Romanulu, octombrie 1891 (Anul 35)
1891-10-28
□ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV......................40 baD Utno 1. » „ „ Hl................2 lei — „ inserpum și reclame pagina III si IV linia . 2 _ _ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. IN PARIS, la Havas- Laffire et Cune, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d-nii Haacenstein et Vogler, Otto *r«pi«rt pi ELVEȚIA, la „ „ Din f&pe orie rite aire et la adnm*jae^limica itriÉMBoMt« g« rtfauit» ES E M PL A R'U L lg B A N fdițiunea de dimineță Regele la Berlin Accident de drum de fier UA OTRĂVIRE STRANIE 1 din Ssulbiu. Cosutiștii și naționalitatea Amintim Crima din Courbevoir BULETIN împins de dorința de a pune capăt hatârului și de a lua garanții pentru ca medicii de spitaluri să fie recrutați printre cei mai capabili, eminentul profesor dr. Assaky, a convocat pe tinerii medici spre a discuta asupra unor cestiuni de uă necontestata importanță. D-na dr. Assaky, nevoind a lua parte la meschinele certuri, pentru care din nenorocire mulți s’au pasionat, a pus cestiunea pe un terem mai înalt, pe acela al unei discuțiuni sciențifice. D-sea a voit să se stabilesca daca medicii trebuesc să fie aleși de a dreptul după valorea lucrărilor lor sciențifice, ca în Germania, sau prin concurs, ca în Francia ? Daca este bine ca să se conserve clasificarea actuală Ia medici secundari și medici primari, sau să se introducă, ca in Paris, oă singură categorie de medici și chirurgi ai spitalelor? Distinsul profesor, a mai întrebat dacă n’ar fi drept să se prefere vechii interni, când se va ivi un loc vacant în spitale, pană la concurs și daca n’ar câștiga învățâmântul recrutând agregați sau privat-docenți, numai printre medicii și chirurgii cari au fost supuși unei primi selecțiuni și posed titlul de medici și chirurgi al spitalelor. Se vede Insé că este un blestem asupra noistră, ca ori de câte ori un superior voea ce se introducă uă reformă bine-facátóre, să i se pue piedici In calea sea și chiar să fie insultat, de aceia cari nu înțeleg că în acțiunele nóstre putem fi conduși de alt mobil, decât acela al interesului personal. D-nu dr. Assaky va putea să fie cruțat și s’a găsit unele fiare pentru cari densul, prin aceste cestiuni n’aveau alt scop de cât a face să se numesca fără concurs trei din creaturele sale. Suntem siguri că d. profesor Assaky care a sciut se dobindesca un loc însemnat printre celebritățile Europene, nu va fi oprit în calea sea de aceia cari se înjosesc prin asemenea acusațiuni și va urma a face ca ura sea se profite de luminile sale și să primască uă organisațiune medicală, demnă de țările cele mai înaintate pe teremul sciințific. Lăsând deci, pe acel cari regretă ca uă celebritate medicală nu se amestecă ln manifestațiuni de partide, îl lăsăm să strnge cât ar vrea, căci atacurile lor nu vor putea să atingă pe d. profesor Assaky, nici ’l vor impedeca a face ca țara care se falesce de a’l avea printre fii săi, se profite de luminile și de 3orința sea. In Camera francesa d. Ribot râspunzând d-lor Deionele și Delafosse a justificat participarea sa la serbările de la Nizza, și a arătat ca recenta agitație a Italiei n’a luat mari proporții. Incidentul de la 3 Octombre având un caracter internațional, guvernul a trebuit să trimită circulara sa episcopilor, circulară pe care însuși Papa, a declarat’o justificată. De altmintierea Francia nu a ascuns Italiei mirarea sa în privința manifestațiilor anti-francese și Italia a exprimat părerile sale de râu. Pentru chestiunea Tuatului d' Ribot a declarat că a făcut cunoscut Marocului că Francia nu ar tolera nici uă ingerință intr-un teritoriu care aparține zonei influenței francese. Influența francesâ se mărește mai mult în Egipt . Francia nu părăsește acolo nici unul din drepturile sale seculare. Terminând, D-nu Riscott fice că apropierea dintre Francia și Italia n’a mirat pe nimeni;—ea este consecința unor simpatii vechi și a comunitaței de interese.