Romanulu, iulie 1891 (Anul 35)
1891-07-31
ANUL AL XXXV-LE Voiesco și vei putea. ANDNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV............... . . 40 ban Detto. III . . 2 lei — Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului. IN PARIS, la Havas- Laffire et Cune, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-niî Haacenstein et Vogler, Otto Maass). IN ELVEȚIA, la „ „ „ Din țerile cele alte direct la administrațiunea Țarului. — Scrisorile nefrancate se refasa — E SEIM’P LARUL ISbaN Fundator : C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 12 VINERI, 31 IULIU (19 IULIU st. v.) 1891 Luminezate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învețătorii din sate abonamentul este re dus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 leI se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului și oficiele poștale LA PARIS, la Havas, Laffete et Cune, 8, Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la birourile poștale. — Articolele nepublicate se ard. — I BUGURESCI, 30 CUPTOR Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor a trimis încă să circulare către prefecții județelor în privința comerciului ambulant. Fiind-că tocmai e timpul când comerciul ambulant se face mai mult, fie prin orașe, fie pe latergulețe, din cauza bâlciurilor dese și nenumărate, o reproducem In întregul ei mai ]nainte. Acesta circulară e mai lungă decât tóte câte s’au trimis până acum și explică cu mult mai pe larg disposiți unele lege privitóre la acesta cestiune. Daci trebue să judecăm după lungimea ei și după amănunțimele ce conține, apoi ar trebui ca de azi înainte esecutarea legei să fie uă realitate. Cu tote acestea, din nenorocire, la noi circulările se fac multe, dese și lungi, dar rămân literă morta ca orice disposițiune, ca orice ordin care vin de la autoritățile superiore, deci esecuțiunea lor nu este priveghiată de aprope. Ne aducem aminte că reposatul Mihail Cogălniceanu, când a venit la guvern sub vodă Cuza, avea slăbiciunea circularelor. Monitorul oficial conținea în fiecare zi una, două și de multe ori trei circulări, lungi și energice, ca lale lucrările caries din mâna unui om învățat, inteligent și autoritar. Ele erau privitore la aplicarea legilor și reglementelor, la relațiunele dintre săteni și proprietari și la alte diferite cestiuni. Cu tote acestea nu trecea mult timp după trimiterea lor și reclamațiuni venea prin care se arăta că ele nu erau aplicate, ba încă autoritățile își băteau joc de ele. Atunci ministrul a suprimat circulările, dar a luat alte disposițiuni. El chema pe prefect la sine,—forte greu de venit pe vremile acelea, căci nu era drumuri de fier și distanța era lungă, —și le ordona prin viu graiü că deci în termen de rece <?ile nu se va lua măsuri si se indeplinescá cutare disposiție, se se esecute cutare lege prevăzută prin vr'una din circulari, el va fi distituit cu raport la Domn pentru neglijență și rea credință. Pe urmă trimetea inspectori prin județe cari privegheaui, uneori de departe alte ori mai de aprope, acțiunea prefecților. Nu e vorbă, acesta măsură nu a dat absolut rudele prevăzute, dar tot a schimbat precum lucrurile, lenea și nepăsarea au mai dispărut, daca n’a putut să dispară și rugina obiceiurilor vechi și a prejudecăților. Frica a făcut mai mult decât datoria ce trebue să anume pe fiecare representant al guvernului. Prin urmare circulara ministeriului agriculturei, industriei, comercialui și domeniilor,trimisă cjilele trecute prefecților, avem credința că va rămânea și ea literă marta ca tate circulările d-lui Kogâlniceanu și ale tuturor miniștrilor care s’au succedat de atunci până acum și cari au avut mania circularilor. Numai de la votarea legei asupra lotărielor și legei asupra comerciului ambulant s’au trimis cel puțin șapte circulari până aiii, și cu tóte acestea vedem încă vânindu-se bilete de loterie deca nu pe ulițe, dar prin casele omenilor, vedem încă anunțuri prin flare și vedem încă pe ulițile Bucurescilor, prin stabilimente publice și prin grădini, streini vânnd fel de fel de mărunțișuri subt ochii agenților polițienesci și ai sergenților de oraș. Până nu se va lua deci