Romanulu, octombrie 1891 (Anul 35)

1891-10-26

2 s­i ANUL AL XXXV Voiesce și vei putea. ANUNCIOSI Linia de 30 litere, petit pagina IV............. 49 ban Detto „ „ „ „ Hl...... 2 lei n Inserțiuni și reclame pagina ÍV linia . 2 „ — „ A se aaresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarnlni. IN PARIS; la Havas- Lafflte et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nii Haacenstein et Vogler, Otto Maass). IN ELVEȚIA, la „ „ „ Din țerile cele alte direct la administrațiunea ficarului — Scrisorile nefrancate se refnsa — fELUNI ȘI MARȚI 26, 27 OCT. (14, 15 OCTOMBRE) 1891 st. v.) 1891 Luminata­te și vel £ L ABONAMENTE bt Capitalft și districte, un an 48 lei; șase luni 24 leii unl luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este re­­dus la 80 lei de an. Pontai tóte țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa:­­ ROMANIA, la administrațiunea isiazului și efreiele poștale LA PARIS, la Havas, Laffire et C­ine, 8, Place de la Bowm of GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la Mu* rou­rile poștale. —* Articolele nepablicato sa ard. — Ediția do dimineața D ’&l© Presa s’a ocupat săptămâna a­­castă cu călătoria regelui Carol la Berlin. Unele­­ ziare au afirmat că a­­cesta călătoria nu are nici un scop politic și că se duce să văd­ă pe îm­păratul Germaniei ca pe on simplă rudă și șef al familiei Hohenzollern. Altele mai neincredjetare in afirmă­rile oficiase, pretind că este peste putință ca un rege se merga a vedea pe un împărat in situațiunea actuală a Europei, când se caută a se forma alianțe și a se paraliza stat pe stat, țara a­ trata și cestiuni poltice, mai cu­certa în urma di­eposițiunilor ma­­nifestate de Rusia de a trece în Bul­garia ca se stabilesca ordinea ca în Varșovia. Drept se spunem, și noi suntem de acesta din urmă părere. Regele Carol nu se ostenea să se mai aducă în capitală Germa­niei pentru a vedea pe uă udă a sea. Tot­de una mișcarea suverani­lor trebue să aibă un scop. Merge­rea lui Wilhelm II la Londra a avut de resultat promisiunea Englitezei de a apăra Italia contra llotei francese sau contra unei invasiuni inimice. Visita regelui nostru la Monza de asemenea nu a fost fără un scop, cu tota protestarea fiarelor oficiase. Dar nu se va­­ zice că la M­­onza era și generalul Florescu, președin­tele consiliului și acesta intr’adevăr da un caracter politic internirel, pe când la Berlin Carol de Hohen­­zolern se duce sigur. Acesta observațiune pate că ar a­­vea ore­care valore deca nu s’ar cunoisce că un suveran constituțio­nal pate să încheia tratate, pate se ia angajamente, rămâind ca in urmă țara să rectifice acele trasate sau a­­cele angajamente. Pe urmă mai este un causă care a împedicat mergerea generalului Florescu cu regele la Berlin. Prea se făcuse zgomot cu visita de la Monza și s’a voit a se mai scădea impresiunea produsă în unele cer­curi politice din străinătate. Regele se va duce deci­sigur la Berlin cu scop politic, însă în tot cazul acel scop nu pate să fie de cât folositor țărel. Pate chiar din a­­cestă călătorie să­­să uă schimbare însemnată în conducerea afacerilor nóstre politice. Cestiunea cea mai importantă în străinătate la ordinea ijiciei este con­gresul socialist de la Erfurt. Toți so­cialiștii germani s’au adunat în ce­lebrul oraș pentru a stabili un pro­gram de urmat întreg partidul. Aci énse a isbucnit că luptă din cele mai înverșunate. Congresul s’a îm­părțit în două tabere cu două opi­­niuni deosebite. Un grup s’a decla­rat pentru că acțiune pe calea par­lamentară, prin presă și prin bro­șuri. Alt grup vreace să adopteze lupta pe tote căile, până și pe te­renul revoluționar. Programul tăcut mai dinainte, și pe care noi l’am publicat intr’un număr trecut, a fost inlé­tul­at și fie­care­­ țij­ z ’ți a produs programul seü. D. Vollmar a declarat: «Eu pri­mesc programul partidului; scopul general ce el urmeză este și scopul meu. Numai eu vom îmbunătățiri parțiale.» Domnul Bebel din contru a făcut că altă decla...