— Nimeni nu se îndoește că ea constitue că noua garanție pentru pace. Ministrul a fost forte aplaudat. El desminte aserțiunea după care el ar fi însărcinat pe ambasadorul Franciei la Roma să mulțumască Italiei pentru protecția acordată pelerinilor francezi. Amendamentul care cere suprimarea ambasadei Frandei de lănga Vatican a fost respins. Gestiunea inamovibilităței magistraturei a fost din nou adusă in discuțiune. Unele fiare conservative, spun că inamovibilitatea a dat rolde rele, însă acesta după părerea lor este momentan. Organul guvernului recunoște că sunt magistrați cari abuseza peste orice margini, de posiția lor inamovibilă, compromițând în ochii lumei însuși principiul inamovibilităței, dar acesta provine din aceea că numirile, când s’a decretat inamovilitatea au fost rea făcute. Ceea ce s’a făcut la noi s’a făcut și aiurea, observă Naționalul, de inamovibilitate au mai profitat și în alte țări miniștrii unul regim ca să ’și creeze partizani. Dar regimul următor a suspendat inamovibilitatea și n’a restabilit’o decât după ce a epurat majoritatea. [ x— informațiuni DIN EDIȚIA A DOUA DE ERI SEARA) S’a aprobat regulamentul pentru punerea în esploatare a antrepofitelor docurilor din Galați și Brăila. —x— Sesiunea de tomnă a Sinodului s’a deschis erl. —x— Marți se va întruni consiliul comunal și va numi comisiunile pentru constatarea facselor și veniturilor comunale. —x—• piarele de eri séra anunță că un mare incendiu a isbucnit în pădurea de la Slănic din Moldova. Focul s’a declarat deuă dată în patru părți în pădurea Statului, și s’a întins până la stabilimentul bălor, nimicind totul, sat, ogóre, pădure, in calea sea. Regimentul din T. Ocnei n’a putut sosi decât forte târziu. Un alt incendiu a isbucnit la Slănicul din Prahova unde sunt în flăcări munții Trifoiul, Păltinetul și Vulpea, cari aici cu un așa putere încât nu se pute lua vre-uă măsură de stingere. S’a trimis regimentul al 22-lea din Mizil, spre a da ajutor. [x— Focul de la Sinaia s’a stins. 40 de hectare de pădure au ars. —x— Suntem informați că d-l Dimitre Giani, Decanul corpului de advocați al județului Ilfov, va lua inițiativa atât în barou cât și în Senat, din care face parte, pentru ca afacerea Cojocarului să vie înaintea înaltei curți de casațiune, abstracțiune făcându-se de culpabilitatea sau neculpabilitatea lui Cojocar, ci numai din puntul de vedere al legei penale, atât civilă cât și militară, și mai ales al dreptului sacru de apărare. —x— Monitorul de azi publică decisiunea consiliului de miniștrii prin care incuviințază, sub reserva ulteriorei sancționări a M. S. Regelui, a se adopta și introduce în serviciul telegrafo-poștal timpul unitar pe zone, adoptat și la căile ferate române, și Din parte-ne înregistrăm aceste argumente ale foilor conservatore, care ne dovedesc să dată mai mult, ca inamovibilitatea nu pute da resultantele dorite, și atragem atențiunea cititorilor asupra epurațiunea de care ne vorbesce organul guvernului, Comitetul național PESTE IDEl Primim cu data de 13 (25) următorele de la corespondentul nostru din Sibiu : Conferința comitetului partidului național român a ținut ori prima ședință. Au fost de față aprope toți membrii comitetului (compus din 25 persone). Astfel din Banat au venit pe lângâ d. V. Babeș, președintele Comitetului, d nil P. Rotariu, Bredicenu, Rădulescu , de la Arad d. N. Oncu, George Popa, dela Turda Rațiu, vice preșidinele, din Cluj Iuliu Coroianu din părțile Sătmărene preotul Vasile Lucaci, dela Brașov Ghiță Pop și Aurel Mureșanu, oi membrii comitetului din Sibiu au fost