disposițiuni reale, nu pe hârtie, nici legile nici reglementele nu se vor esecuta. Până nu se va face răspunzători direcți și până nu se vor pedepsi cu asprime acei cari sunt însărcinați cu aplicarea legilor și cu luarea de măsuri contra dilicuenților, vom asista la rușinosul spectacol de a vedea pe nisce indivizi netrebnici bătându’și joc de legile și de autoritatea nostru. țclele trecute am întâlnit un neguțător ambulant, chiar a doua zi după circulara d-lui ministru al domenielor și T am întrebat deca are permisiune se facă acel comerciu, ca să scap de stăruința lui de a’l cumpăra ceva. «Asta nu trec la tumta.» mi-a răspuns el. Atunci m’am adresat sergentului care sta la câțiva pași să-l facă întrebarea ce-l făcusem eu, dar sergentul mi-a întors spatele. Negreșit sau că el nu cunoscea disposiți unele legel asupra comerciului ambulant, sau că nu primise ordin. La noi este și reul acesta, că prefecții primesc circulari sau ordine, dar de multe ori, décâ le trimit la inferiorii imediați, aceștia nu se mai înainteza celor mai mici decât el. De ce atâta ostenăla ? Circulara d-lui ministru al agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor este bună, este lăudabil scopul d-sale, dar dacă rămâne literă marta nu mai are nici oă valore. Pierdere de vreme pentru scris, ostenela pentru copiat spre a se expedia, cheltuiala cu hârtie și cernelă, iar ca resultat real: nimic, absolut nimic. Totuși noi consiliem pe cititorii noștri a nu se descuragia, a face el singuri poliția și a denunța prin presă tóte cazurile cari contravin legilor, reglementelor și circularilor, ca prin modul acesta se silim pe acei cari nu-și îndeplinesc datoria sa se tema și să’și parasesca obiceiurile. Telegrame Cronstadt, 29 lule La prânzul ce s’a dat la marele palat Peterhoff au asistat M. S. Regina Greciei și fiica sea, marii duci și marele ducese, amiralul Gervais și ofițerii escadrei francese, miniștrii, printre cari și d. pe Giers, personalul ambasadei francese cu damele lor, ministrul Greciei, amiralii și ofițerii ruși. Paris, 29 iulie. Iaca textul telegramelor schimbate între Țarul și d. Carnot. Țarul a trimis președintelui depeșa următare : «Presența strălucitei escadre francese, care ancoreza în acest moment înaintea Kronstadtului dovedește Jaca va data simpatiile profunde ce unesc Francia și Rusia. Țin mult se va exprim via mea satisfacție și se re mulțumesc pentru . deverata plăcere ce simt de a primi pe bravii marinari francesi. Alexandru D. Carnot a răspuns: Sunt forte mișcat de sentimentele ce M. Voistre a bine-voit se’mi exprime cu ocazia presenței escadrei nostre. Bravii noștri marinari nu vor uita nici un data primirea atât de cordială al căror obiect sunt. Mulțumesc pentru acesta M. Vostre și sunt fericit de a vedea într’acesta ca dovada stralucitore a simpatiilor profunde ce unesc Rusia și Francia. Carnot. Vice-amiralul Vignes, șef de stat-major al ministerului marinei, a fost numit mare cruce a Sft. Stanislav. Budapesta, 29 iulie. Deputații Uyron și Kaas au depus niște interpelări prin care Z*c cu proiectul de deschide al unui tetru german la Budapesta constitue un pericol pentru națiunea unguresca și prin cari cer guvernului sa refuze concesiunea ceruta in acesta privința. lnldițiunea <lesei*a Poșta ungurescu desminte intentiunea atribuita generalului Fyervary, ministru al aparărei naționale, de a-și da demisia. Petersburg, 29 iulie. Monitorul imperiului dă sema de prânzul de la Peterhoff; împăratul a ridicat un toast în sânâtatea dlui Carnot și pentru fiola francezâ, și în particular pentru escadra comandată de amiralul Gerwais. Conform unei ordonanțe not, regimentele de dragoni No. 48 (Ukraina) și 47 (Tartari) sunt restabilite și vor forma cu regimentul No. 3 de cazaci din Ural a 5-a Divizie de cavalerie. Munich, 29 Iulie. Prințul Ferdinand al Bulgariei, a sosit, s-a dus la castelul Buderstein. Paris, 29 Iulie. Uă noiu a companiei drumului de fer din Est Zice că accidentul de la St. Mandé nu se datorea nici de cum ruperii tunului, mașinistul este acela care e respunzător de órece nu a ținut sema de semnele de oprire. Londra, 29 Iulie. Un prînz s’a dat la Mansionhouse