Romanulu, iulie 1891 (Anul 35)

1891-07-31

ANUL AL XXXV-LE Voiesco și vei putea. ANDNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV............... . . 40 ban Detto. III . . 2 lei — Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Țarului. IN PARIS, la Havas- Laffire et C­une, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-niî Haacenstein et Vogler, Otto Maass). IN ELVEȚIA, la „ „ „ Din țerile cele alte direct la administrațiunea­­ Țarului. — Scrisorile nefrancate se refasa — E S­EIM’P LARUL ISbaN Fundator : C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 12 VINERI, 31 IULIU (19 IULIU st. v.) 1891 Lumineza­te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învețătorii din sate abonamentul este re­­ dus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 leI­­ se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Țarului și oficiele poștale LA PARIS, la Havas, Laffete et C­une, 8, Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la bi­­rourile poștale. — Articolele nepublicate se ard. — I BUGURESCI, 30 CUPTOR Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor a trimis încă să circulare către prefecții ju­dețelor în privința comerciului am­bulant. Fiind-că tocmai e timpul când co­­merciul ambulant se face mai mult, fie prin orașe, fie pe latergulețe, din cauza bâlciurilor dese și nenumărate, o repro­ducem In întregul ei mai ]nainte. A­­cesta circulară e mai lungă de­cât tóte câte s’au trimis până acum și explică cu mult mai pe larg dispo­­siți unele lege­ privitóre la acesta ces­­tiune. Daci trebue să judecăm după lungimea ei și după amănunțimele ce conține, apoi ar trebui ca de azi înainte esecutarea legei să fie uă re­alitate. Cu tote acestea, din nenorocire, la noi circulările se fac multe, dese și lungi, dar rămân literă morta ca ori­ce disposițiune, ca ori­ce ordin care vin de la autoritățile superiore, deci esecuțiunea lor nu este prive­­ghiată de aprope. Ne aducem aminte că reposatul Mihail Cogălniceanu, când a venit la guvern sub vodă Cuza, avea slăbi­ciunea circularelor. Monitorul oficial conținea în fie­care zi una, două și de multe ori trei circulări, lungi și energice, ca lale lucrările cari­es din mâna unui om învățat, inteli­gent și autoritar. Ele erau privitore la aplicarea legilor și reglementelor, la relațiunele dintre săteni și pro­prietari și la alte diferite cestiuni. Cu tote acestea nu trecea mult timp după trimiterea lor și recla­­mațiuni venea prin care se arăta că ele nu erau aplicate, ba încă auto­ritățile își băteau joc de ele. Atunci ministrul a suprimat circulările, dar a luat alte disposițiuni. El chema pe prefect la sine,—forte greu de venit pe vremile acelea, căci nu era dru­muri de fier și distanța era lungă, —și le ordona prin viu graiü că deci în termen de­­ rece <?ile nu se va lua măsuri si se indeplinescá cutare dis­­posiție, se se esecute cutare lege prevăzută prin vr'una din circulari, el va fi distituit cu raport la Domn pen­tru neglijență și rea credință. Pe urmă trimetea inspectori prin județe cari privegheaui, une­ori de departe alte ori mai de aprope, acțiunea pre­fecților. Nu e vorbă, acesta măsură nu a dat absolut rudele prevăzute, dar tot a schimbat pre­cum lucrurile, lenea și nepăsarea au mai dispărut, daca n’a putut să dispară și rugina obi­ceiurilor vechi și a prejudecăților. Frica a făcut mai mult de­cât da­­toria ce trebue să anume pe fie­care representant al guvernului. Prin urmare circulara ministeriu­­lui agriculturei, industriei, comer­­cialui și