și ei toți, astfel Eugen Brote, vice-președinte, apoi Barcianu, Cristea, Diaconovich etc. Un pas mare s’a făcut intru ieșirea de sub epitropia politică a d-lu Alexandru Mocsonyi , cu mare majoritate comitetul a respins amestecul în comitet al d-lui Mocsonyi, nevoind a permite ca d. V. Babeș sé citescd scrisorea a doua, în care d. Mocsonyi vrea să arate neoportunitatea presentarii Memorandului. D’asemenea nu s’au primit motivele pentru care d-nul Babeș fice ca nu e oportun a se așterne Memorandul Monarhului. Chiar unii din membrii comitetului, care in rândul trecut au votat un tote cu d. Babeș, de asta dată, vânând ce impresia urâtă a făcut in rândul trecut votarea unui desiderat redactat însa oficând și impus de d. Al. Mocsonyi, care nici măcar membru in partid nu s’a declarat formal, de asta dată s’au ridicat cu tota puterea in contra citirii scrisorii d lui Mocsonyi. Astfel d. Mureșanu, Ghiță Rop, Hossu și alții. E un pas înainte acesta manifestare de independența. Acel se ține a doua ședință. V6 vom raporta îndată ce vom afla detalii. Ceea ce ne pot asigura, e ca de astă data mai puțin ca ori și când d. Babeș va putea târî comitetul în politica «dualismului românomaghiar», cu tote câ-și da mari sforțări a face acasta, ajutat fiind și de către Mitropolia d’aci și de la Blaj. Nu treb e sâ uit apoi, că cu privire la presintarea Memorandului, ci pentru a nu se face scisiune,i s’a dat un vot, ca asupra presintarii Memorandului sâ se pronunțe conferența generala. Astfel că alegerile ce se vor face în primăvară, espirate fiind pe atunci mandatele deputaților actuali, se vor face sub nisee condițiuni a se pune în aplicare de la 1 Noembre st. n. 1891. [x— Independența află din sursă dură ca regele Carol a plecat erl din Sigmaringen la Neuwied unde va sta doua Z de lângă mama reginei. De aci Majestatea sea se va duce la Postdam, trecând prin Francfort pe Main. —x— dintre cele mai interesante. Vor fi doua tabere în luptă : oportuniștii cei cari se conduc de d. Babeș și radicalii—ori mai bine activiștii în acestă afacere—cari sunt pentru cât mai neîntârziata presintare a Memorandului. Sau place a crede, că cele doua foi naționale ale nostre, Tribuna și Gazeta vor lucra împreună, lăsând numai pe Luminătorul sa Încurce spiritele cu un oportunism neînțeles. Regele la Berlin Berlin, 26 Octombre. Regele României va sosi mâine la 10 și jumatate de dimineță la Potsdam. — Va fi primit la gara de împăratul și prinții, trupele vor face gardul pe stradele pe drumul cortegiului, trăsura va fi escortată de un esjifidron de cavalerie. Sara prânz de gala și mare retragere cu musica. Miercuri Regele și împăratul vor merge la Berlin pentru revista garnisanelor din Berlin și Spandau , fâra representație de gala la opera. Ofițerii atașați la persona Regelui Carol sunt următorii : Aghiotanți, generalul Conte de Wedel și locotenentul colonel Strantz. Ofițeri de ordonanță, locotenenții conte de Schulemburg și baron de Koenig. Corespondența Politică publică o scrisore din Berlin, care ducea visita Regelui României la Monza, la Berlin și probabil și la Viena au oarecare însemnătate politică, dar este sigur că în aceste diferite întrevederi nu se va avea în vedere nici uă modificare la situațiunea actuală și că nu se va face nici uă învoială. Aceste visite se explică intr’un mod forte natural și forte simplu, și exclud conjectu«*i vage ale unor Zi»re Era natural ca Regele Carol, care s’a dus lângă Regina la Veneția și la Pallanza, sa fi voit sâ mulțumască in persona Curții Italiei pentru dovezile de interes date Reginei boviae. Aflându-se în străinătate, era forte natural de asemenea ca sâ facă visita și celor mai de aprope rude ale sale și că ar fi fost de mirat decată întrevedere cu împăratul nu s’ar fi produs, din momentul