­­țiune destul de demonstrativă. El a zIS : »Este de trebuință a menține acțiunei so­cialiste caracterul luptei între clase. Domnul Voilmar voesce oă nouă tac­tică. Décá socialiștii ar urma-o, va fi mortea partidului.» de Cu tóte ace­tea, pe cât se ve­d in scriele ce avem, trium­ful l’a avut domnu Voilmar. îsbutit ideia de a se dobândi con­­­cesiunile pe cale parlamentară, de lucru cu prudență și a se pune so­cialiștii în putința de a deveni un i­n­tid de acțiune legală,­ a cresce numărul membrilor în parlament și de a sili statul să intervie pentru îmbunătățirea fortei lucrătorilor. Nu seim deca acesta decisiune va avea un influență predominatore a­­supra partidului întreg, dar cel puțin va face o­ impresiune bună în stat și va produce uă încredere in clase care erau ingrijate în urma declara­­țiunei d-lui Bebel care voia lupta cu ori­ce preț și strămutarea capitulu­rilor din mâinile unor persone în mâinele unei asociațiuni de lucratori.­­ Mai este uă cestiune care preo­cupă aijii lumea catolică. Evenimen­tele de la Panteon, petrecute la Roma cu ocasiunea venirii pelerini­lor francezi in capitala Italiei pen­tru a face manifestări Papei, au năs­cut u­ agitațiune din cele mai se­riose în tota peninsula. Societatea pentru a cere revizuirea articolul­ui ántéiü din Constituția, care recu­­nosec religia catolică ca religiune de stat, și desființarea legilor de ga­ranție pentru Papa, se măresce din­­ fi în <țli. Menoti Garibaldi, campio­nul acestei acțiuni, pr­meșce sute de adesiuni de la societățile lucrătorilor. La 7 Noembre se va întruni on mare adunare pentru a proclama principiul ca pontificatul se între și el în dreptul comun și trebuința de a’i ridica tote mitfiloceie care ii per­mit de a lucra contra causei națio­nale și celei mai mari conciste: libertatea conșciințel. Uă circulară subscrisă de Menez Garibaldi, care va exprima aceste idei, va fi în curând publicată. Situațiunea Papei a devenit deci forte critică și nu se scie unde se va ajunge. Este drept că d. Bonghi a decla­rat că liberalii vor fi împedicați în Camere să­­.ducă cestiunea consti­tuțională și legea garanțielor, dar cum stau lucrurile noi cu credem. Popo­rul iot e in piciure și nimeni nu se va putea împotrivi voinței unei în­tregi națiuni : vocea poporului, era nu a Papei, este Voce­a lui Dumnezeu. Mulțimea va sili Parlamentul a se ocupa de acestă cestiune și el nu se va putea opune. Gestiunea se va discuta și suntem siguri, că el va asculta de voința poporului. Atunci s’a sfârșit cu papalitatea. Nu va rămânea din ea de­cât uă suvenire istorică. Informațiuni DIN EDIȚIA A DOUA DE ERI SEARA) Disera la operă Aida, mâine Sâm­bătă la teatru național Ana Bov și Nebuniile amorose. —"— Cilim în Adeveriți: L’Indépendance Roumaine declară, că e positiv informată că ministrul de justiție nu va da curs cererea de revizuire a procesului Cojocaru, de­ore­ce acesta cerere n’ar fi conținând nici un motiv legal de casare. Confratele francez a fost pozitiv indus în erore. Până acum nu s’a înaintat încă ministrului de justiție nici cererea de revizuire și, prin urmare, nu i s’au arătat nici motivele pe care ea se va întemeia. Ou­­póte, este lucru ticluit și ho­­tărît dinainte, ca cererea să fie res­pinsă ? —X— Studenții în medicină, sunt invi­tați a veni la Universitate, mâine Duminecă, 13 Octombrie, spre a dis­cuta cestiuni