domeniilor,­­trimisă cjilele trecute prefecților, avem credința că va rămânea și ea literă marta ca tate circulările d-lui Kogâlniceanu și ale tuturor miniștrilor care s’au succedat de atunci până acum și cari au avut mania circularilor. Numai de la votarea legei asupra lotărielor și legei asupra comerciu­­lui ambulant s’au trimis cel puțin șapte circulari până aiii, și cu tóte a­­cestea vedem încă vân­indu-se bi­lete de loterie deca nu pe ulițe, dar prin casele omenilor, vedem încă anunțuri prin fl­are și vedem încă pe ulițile Bucurescilor, prin sta­bilimente publice și prin grădini, streini vân­­nd fel de fel de mărun­­țișuri subt ochii agenților polițienesci și a­i sergenților de oraș. Până nu se va lua deci disposi­­țiuni reale, nu pe h­ârtie, nici legile nici reglementele nu se vor esecuta. Până nu se va face răspunzători di­recți și până nu se vor pedepsi cu asprime acei cari sunt însărcinați cu aplicarea legilor și cu luarea de măsuri contra­ dilicuenților, vom asista la rușinosul spectacol de a vedea pe nisce indivizi netrebnici bătându’și joc de legile și de autoritatea nostru. ț­clele trecute am întâlnit un ne­guțător ambulant, chiar a doua zi după circulara d-lui ministru al do­menielor și T am­ întrebat deca are permisiune se facă acel comerciu, ca să scap de stăruința lui de a’l cumpăra ceva. «Asta nu trec la tumta.» mi-a răspuns el. Atunci m’am adresat sergentului care sta la câți­va pași să-l facă întrebarea ce-l făcusem eu, dar sergentul mi-a întors spatele. Negreșit sau că el nu cunoscea disposiți unele legel asupra comerciu­­lui ambulant, sau că nu primise or­din. La noi este și reul acesta, că prefecții primesc circulari sau or­dine, dar de multe ori, décâ le tri­mit la inferiorii imediați, aceștia nu se mai înainteza celor mai mici de­cât el. De ce atâta ostenăla ? Circulara d-lui ministru al agri­culturei, industriei, comerciului și domeniilor este bună, este lăudabil scopul d-sale, dar dacă rămâne lite­ră marta nu mai are nici oă valore. Pierdere de vreme pentru scris, os­­tenela pentru copiat spre a se ex­pedia, cheltuiala cu hârtie și cerne­­lă, iar ca resultat real: nimic, abso­lut nimic. Totuși noi consiliem pe cititorii noștri a nu se descuragia, a face el singuri poliția și a denunța prin pre­să tóte cazurile cari contravin legi­lor, reglementelor și circularilor, ca prin modul acesta se silim pe acei cari nu-și îndeplinesc datoria sa se tema și să’și parasesca obiceiurile. Telegrame Cronstadt, 29 lule La prânzul ce s’a dat la marele palat Peterhoff au asistat M. S. Regina Greciei și fiica sea, marii duci și marele ducese, amiralul Gervais și ofițerii escadrei fran­­cese, miniștrii, printre cari și d. pe Giers, personalul ambasadei francese cu damele lor, ministrul Greciei, amiralii și ofițerii ruși. Paris, 29 iulie. Iaca textul telegramelor schimbate între Țarul și d. Carnot. Țarul a trimis preșe­dintelui depeșa următare : «Presența strălucitei escadre francese, ca­re ancoreza în acest moment înaintea Kron­­stadtului dovedește Jaca va data simpa­tiile profunde ce unesc Francia și Rusia. Țin mult se va exprim via mea satisfac­­ție și se re mulțumesc pentru . deverata plăcere ce simt de a primi pe bravii ma­­rinari francesi. Alexandru­ D. Carnot a răspuns: Sunt forte mișcat de sentimentele ce M. Voistre a bine-voit se’mi exprime cu oca­­zia presenței escadrei nostre. Bravii noș­tri marinari nu vor uita nici un data pri­mirea atât de cordială al căror obiect sunt. Mulțumesc pentru acesta M. Vostre și sunt fericit de a vedea