ce Regele se afla in Germania. Nu mai puțin ar fi surprinsietor daca nu s’ar opri la Viena care este în drumul sau. Conflict New-York, 26 Octombre. D-nn Egan representant al Statelor Unite la Valpareso a cerut explicațiuni imediate pentru atacurile al căror obiect au fost mateloții americani; el a cerut de asemenea uă reparațiune. -------- mimmm ■ [UNK] ■ [UNK] [UNK] ---—-- Accidentul de la Otopeni Cu privire la acest accident, Constituționalul dă următoarele amănunte. Un inginer mare din Franța, d. Wellin, fratele medicului șef al corpului de armată din Paris d. dr. Welin, a sosit ci ele trecute în capitală pentru a experimenta oă nouă composițiune de ciment numit stuck betonat, pe care d-sa voia să’l propue pentru forturi după cum l’a propus și care a fost primit la forturile din Franța și Belgia. Astăzi de diminnuță, pe când se experimenta preparația la fortul de la Otopeni în fața mai multor ofițeri superiori, furnalul a făcut explosie atingând în obraz pe d. inginer Wellin și irigând pe soldatul Neacșu Stan. D. Wellin a fost transportat imediat la Hotel Fraccati unde este găzduit.La orele 2 d-sa a fost vizitat de d. general Lahovary ministru de resbel, general dr. Fotino și de dr. Petrescu medicul corpului II de armată. Medicii cari au examinat pe d-l Wellin au declarat ca rana sa e forte gravă din cauza complicațiunilor ce se pot ivi și au fost de părere a transporta pe bolnav la spitalul militar unde i se pot da ajutore mai repezi și mai complecte. D. Wellin supunându-se ordinului medicilor, că ambulanță militară compusă din d. dr. Antoniu și din cincisprezece brancardieri, l’au ridicat de la Hotel Frascati ducându-l la spitalul militar, unde a fost internat în secția d-lui dr. Z. Petrescu. P. -------------------------------------------------- MERCURI, 28 OCTOMBRE (16 OCTOMBRE st. v.) 189 r L.aminezate si vei fi. r ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei: ere luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei ds an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la adminjatrațțimea Ziarului si oficiele poștale Ui PAWS, la Haras, LaOte et Onne, 8, Place de la Borne IK GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, * BISLOIA, la bi«. ““ Articolela nepublicate mari. — *■ U Imi udați « in Paris, 26 Octombre. Urcarea apelor rîului Aude a provocat la Limoux dărâmarea mai multor edificii; sunt 20 persone rănite, podurile sunt luate de apă, recoltele sunt perdute, situațiunea este sfășietore. Inundări alarmante s’au produs de asemenea și la Narbonne. Căile ferate sunt tăiate, s’au luat masuri spre a scăpa personale surprinse de apă. In timpul serii rnui Tet la Perpignan și Aude la Narbonne au scufiut în mod considerabil. Furtuna continua în Mediterana; mai multe bărci au fost aruncate la costă luiomiațiuni Pe fiecare fi primim plângeri de la abonații noștri, cărora nu li se espediază regulat Ziarul- Atragem din nou atenția direcțiunei poștelor și !n special asupra impiegatului de la halta Vădeni, jud. Brăila, în contra căruia primim plângere că opresce fiarul său ’respectiază cu mare întârziere. —x— La colegiul 2-a comunal din Botoșani a isbutit lista guvernamentală. Oposițiunea n’a luat parte, ca și la colegiul I. —x— D-nul I. Kalendero se va întorce în tera și M. S. Regina va remâne la Pallanza cu d-na general Vlădescu și d-na Zulnia Sturza. —x— AZI, consiliul de resbel din Galați, judecă procesul d-lui căpitan Gheltz. —x— Piarul Globul, care va apare la 1 Noembre, va fi cotidian și se va vinde 10 bani numerul. —x— Demisiunea d-lui dr. Risu, decanul facultății de medicină din Iași, a fost primită. —x— Un fapt de la brutalitate revoltătare s’a petrecut alalteri, Duminecă în Calea Rahovei, peste drum de la No. 110. Un domn Iepureanu impiegat la gară, fost