de mare importanță. —x— D. inginer Volent și un soldat din geniu au fost grav răniți la Otopeni, pe când faceau experiențe chimice cu materii care au făcut explosiune. Ambii au fost transport­at la spitalul militar. —x— La Teatrul Național a început a se repeta Fedra de Racine. —x— D-nu Murgulescu, prefectul de R. Sărat, s’a bătut în duel cu d. Bagdat. Nici unul din adversari n’a fost rănit. Printr’un greșală d. Murgulescu a tras fără a aștepta comanda de foc. —x— Studenția Universitari, voind să respun­­ă la cuvintele d-lui Blarem­berg cum că medicii noștri­ sunt in­feriori­i lor din Paris, au cerut d-lui dr. Romnicenu, decan al facultăței, uă listă de numele doctorilor de la amândouă aceste facultăți cari au că­zut la examenul de liberă practică ținut la universitatea nóstra. 15 BANI ESEI SCOLARUL Baronul Fejérváry și Opresa Ministrul de honvezi, baronul Fe­­jérváry a adresat tuturor ofițerilor din armata honvedescă uă circulară, prin care se opresce a mai ceti Zia­rul Katonai Lapok, redactat de Bol­gár Ferenz,­­fiar care se ocupă în special cu cestiuni militare. In urma acestei circulare, provo­cată de un articol din numărul 28 al numitei foi, în care se criticau ținerile examenelor voluntare, par­tida națională va interpela prin mem­brul ei Beöthy Ákos pe ministru de honvezi-Probabil, că același lucru îl vor face și kossuth­ istii. Din parte­ le foile oposiționiste spu­ne Tribuna protesteza toate contra măsurii luate de baronul Fejérváry. Din acesta listă, spune Constitu­ționalul, proporțiunea celor căzuți la examen înaintea aceleași universități este de 15 la sută pentru cel din București și de 27 la sută pentru cel din Paris. —“X— Cu privire la duelul d-lui Murgu­lescu, Lupta scrie urmă­torelc : Astă­zl trebuia să aibă o întilnire pe teren d-nil Murgulescu, prefect de R.­Sărat și Bagdat, proprietar din localitate. Martorii acestuia au fost d-nii Ho­­ria Rosetti și San-Marin, iar ai celui d’intâiu d-nii I. Grădișteanu și M. Papamihalopol. Arma alesa era pis­tolul și amândoi adversarii trebuiau sä tragă de­odată la comandament. D. Murgulescu trase, însă, înainte de semnal, iar d. Bagdat, care nu fusese atins, aruncă pistolul decla­rând că, în fața acestei purtări, nu mai trage. După codul duelului fapta d-­ui Murgulescu se numește „tentativă de asasinat“. Iată’l pe d. prefect de Rimnic în­­tr’o frumosă încurcătură. Inf­ormațiun­i Este cunoscut deja, spune Lupta că la școla centrală de fete din Iași au rămas anul școlar trecut vrouă 40 de eleve repetente, din pricina unor împrejurări excepționale și din causa severității mai mult de­cât ex­­cesive a unor profesori. Aceste eleve au rămas pe dru­muri, au fost excluse din internatul școalei și din cauză că sunt abso­lut sărace, sunt amenințate a rămâ­nea fără nici o instrucțiune, de­și multe ,din bietele copile repetente sunt inteligente și sililare. Localul școlloi Centrale din Iași este destul de încăpător; pote primi nu 40, dar un număr chiar îndoit de eleve în plus. —x— Lucrările pentru întărirea munte­lui Câinele Piscului din Sinaia se urmără cu­ activitate. —x— Se crede că în curând va apare decretul pentru numirea d-lui Em. Crețulescu ca ministru plenipotențiar la Petersburg. —x— Difără la teatru național Ana Rov. —x— A­ Jl va apare în Botoșani un­­ fia? liberal-democrat, întitulat Viitorul. —x— Comuna a incassat pănă acum, pentru vinuri nuoi, tacsa de vr’uă 20 mii lei. A “X ^Soldat­ul Stefa­n Radu care s’a îm­pl­ec#í ^ ia­ vnaGa. "“Up­re â^eapa ae serviciul militar va fi dat în judecată. CRONICA TEATRALA Ana Bov. Drama în 3 acte, tradusa din italienesco de Ed. T. Dunka. Am avut Joi, la teatru Național, un mare spectacol, dacă