in onorea prințului de Neapole , lord-primarul a ridicat un toast in sanatatea Regelui și Reginei și a prințului moștenitor al Italiei, care excita un interes general. El a adaugat ca Bagatera admira ua țera care a știut sa și câștige independența . Prințul a mulțumit pentru simpatiile ce ii s au exprimat și a neut pentru orașul Londra și in sanatatea lordului primar. Viena, 29 iulie. Arhiducele Franț-Salvator de Toscana a murit. Cettinge, 29 iulie. U bandă de albanezi a atacat pe niște patru muntenegreni la Mokra Planina și a ucis pe unul din ei. Un alt atac s’a făcut in satul Bădici, el a fost respins , nu a fost nici uă victima. Essen, 29 iulie. Doisprezece lucratori și duue femei, voind sa facă un drum pe Ruhr in luntre, sau înecat. Borna, 29 iulie. A fost vorba la Bursa din Paris de un pretins împrumut nou al guvernului italian; acesta știre se desminte in mod oficial de ambasada italiana. Constantinopol, 29 iulie. Se confirma știrea care zice ca F °ria este dispusă sa reia negociante cu Engliteza pentru deșertarea Egiptului ; ea va trimite in curând instrucțiuni in acesta privință lui Rüsten Pașa. Știrea in privința turburărilor de la Bagdad este talsa. Barna, 29 iulie. Consiliul federal a aprobat hotărârea consiliului național in privința întroducerei monopolulul biletelor de banca. Paris, 29 iulie Ministrul de resbtl a declarat, intr’un sensure generalului Saussier, ca nu trebiue se se citeze generalul Ladvocat Înaintea consiliului de ancheta. Londra, 29 iulie. «Agenția Reuter» afla din Teheran ca ancheta care s’a facut înaintea vice-consulului englez asupra schimbarei de religiune a d-edrei Greenfield, a mut 3 ceasuri. — Miss Greenfies a declarat ca ea a trecut de buna sa voie la religiunea musulmana și că vrea se urmeze pe bărbatul seu. După Daily News, Miss Greenfield ar fi declarat ca ea în perce pe Aziz și ca este musulmana. Ma, 29 iulie, imparatul Wilhelm a sosit ea ; el pleca asta-sera la Frondbrem, Paris, 29 iulie Înmormântarea victimelor de la lt. Mandé s’a făcut azi dupa amiazi; a avut un caracter forte solemn; ua mulțime enorma au urmat 16 dricuri. Câteva din victimele reclamate de familie au fost ingropate separat in timpul dimineței la Paris. Dnii Carnot și Constans au fost representați la înmormântare, d. Ives Guyot a asistat; primarul din Bt. Mandé conducea doliul. Colonia, 29 iunie. Principele Bulgariei a fost primit la gara din Essen de d. Krupp și de direcția stabilimentului; a visitat in timpul dimineței și dupe prânz diferitele stabilimente și colonia lucratore; a examinat materialul de resbel comandat de Bulgaria. La plecare personalul întreg al direcției l’a însoțit l’a gara ; musica a cântat dimnul bulgar. Toulouse, 29 iulie. Amploiații tramvaiurilor și ai omnibusurilor s’au pus in greva pe neașteptate ; el reclama un sporire de salarie , nici uâ desordine. Alecsanăria, 29 Iulie. Dumineca a fost la Meca 114 morți de holera , la Dgedah, 30. Sofia, 29 Iulie. Un tren special a luat 150 de bulgari și un mare numar de ceciii cari se duc la isposiția din Praga. Un mulțime enorma se afla la gara și a aclamat pe calatori. Miniștrii Naciovici și Tonceff au asistat la plecare. Direcția drumurilor de fer bu gare anunța ca va organisa in câteva zile un alt tren special pentru Praga. S5oția. 29 iune. Câteva Ziare din Belgrad și din Budapesta, vorbind în timpii din urma de arestarea lui Lubvernsky și a lui Markowsky precum și a soției acestui din urma, Zic ca aceste persone ar fi implicate într-un pretins recent complot descoperit în Bulgaria. Acesta știre astfel dată este inesacra. Este vorba de urmăriri contra lui Lubvemsky și a lui Markowsky pentru spionagiu și încercare de sustragere a documentelor militare. Nici un femeia nu a fost arestata. Agenția Română Haas, a tentat curios Nu este nici uă îndoială că Francia este țăra inventiunilor și a surprizelor. Ea ne-a procurat uă sumă de lucruri folositore, ea ne-a dat spectacole ingrozitore. In cele din urmă Ide n’a surprins are lumea prin invențiunea perfecționată a d-lui Ader? Avem de călătorit drmul de fier pentru uscat și vaporul pentru mare. Direcțiunea balonului, daca nu e cu totul găsită, ea