într’acesta ca dovada stralucitore a simpatiilor profunde ce u­­nesc Rusia și Francia. Carnot. Vice-amiralul Vignes, șef de stat-major al ministerului marinei, a fost numit mare cruce a Sft. Stanislav. Budapesta, 29 iulie. Deputații Uyron și Kaas au depus niște interpelări prin care Z*c cu proiectul de deschide al unui tetru german la Buda­pesta constitue un pericol pentru națiunea unguresca și prin cari cer guvernului sa refuze concesiunea ceruta in acesta pri­vința. lnldițiunea <le­sei*a Poșta ungurescu­ desminte intentiunea a­­tribuita generalului Fyervary, ministru al aparărei naționale, de a-și da demisia. Petersburg, 29 iulie. Monitorul imperiului dă sema de prân­­zul de la Peterhoff; împăratul a ridicat un toast în sânâtatea d­lui Carnot și pentru fiola francezâ, și în particular pentru es­cadra comandată de amiralul Gerwais. Conform unei ordonanțe n­ot, regimen­tele de dragoni No. 48 (Ukraina) și 47 (Tartari) sunt restabilite și vor forma cu regimentul No. 3 de cazaci din Ural a­­ 5-a Divizie de cavalerie. Munich, 29 Iulie. Prințul Ferdinand al Bulgariei, a sosit, s-a dus la castelul Buderstein. Paris, 29 Iulie. Uă noiu a companiei drumului de fer din Est Zice că accidentul de la St. Man­dé nu se dator­ea nici de cum ruperii tunului, mașinistul este acela care e res­­punzător de óre­ce nu a ținut sema de semnele de oprire. Londra, 29 Iulie. Un prînz s’a dat la Mansionhouse in o­­norea prințului de Neapole , lord-primarul a ridicat un toast in sanatatea Regelui și Reginei și a prințului moștenitor al Italiei, care excita un interes general. El a adau­gat ca Baga­tera admira ua țera care a știut sa și câștige independența . Prințul a mulțumit pentru simpatiile ce ii s au ex­primat și a neut pentru orașul Londra și in sanatatea lordului primar. Viena, 29 iulie. Arh­iducele Franț-Salvator de Toscana a murit. Cettinge, 29 iulie. U­ bandă de albanezi a atacat pe niște pa­tru muntenegreni la Mokra Planina și a ucis pe unul din ei. Un alt atac s’a fă­cut in satul Bădici, el a fost respins , nu a fost nici uă victima. Essen, 29 iulie. Doisprezece lucratori și duue femei, vo­ind sa facă un drum pe Ruhr in luntre, sau înecat. Borna, 29 iulie. A fost vorba la Bursa din Paris de un pretins împrumut nou al guvernului italian; acesta știre se desminte in mod oficial de ambasada italiana. Constantinopol, 29 iulie. Se confirma știrea care zice ca F °ria este dispusă sa reia negociante cu Engli­­teza pentru deșertarea Egiptului ; ea va trimite in curând instrucțiuni in acesta privință lui Rüsten Pașa. Știrea in privința turburărilor de la Bag­dad este talsa. Barna, 29 iulie. Consiliul federal a aprobat hotărârea consiliului național in privința întroduce­­rei monopolulul biletelor de banca. Paris, 29 iulie Ministrul de resbtl a declarat, intr’un sensure generalului Saussier, ca nu trebiue se se citeze generalul Ladvocat Înaintea consiliului de ancheta. Londra, 29 iulie. «Agenția Reuter» afla din Teheran ca ancheta care s’a facut înaintea vice-con­­sulului englez asupra schimbarei de reli­­giune a d-edrei Greenfield, a­­ mut 3 cea­suri. — Miss Greenfies a declarat ca ea a trecut de buna sa voie la religiunea mu­sulmana și că vrea se urmeze pe bărba­tul seu. După Daily News, Miss Greenfield ar fi declarat ca ea în perce pe Aziz și ca este musulmana. Ma, 29 iulie, imparatul Wilhelm a sosit ea ; el pleca asta-sera la Frondbrem, Paris, 29 iulie Înmormântarea victimelor de la lt. Mandé s’a făcut azi dupa amiazi; a avut un ca­racter forte solemn; ua mulțime enorma