judecăm după cantitate, ni s’a dat trei acte de dra­mă și trei acte de comedie, în to­tal 6 acte. Mărturisesc că n’am avut răbdarea să stau la postul meu până la sfâr­șit și am plecat, când s’a terminat Ana Bov fără a mai vedea cele 3 acte din Nebuniile amorose, care au început după ora 11. Voi vorbi deci numai de drama d-lui Dunka. Afișul spune că piesa este tradusă din limba italiană, fără a desemna vre-un autor, dar sem­na mult mai mult a­ltă piesă francesă. Actul I și II sunt destul de inte­resante și acțiunea se desfășură cu multă dibăcie. Actul al 3-lea însă ne­a părut mai puțin natural și personagiile erau introduse după­­ lacul autorului în salonul contelui de Lussac, care se­­ transformase într-un cabinet al judecătorului de instrucție. Ana Rov, artista care zăcea de 16­­ file în urma rănirei sale se în­­tâlneșce aici cu Armand de Gondi, care tot de 16­­ file este arestat, aci vine amicul lui Armand, advocatul Bl­ nval spre a conjura pe Ana, „să vorbesc”, se scape pe amicul său, spuind că nu el a voit să o omore și că ea a încercat să se sinu­cidă. Tot aci apare mama lui Armand, care nu vede pe Ana, deși erau in același salon, leșină și Ana se ho­­tăresce se scape pe Armand, când vede durerea mamei. Lăsând la uă parte acest defect al dramei, putem spune că piesa d­­lui Dunkca a reușit și că mult a con­tribuit la acesta talentul d-nei Ro­­manescu și al d-lui Manolescu. Ași­­ juice și al d-lui Nottara, dar ținuta lui nu-mi a plăcut de astă dată. Umbla într’uă parte, și aceia care l'ar fi văzzut pentru prima oară ar fi fost siguri că umărul său drept este cu uă palmă mai jos de­cât cel stâng, ’ vi Varrsiuhmv­Jr CUT#'*» rectitudinea celor l’alți artiști, cu în­grijirea care se pusese în tota misa în scenă. Trebuia să recunosc că anul a­­cesta direcțiunea, decá n’a fost no­­rocosa în alegerea pieselor, a isbu­­tit pe deplin în montarea lor. Deco­rurile sunt forte frumose, saloanele sunt mai bine mobilate și artiștii se îmbracă cu mai multă îngrijire. Intonațiunile însă, ale celor mai mulți, lasă mult de dorit. Sunt false, forte false. D-na Web­er în special păcătuesce în acest punt de vedere. D-na Costescu face progrese, pe care cu plăcere le constatăm, d-nu Petrescu a fost un bun conte de Lussac. Din nenorocire însă actrițele lasă mult de dorit. Stim că s’a angajat câte­va ar­tiste n­oi, supt cuvînt că este tre­buință. Până acum s’a montat Trei fese și ele n’au debutat. Se aibă dre convingere direcțiunea că ele sunt mai rele de­cât d-le Va­­silescu, Mateescu, etc ! Atunci de ce le-a angajat ? Dace nu se scie, de ce nu li să dă voie să debuteze spre a se pu­tea face uă comparațiune! Bovin, întrunirea medicilor d­e la. Amfiteatrul spitalului Colțea Astra, după cum am anunțat, a avut loc, în amfitetrul spitalului Col­­țea, întrunirea convocată de d. dr. Assaky, la care d-sa a invitat pe ti­nerii medici din capitală. In acesta întrunire, spune F. Na­țională, la care au luat parte un nu­măr de medici relativ însemnat și al cărei scop era ca medicii tineri să discute și să ia resoluțiuni pentru a asigura viitorul, d. dr. Assaky a pus în discuție mai multe cestiuni, cari s’au desbătut, dar in privința cărora nu s’a luat nici uă decisiune, remânând ca uă nouă întrunire să se convoce. Cestiunile puse In discuție de d. dr. Assaky sunt urmatorele : 1. Ce e mai bine? Alegerea dea­­dreptul după valorea personală (lu­crări șciințifice) ca în Germania ? Sau concurs ca în Franța ? 2. E bine ca să se conserve cla­sificarea actuală în medici secundari și medici primari, sau să se intro­ducă, ca in Paris, o singură catego­rie de medici și chirurgi al spita­lelor ? 