e dibuita ensé. Ne mai trebuia decât omul să ajungă sé sbere, se plane în spațiu. Omul este un visător, el are gust pentru tate. Hamlet voia sé casatoresca în aer, în miZlocul stelelor, printre fulgere. Icar s’a urcat pene aprope de sare cu aripile lui și déca nu erau de ceva ca să se topăscă, cine scie unde ajungea. Dar acestea sunt dorinți și basme. D. Ader esistă, l’a vezut lumea cu aparatul seu planend în aer după dorința lui Hamlet și urcându-se către sare ca Icar. Tot in Francia a venit un altă ideiă ingeniosă, astă déta unei femei însă. Este cestiunea, nici mai mult nici mai puțin, de a stabili un serviciu telegrafic între pământ și planete. Vă damă murind la Pau, a lăsat 100.000 franci aceluia care, în timp de 10 ani, va putea sé stabilesca acesta comunicațiune. Daca însă francezii sunt bogați în invențiuni bune, ei sunt și în invențiuni rele. Pădure fără uscături nu se pare, câmpie fără mărăcini nu există. Mișcările cele mai distrugătore în Francia s’au văzut, hoțiile cele mai rafinate acolo au avut loc, combinațiunile cele mai periculose acolo s’au făcut. Francezii sunt tot așa de mari, tot așa de formidabili în estremități. Zilele acestea asistarăm la on nouă invențiune a fraților noștrii de rasă. Acesta este modul de atentat contra ministrului de interne, a unui sub-secretar de stat și a unui înalt funcționar. Iată cum s’au întâmplat lucrurile : Domna Constans, femeia ministrului de interne frances, domnul Etienne, sub-secretarul la colonii, și domnul Treille, șeful serviciului sanitar al coloniilor au primit acum de curând de la un espeditor necunoscut nisce cutii care conțineau volume de cărți. Titlul fiecăruia volum era ascuns cu un bandă de hârtie venătă pe care era scris adresa și calitatea destinatarului. Intre altele foile acelor cărți erau lipite între ele, astfel ca ele sé nu put fi desfăcute. Bănuindu-se că acele cărți pot să conțte în foile lor materii explozibile, ele au fost trimise la prefectura poliției pentru a fi examinate de către d. Girard, șeful laboratorului municipal. Parchetul a procedat la un anchetă. El a vezut că aceste cutii au fost espediate de la Toulon. D. Goron, șeful siguranței pubice, a plecat pentru acest oraș. țiarele francese ne dau urmatorele amănunte asupra acestei afaceri, culese chiar de la ministerul marinei și colonielor . lnteia persana căreia a fost înmânata una din acele cutii, a fost d. Teikte. El s’a grăbit să deschidă, dar fiindcă întâmpina orecare resistență și fiind-că grăunți de pulbere eșia dintr’ensa, a avut índeta bănueli. Aducându’și aminte despre nisce scrisori amenințătore, cari fusese trimise acum câtâva vreme lui și altor persone de către un medic al marinei, el a bănuit că acele cutii conțin materii explosibile. El se opri la aceste investigațiuni și se duse la d. Etienne căruia Îi comunică bănuelile sale. D. Etienne, care primiseră cutii la fel, se hotărî a le trimite pe amândouă la prefectura poliției. Puțin în urmă el aflară că ministrul de interne s’a bucurat și el de acesta favore, a primit și el un cutiă de felul ce primise domnii Ebene și Teille. D. Constans, neîncrezâtor, cu tóte că scrisorele amenințatore de la espiditorul bănuit nu -l privea pe el, s’a hotârât asemenea de a supune conținutul cutiei esamenului laboratorului. Acest esamen, s’a zis la ministeriul colonielor, a descoperit că praful presărat în volumele ce aveau aerul de a fi vechi, era altceva de fulminant de mercur a cărui esplosiune ar fi putut precum fi pericolosa. Până acum nu se scia decá medicul bănuit este autorul acestui fapt. Cea ce rătăcesce bănuiala, este trimiterea unei asemenea cutii și domnei Constans și observarea ca nici u amenințare nu e îndreptată nici contra ei nici contra bărbatului său prin scrisorele trimise. Un scandal ne mai pomenit Un act de cea mai mare însemnătate s’a petrecut Zilele acestea in casa unei familii destul de cunoscuta din București. Dupa cum ne-a spus eri in scrisórea sea d-na A. Manezi, socrul d-seseménd bolnav a trimis se chieme pe doctorul Otto Zell. Acesta venind ca bula are frecare gravitate, a propus un consult. Au fost chiemat încă un doctor pentru acesta, d. Chabudenu. Dupa