au urmat 16 dricuri. Câte­va din victimele reclamate de familie au fost ingropate se­parat in timpul dimineței la Paris. D­nii Carnot și Constans au fost repre­­sentați la înmormântare, d. Ives Guyot a asistat; primarul din Bt. Mandé conducea doliul. Colonia, 29 iunie. Principele Bulgariei a fost primit la gara din Essen de d. Krupp și de direcția sta­­bilimentului; a visitat in timpul dimineței și dupe prânz diferitele stabilimente și co­lonia lucratore; a examinat materialul de resbel comandat de Bulgaria. La plecare personalul întreg al direcției l’a însoțit l’a gara ; musica a cântat dimnul bulgar. Toulouse, 29 iulie. Amploiații tramvaiurilor și ai omnibu­­surilor s’au pus in greva pe neașteptate ; el reclama un sporire de salarie , nici uâ desordine. Alecsanăria, 29 Iulie. Dumineca a fost la Meca 114 morți de h­olera , la Dgedah, 30. Sofia, 29 Iulie. Un tren special a luat 150 de bulgari și un mare numar de ceciii cari se duc la isposiția din Praga. Un mulțime enorma se afla la gara și a aclamat pe calatori. Miniștrii Naciovici și Tonceff au asistat la plecare. Direcția drumurilor de fer bu­ gare a­­nunța ca va organisa in câte­va zile un alt tren special pentru Praga. S5oția. 29 iun­e. Câte­va Ziare din Belgrad și din Buda­pesta, vorbind în timpii din urma de­ ares­­tarea lui Lubvernsky și a lui Markowsky precum și a soției acestui din urma, Zic ca aceste persone ar fi implicate într-un pretins recent complot descoperit în Bul­garia. Acesta știre astfel dată este inesacra. Este vorba de urmăriri contra lui Lub­­vem­sky și a lui Markowsky pentru spio­­nagiu și încercare de sustragere a docu­mentelor militare. Nici un femeia nu a fost arestata. Agenția Română Ha­as, a tentat curios Nu este nici uă îndoială că Fran­cia este țăra inventiunilor și a sur­prizelor. Ea ne-a procurat uă sumă de lucruri folositore, ea ne-a dat spectacole ingrozitore. In cele din urmă Ide n’a surprins are lumea prin invențiunea perfec­ționată a d-lui Ader? Avem de călă­torit drmul de fier pentru uscat și vaporul pentru mare. Direcțiunea ba­lonului, daca nu e cu totul găsită, ea e dibuita ensé. Ne mai trebuia decât omul să ajungă sé sbere, se plane în spațiu. Omul este un visător, el are gust pentru tate. Hamlet voia sé casatoresca în aer, în miZlocul stelelor, printre fulgere. Icar s’a urcat pene a­­prope de sare cu aripile lui și déca nu erau de ceva ca să se topăscă, cine scie unde ajungea. Dar acestea sunt dorinți și basme. D. Ader esistă, l’a vezut lumea cu aparatul seu planend în aer după dorința lui Hamlet și ur­­cându-se către sare ca Icar. Tot in Francia a venit un altă ideiă ingeniosă, astă déta unei fe­mei însă. Este cestiunea, nici mai mult nici mai puțin, de a stabili un serviciu telegrafic între pământ și planete. Vă damă murind la Pau, a lăsat 100.000 franci aceluia care, în timp de 10 ani, va putea sé stabi­­lesca acesta comunicațiune. Daca însă francezii sunt bogați în invențiuni bune, ei sunt și în invenți­­uni rele. Pădure fără uscături nu se pare, câmpie fără mărăcini nu există. Mișcările cele mai distrugă­­tore în Francia s’au văzut, hoțiile cele mai rafinate acolo au avut loc, combinațiunile cele mai periculose acolo s’au făcut. Francezii sunt tot așa de mari, tot așa de formidabili în estremități. Z­ilele acestea asistarăm la on nouă invențiune a fraților noștrii de rasă. Acesta este modul de atentat contra ministrului de interne, a unui sub-secretar de stat și a unui înalt funcționar. Iată cum s’au întâmplat lucrurile : Domna Constans, femeia