3. Nu ar fi drept să se prefere tot­dea­una când se va ivi un loc va­cant în spitale și până la concurs (dacă se admite concursul) pentru numirile provizorii vechii interni ai acestor așezăminte ? 4. Nu ar câștiga învățământul re­crutând agregații sau privat-docenții (secțiune de medicină și chirurgie) numai printre medicii și chirurgii cari au fost supuși unei primi se­­lecțiuni și posed titlul de medici și chirurgi ai spitalelor ? Telegram­e Berlin, 23 Octombre Caseta Germaniei de Nord declară falsă știrea­­ fiarelor după care instrucția judi­ciară contra consilierului intim Bleichroeder ar fi fost reluată. Adevărul este ca dupa cererea autorităților s’a facut uă instrucție X sau Hiclaeplan. UN LAS lk.N’ar trebui nici ua data a se spune des­pre cine­va ca e laș. De­ore­ce nu se știe tocmai pe tocmai In ce consta lașitatea și nu se cunoște nici ua data pricinele mul­‘ tipie și complecxe care o determina. Fara de a mai vorbi de chestiunele de tempe­rament trist și straniu, sunt mii de împre­jurări de timp, mijloc social, versta, și e­­ducație de care trebue a si ținea soco­­tela înainte de a pronunța că judecata. Pe lângă aceste, bravura variaza ca și prile­­giurile în care se produce ea. S’au vedut omeni, din cale afara de cu­­ragioși fața de ua primejdia fisicâ, tremu­rând si plângând ca femeile, fața de ua primejdia morala. Câte ua dată ,niște fri­coși au săvârșit fapte eroice : și dimpo­triva sunt eroi care sunt cuprinși de uă frica copilarâsca când trebue se li se scuta uă măsea. Femei care le vine râu când ved cum se tac ua găina, panseza amputați și bolnavi. Sunt niște nenorociți carej mai de graba se otrăvesc cu un decocțta de chi­brituri, de­cât a-și puna gura unei arme de răcala oțelului, mor dupe trei­­ file de­uă agonie inspaimantatore care nu scoate din gura lor nici uă plângere. Voia sö re­povestesc sfârșitul unui laș. După ce eșuram în valea cea pierduta, unde me conduse, sărmanul nenorocit tă­când, mâ luă de ambele mâni și începu a plânge. Știam cat de mult era In drept de a fi trist, și de multe ori mâ puseia să ascult cu luare aminte esclamările zbuciumatore ale durerei sale. El Îmi povestise mai mult ca un­dată cum era copilăria sa de tristă și de nenorocita, și mai știam și păsurile vieței sale de acum. Era copilul din flori al unei actrițe și al unui evrei­ care mu­rise în pușcărie. Mama sa târâse copilul după culorile sale, prin tóte teatrele din provincia și din streinatate, unde o aruncase talazurile fu­rteșe ale ursitei sale. Intr’uă bună dimineța, masa a șterso fără a’l preveni, lasându’l singur și lipsit de mijloce intr’un orășel din America de Sud. N’o mai revéifuce nici un déjà dupa aceea. Se scăpa din situația, cum putu ■was și s’a demonstrat ca nu este joc de ur­mărire. Berlin, 23 Octombre. Întrunirile tipografilor din Breslau, eip­­zig, Koenigsberg, Nuremberg, Frankfort pe Main, Hamburg, Augsburg și Marența au decis de asemenea se înceteze ori­ce lucru cu începere de mâine, deca nu se va a­­corda­­ ziua de 9 ore. Totuși la Hamburg se urmăresc nego­­cieri, cari fac sa se spere ca greva va pu­tea fi evitata. Viena, 24 Octombre. In urma aparițiunii h­olerei la Damasc, ministrul de comerț a ordonat o­ obser­vațiune de 7­­ file, în loc de un simpla visita medicala pentru provenințele din tot litoralul dintre Mersina esclusiv, și Iaffa inclusiv. Ziarele afla din Budapesta ca deputatul Horantsky considerându-se ofensat de câte­va pasaje ale discursului ce­h. Szilagyi, ministrul justiției, a rostit asalt verl, a făcut să se cera acestui din urma explicațiuni și că, după refuzul ministrului, i-a trimes martori. Cu tote acestea, se pate ca afacerea să fie aplanată fără duel. Agenția Română Havas,

Next