terminarea consultului, d-na Manezi a înmânat câte un plic fiecaruia din doctori. Pe când stau inca de vorba, dctorul Octo ZTt desfăcuse plicul în pozuar și de va dota înapoie conținutul din el stăpânii casei. Apoi voi se intre la bolnav. Domna Manezi, tara să se turbure de acesta insulta, îl opri cu bunătate și ucise : — Nu ești mulțumit cu cea ce ’ți am dat, doctore, spune. Dar nu trebue să intri la bărbatul meu, câci șeii în ce stare se afla. Doctorul nu asculta de nimic și îmbrânci pe domna Manezi; dar, veZând^ca d sea se împotrivesce, începu sé o lovesca imr’un mod destul de grav cu bastonul încât’i-a făcut mai multe vinețeli pe corp. Déca nu intervenea d. doctor Chabudeanu cine scia unde ajungeau lucrurile. Afacerea acum se afla înaintea justiției. Nu stim ce va face justiția. Negreșit, nu póte sa nu condamne aspru pe un asemenea doctor care iși uita in așa mod misiunea ma. Dar am voi să stim ce va face consiliul medical. Cazul este așa de grav ca el mai cere, pe lângă pedepsa justiției, și acea a autorităților medicale. Căsătoria Principelui Moștenitor Brăila, 16 23 Iulie. Onorate Domnule Beladtor Citind într’un numér de l'Indépendence, că Prințul Ferdinand ar fi trimis să scrisore Regelui, prin care i cerea eroare pentru neliniș cea care i-a cauzat prin căsătoria care ar fi vrut să facă cu Domnișdra Vacarescu, și că ar fi renunțat la acesta căsătoria, mai adăugând l'Indépendence că principele Ferdinand este mare patriot, și că nu a mai vrut se fie socotelá de sentimentul lui care l-a preocupat atât de mult, când a fost vorba de patriă . . Insă eu sunt sigur că V Independence este forte rea informată in ce priveste renunțarea Principelui la căsătoria cu d-șora Văcarescu, pentru că nu pot severed nici vă dem că, Principele póte fi în stare să facă așa ceva, ba chiar un asemenea articol este forte insultător pentru A. .S. După cum am putut constata, cetind mai multe articole în ziare, privitore la înțelepciunea și amabilitatea Principelui, Principele Ferdinand este forte înțelept, și prin urmare un om înțelept și care cunosce buna cuviința a societăței, nu pate renunța așa lesne la un lucru care și-a dat cuvântul de onore, și mai cu deosebire când e vorba de o căsătorie, ba încă și ceva mai sfânt când este la mijloc un amor, și după cum am putut înțelege, între principe și d-ra Văcârescu nu este altceva decât un amor, și când un astfel de amor îl preocupă, se înțelege de sine că trebuie înlăturată orice piedică va întimpina, pentru că am văzut ómeni pârâbind averea, părinți, titluri, chiar tronul, numai și numai pentru a face fericită pe acea care iubește și de care este iubit, și nu mă îndoiesc că principele Ferdinand va face tot asemenea, adică va renunța la tron dacă va fi nevoe, însă A. S. dacă va cerceta poporul românesc, cu scrupulositate, va vedea că nu este nevoe se renunțe la tron, pentru că nu trebui să se bazeze pe protestarea a câtorva bărbați din societatea înaltă, și aceștia fiind insuflați de cuconele d-lor care sunt forte gelose pentru acesta căsătorie, zicând de ce nu ar lua ore pe fata mea. Dorind ca acesta căsătorie să se realiseze In scurt timp, primiți d-le redactor deosebitele mele considerațiuni și stimă. Const. S. Carapancea. Iiitoriți înținți Codul de justiție militară va fi modificat. E vorba ca reorganizarea justiției militare să fie făcută pe baza inamovibilității membrilor consiliilor de resbel și de revizie. [x—iliarele vieneze anunță că mai multe case de comerciu din Austria și-au trimis representanți în România pentru a cerceta de aprope starea recoltei nóstre și a face cumpărări însemnate. Asemenea cumpărări s’au încheiat deja la Bursa din Viena. —x— 1. doctor Frumușeanu a fost ales primar al orașului Târgu-Jiu. —x— Consiliul comunal al capitalei nu va mai ține ședință înainte de întorcerea primarului capitalei, care, precum se știe, e anunțată pentru 25 ale lunei curente. x— La congresul de geologie, ce se va ține în luna lui Septembre la Wasington (America) ministerul domeniilor va fi representat prin d. Gr. Ștefănescu, profesor la facultatea de științe. —x— Voința Națională, anunță că medicii secundari ai spitalelor Eforiei,