minis­trului de interne frances, domnul Etienne, sub-secretarul la colonii, și domnul Treille, șeful serviciului sanitar al coloniilor au primit acum de curând de la un espeditor necu­noscut nisce cutii care conțineau vo­lume de cărți. Titlul fie­căruia vo­lum era ascuns cu un bandă de hârtie venătă pe care era scris adresa și calitatea destinatarului. Intre al­tele foile acelor cărți erau lipite în­tre ele, ast­fel ca ele sé nu put­ fi desfăcute. Bănuindu-se că acele cărți pot să conțte în foile lor materii explozibile, ele au fost trimise la prefectura po­liției pentru a fi examinate de către d. Girard, șeful laboratorului muni­cipal. Parchetul a procedat la un anchetă. El a vezut că aceste cutii au fost espediate de la Toulon. D. Goron, șeful siguranței pub­ice, a plecat pentru acest oraș. ț­iarele francese ne dau urmato­­rele amănunte asupra acestei afaceri, culese chiar de la ministerul mari­nei și colonielor . lnteia persana căreia a fost în­mânata una din acele cutii, a fost d. Teikte. El s’a grăbit să deschidă, dar fiind­că întâmpina ore­care re­­sistență și fiind-că grăunți de pul­bere eșia dintr’ensa, a avut índeta bănueli. Aducându’și aminte despre nisce scrisori amenințătore, cari fusese trimise acum câtâ­va vreme lui și altor persone de către un medic al marinei, el a bănuit că acele cutii conțin materii explosibile. El se opri la aceste investigațiuni și se duse la d. Etienne căruia Îi comunică bănuelile sale. D. Etienne, care primise­ră cutii la fel, se ho­tărî a le trimite pe amândouă la pre­fectura poliției. Puțin în urmă el a­­flară că ministrul de interne s’a bu­curat și el de acesta favore, a pri­mit și el un cutiă de felul ce pri­mise domnii Ebene și Teille. D. Constans, neîncrezâtor, cu tóte că scrisorele amenințatore de la espidi­­torul bănuit nu -l privea pe el, s’a hotârât asemenea de a supune con­ținutul cutiei esamenului laboratoru­lui. Acest esamen, s’a zis la m­inis­­teriul colonielor, a descoperit că pra­ful presărat în volumele ce aveau aerul de a fi vechi, era alt­ceva de fulminant de mercur a cărui esplo­­siune ar fi putut pre­cum fi peri­­colosa. Până acum nu se scia decá me­dicul bănuit este autorul acestui fapt. Cea ce rătăcesce bănuiala, este trimiterea unei asemenea cutii și domnei Constans și observarea ca nici u­ amenințare nu e îndreptată nici contra ei nici contra bărbatului său prin scrisorele trimise. Un scandal ne mai pomenit Un act de cea mai mare însemnătate s’a petrecut­­ Zilele acestea in casa unei fa­milii destul de cunoscuta din București. Dupa cum ne-a spus eri in scrisórea sea d-na A. Manezi, socrul d-sese­m­énd bolnav a trimis se chieme pe doctorul Otto Zell. Acesta venind ca bula are fre­care gra­vitate, a propus un consult. Au fost chie­­mat încă un doctor pentru acesta, d. Cha­­budenu. Dupa terminarea consultului, d-na Ma­nezi a înmânat câte un plic fie­caruia din doctori. Pe când stau inca de vorba, d­c­­torul Octo ZTt desfăcuse plicul în pozu­ar și de va dota înapoie conținutul din el stăpânii casei. Apoi voi se intre la bolnav. Domna Manezi, tara să se turbure de acesta insulta, îl opri cu bunătate și u­­cise : — Nu ești mulțumit cu cea ce ’ți am dat, doctore, spune. Dar nu trebue să in­­tri la bărbatul meu, câci șeii în ce stare se afla. Doctorul nu asculta de nimic și îmbrânci pe domna Manezi; dar, veZând^ca d sea se împotrivesce, începu sé o lovesca imr’un mod destul de grav cu bastonul încât’i-a făcut mai multe vinețeli pe corp. Déca nu intervenea d. doctor Chabu­­deanu cine