Buouresoi senin Slatina senin 1) Alexandri» „ 17 „ Galați senin 17 „ Bacău senin 21 „ Giurgiu ’ , 16 « coriaci „ 16 „ Hagi senin 15 „ Boțogani » 17 „„laginor 20 „ Brăila » 15 * Măgurele » 21 • R..zeü senin 13 » Mangalia M. calmă 15 „ Colărași » 17 » Petru senin 15 „ Cămpulung „ 18 »^Ploești senin 14 » Constanța M.calmă 16 » R.Sărat » 17 » Caracal senin 15 » Pitescu „ 18 „ Craiova „ 15 „ R.Vâlcea »_. 20 „ Doroboiu senin 17 » Roman „ 19 „ Drăgăeani ”. 17 • Severin senin 18^'n Focgins .. 18 » Sinaia » 17 „ ANUNUSURI și RECLAME pentru Almanahhul „Românului“ pe anul 1893 sunt primite chiar de acum cu condițiuniie urmatore : Uă pagină intrega. . . Lei 20 Uă jumetate pagină . » 10 Un sfert de pagină . . » 5 10 rânduri 150 Având in vedere că Almanachul rămâne în casa mai mult timp, chiar și mai mulți ani, ca e consultat in fiecare Ji, că un singur exemplar e ve^ut și citit de mai multe persone, prețul licsat la anunciuri se pote considera ca modest de tot. Almanachul va fi tras in 12 mii de esemplare pe hârtie satinată și in format 30x20 centimetri. Va cuprinde materie alesă bogată și variată in literatură, romane, sciințe, arte, istoria țerii, poesii, anecdote, economia domestica, medicina casnică, gradinărie de casă, etc., etc. pe lângâ partea calendaristică. Plus 24 de ilustrațiuni esecutate cu artă în străinătate și ín ora. Almanachul apare la 15 Octombre, anunciuri sunt primite numai până la 15 Septembre. Doritorii de a publica prin acest Almanach orice inserțiune sunt rugeți a se adresa sau direct la administrația diarului Romanulu (Str. Brezoianu, 12—Bucuresci), sau la corespondenții noștri din județe. DEVENSARE UA TIPOGRAFIE, cu tot materialul necesar pentru tipărirea unui mare dial- cotidian. Mașină aprope nouă, No. 12, sistem Marilioni. Preț forte redus. Înlesniri pentru plată. Se pote intra în posesie îndată. Pentru amănunte a se adresa prin scrisóre la administrația Românului supt inițialele A. C. séu în persona de la orele 2 la 3 p. m. în tote țplele. Moșia Vâlnicu și Cotenești din districtul Muscel, pe âapa Dâmbovița, uă mie două sute pogane livede desen de prima calitate, cu 14 locuitori împroprietăriți, se vinde sau se arendează dupe acum. Doritorii se pot presenta la orice oră, Calea Guliii, 163 , 66( BIBLIOGRAF) Amintiri istorice și Programele semnat de liberali de la 1848 pânâ afli. Adunate și anotate de Vintila Rosetti. Un volum 2 lei. La administrația Românului. Creditul Funciar Urban din Bucuresci. PUBLICAȚIUNE La 16 ale curentei se va ține licitație prin oferte înscris la sediul societății strada Domnească pentru darea lu întreprindere a reparațiilor ce sunt a se face la imobilele societății din Galați și anume : 1. Casa fosta Lambrinidi din str. Domnesca. 2. Fabrica fostă a lui Lambrinidi din strada portului și 3. Otel Petersburg.Devii?ele de lucrări se pot vedea In tote filele atât la sediul societății cât și la d. Advocat C. Pîtișteanu, in Galați strada Brașovenii casa Zo*sima. Amatorii pot trimite oferte și înainte de termen. Direcțiunea. ATI. La fabrica de postavuri a subsemnatului, se află de verijare uă mașină de pieptănat lână, sistemul cel mai nou(german), precum și piepteni pentru scărmănatul lânei cu prețuri forte moderate. Asemenea este și un mașinist special care se pute repara și ascuți orice fel de mașină de pieptănat și scărmănat lână, in orice parte a țetei. Mihail Lazăr, Pitescu, CURSUL PILIEA BURSA BUCURESCI - 9 iulia — 4 ort j. m. Seats rom. per. 1875 &*|, Kents români amort. 5 *| . , Kente amort. 4 °|, . . . . » (Schuldverschreib) , Oblig. de Stat C. F. R. 6*|, . Kenta rom. (Kur. conv.) 6 °|. . Împrumutul Municipal 6*|. . împrumutul Oppenheim h*/n. Obl. Casei Pensiunilor. . . Oblig, are com Bucur. 1883. n » » » 1884 * * » » 1890. . com Buc. cu tos. a 201. Scrisuri func. rurale 7*|.. . Scrisuri func. rurale 5*/. . Idem urbane 7*/, . . . * «V................. * fi*/. . Scrisuri fondate urb. Iaji Banca Neț (5001. vír« Intr.) Soc. Dacie Hom. (250 lei Tire) Soc. d’Reig. Naț. (2001. rin.) Prima Soc. rom de reang 8oc. r. de con. (2501. lira) Soc. de bauit artificial , „ pintrof,bric. hârtiei . Agi«. ...... Snhittfe Londra 8 Inni . ... » cek. Parte 3 luni » cek. . • . . . . Berlin 3 Inni . . . . . » «ek. . . . . . Viena ... • . . . . * cek. . ■ . . . b ISO Casa 100 V D9 ■/« 84 t 84 ./. 84 *« iot 274 95 *i 94 70 — 10 V 101 •/* IO >: 66 */i 85 — ultimi 1494 370-378-92 BURSE STRAIN^E Viena 22 Iuliu Napoleon de aur ■. . . . Galbenul imperial............................. Lira turchict .................... Argintul contra hârtiei Ruble hârtie comptai Acțiuni credit anstalt . . Renta metalicii 5 la suta . Renta Hârtie . . . . Renta aur ................... SCHIMB. Londra la vedere . . Paris la vedere . » Berlin la vedere . » Amsterdam la vedere PARIS Hanta franceul 4 .. Renta români 3 suta . . Renta rumâni 5 la sută C. I Credit mobiliar român . . împrumutul slen 1889 . . » 1881 cu cupon Banca otomană .... Datoria turcesca .... Lose tnroe ...... SCHIMB. Londra la vedere . » Amsterdam 3 luni » Berlin 3 luni .BERLIN Napoleon............................. Renta amort. 5 suta C. F. R. Obligațiuni nonî 6 suta . . . împrumutul Oppenheim 8*/. . Ecbla hârtie comptant . . . SCHIMB. Londra S luni . . » Part. 9 luni Amsterdam 2 suni. . » ■ . 9 86 5 10 70 100 — 128 — 295 37 92 70 117 75 105 20 176 70 46 60 67 61 97 80 105 85 95 30 99 75 437 50 584 37 489 06 2. 21 5 207 12 122 87 16 20 59 30 102 60 229 70 20 265 80 25 168 I 6