scia unde ajungeau lucrurile. Afacerea acum se afla înaintea justiției. Nu stim ce va face justiția. Negreșit, nu póte sa nu condamne aspru pe un ase­menea doctor care iși uita in așa mod misiunea m­a. Dar am voi să stim ce va face consiliul medical. Cazul este așa de grav ca el mai cere, pe lângă pedepsa jus­ti­ției, și acea a autorităților medicale. Căsătoria Principelui Moștenitor Brăila, 16 23 Iulie. Onorate Domnule Be­ladtor Citind într’un numér de l'Indé­­pendence, că Prințul Ferdinand ar fi trimis să scrisore Regelui, prin care i cerea eroare pentru neliniș cea care i-a cauzat prin căsătoria care ar fi vrut să facă cu Domnișdra Vaca­­rescu, și că ar fi renunțat la acesta căsătoria, mai adăugând l'Indépen­­dence că principele Ferdinand este mare patriot, și că nu a mai vrut se fie socotelá de sentimentul lui care l-a preocupat atât de mult, când a fost vorba de patriă . . Insă eu sunt sigur că V Independence este forte rea informată in ce priveste renunțarea Principelui la căsătoria cu d-șora Văcarescu, pentru că nu pot severed nici vă dem­ că, Prin­cipele póte fi în stare să facă așa ceva, ba chiar un asemenea articol este forte insultător pentru A. .S. După cum am putut constata, ce­tind mai multe articole în ziare, pri­vitore la înțelepciunea și amabilitatea Principelui, Principele Ferdinand este forte înțelept, și prin urmare un om înțelept și care cunosce buna cu­viința a societăței, nu pate renunța așa lesne la un lucru care și-a dat cuvântul de onore, și mai cu deo­sebire când e vorba de o căsătorie, ba încă și ceva mai sfânt când este la mijloc un amor, și după cum am putut înțelege, între principe și d-ra Văcârescu nu este alt­ceva de­cât un amor, și când un ast­fel de a­­mor îl preocupă, se înțelege de si­ne că trebuie înlăturată ori­ce piedi­că va întimpina, pentru că am vă­­zut ómeni pârâbind averea, părinți, titluri, chiar tronul, numai și numai pentru a face fericită pe acea care iubește și de care este iubit, și nu mă îndoiesc că principele Ferdinand va face tot asemenea, adică va re­­nunța la tron dacă va fi nevoe, în­­să A. S. dacă va cerceta poporul românesc, cu scrupulositate, va vedea că nu este nevoe se renunțe la tron, pentru că nu trebui să se bazeze pe protestarea a câtor­va bărbați din societatea înaltă, și aceștia fiind in­suflați de cuconele d-lor care sunt forte gelose pentru acesta căsătorie, zicând de ce nu ar lua ore pe fata mea. Dorind ca acesta căsătorie să se realiseze In scurt timp, primiți d-le redactor deosebitele mele con­­siderațiuni și stimă. Const. S. Carapancea. Iiit­oriți înțin­­ți Codul de justiție militară va fi mo­dificat. E vorba ca reorganizarea justiției militare să fie făcută pe baza ina­movibilității membrilor consiliilor de resbel și de revizie. [x—­iliarele vieneze anunță că mai multe case de comerciu din Austria­­ și-au­ trimis representanți în Româ­nia pentru a cerceta de aprope sta­rea recoltei nóstre și a face cumpă­rări însemnate. Asemenea cumpărări s’au încheiat deja la Bursa din Viena. —x— 1­. doctor Frumușeanu a fost ales primar al orașului Târgu-Jiu. —x— Consiliul comunal al capitalei nu va mai ține ședință înainte de în­­torcerea primarului capitalei, care, precum se știe, e anunțată pentru 25 ale lunei curente.­­ x— La congresul de geologie, ce se va ține în luna lui Septembre la Wasington (America) ministerul do­meniilor va fi representat prin d. Gr. Ștefănescu, profesor la faculta­tea de științe. —x— Voința Națională, anunță că me­­dicii secundari ai spitalelor Eforiei,

Next