agent polițienesc, a maltratat în chipul cel mai înspăimântător pe un oltean vânzător de struguri, călcându-i în picioire și pricinuindu-i mai multe răni la cap și la trup. Ceea ce este însă și mai revoltător, e că tot «hoțul de păgubaș» a fost dus în bătae pănă la secția, și închis. Nu putem pre scăpa încă de acest obiceiu barbar și poliția nostr nu se pdte dacta cu dreptatea, arestând pe cel culpabil și dând satisfacere celui maltratat ? Telegrame Constantinopol, 25 Octombre. Cercurile cele mai bine informate asigură că nimic nu s’a decis încă în privința misiunei care va merge sâ salute pe țarul la Livadia din partea Sultanului. Times anunțase ca Marele Vizir ar fi fost însărcinat cu u misiune speciala , dar este probabil că nimic nu se va schimba din obiceiurile și că mareșalul curții sau vr’un alt demnitar al palatului se va duce la Livadia. Ambasada rusasca nu cunoște data când Țarul va merge in Crimea î și chiar idaca este decis sa mârgă. In ceea ce privește știrea Gazetei Crucel dupa care guvernul englez ar fi avisat Porta in privința unei visite a unei escadre engleze între caii porturi turcești, se asigura ca nu este obiceiu de a se face un comunicație speciala pentru un fapt care se repeta în toți anii. Ambasada englezasca nu cunoște încă compoziția acestei escadre, ea știe numai ca escadra va fi la 19 Noembre la Smirna. Siymaringen, 25 Octombrie Regele României a plecat asia la 7 ore la Neuwied și de acolo va merge mâine la Potsdam. Wiesbaden, 26 Octombre. «Curierul Rhinului» desminte știrea unor ziare in privința unui proect de căsătorie Intre prințul de Neapole și uu principesa I rusască. D-nu de Giers a făcut calatoria în Italia pentru motive de sanatate; întrevederea cu d-nu di Rudini a avut-o după cererea acestui din urma și cu autorisația Țarului. Sarajevo, 26 Octombre. Un cutremur de pamânt a fost aseara la 6 ore și jum. la Zvornik In direcția de la Nord la Sud ; ea a ținut 6 minute. Berlin, 26 Octombre. S’a raspăndit știrea ca d-na Wissmann a părăsit serviciul colonial; se asigura din contra că el este la Cair, unde angajază Sudanesi pe cari ii va conduce în Africa Orientală. Belgrad, 26 Octombre. Personele desemnate ca delegați ai Serbiei pentru negocierile comerciale, sunt d-nii Popovici, consilier de Stat, Stefanovici șef de secție pentru vămile, Stamenkovici președintele societății comercianților și directorul monopolurilor Statului. Sigmaringen, 26 Octombrie. Prințul Leopold de HoheDzollern a plecat la Berlin. Paris, 26 Octombre Proiectul relativ la învoelile comerciale provisorii, va fi supus Camerei săptămâna viitare; protecționiștii se zice ca sunt favorabili proiectului. Telegrame Petersburg, 24 Octombre. Nevoia Vremia înregistrază uă știre dupa care guvernul ar avea de gând se împedice pe evreii din tota Rusia de a face comercial de greu precum și comermercial și fabricarea alcoolului, afară de alcoolul pentru export. Semănăturile din ținuturile care în anul acesta au fost lovite de sărăcia, sunt favorabile ; suprafețele semănate nu sunt cu mult mai mici decât până acum; în câteva ținuturi lucrările s’au efectuat cu ajutorul bolnavilor. Lucrările publice s’au marit , numai pentru lucrările forestiere, împrumuturilor statuii), s’au luat măsuri eficace pentru a veni în ajutorul Statui a cheltuit până acum 33 milione ruble. Nu se pute determina încă întrega țifră a creditului necesar pentru a ajuta pe victimele sărăciei. Viena 24 Octombre Camera deputaților. In timpul discuției Bugetului ministrului de Interne, d. Bolevschev a zis că în 1890 epizotia a fost importată din Francia în Belgia, deci este neexact de a pretinde ca epizotia înaintata de la Est spre Vest.Francia a declarat un resbel economic întregii lumi, acesta este motivul pentru care faptul, câ ea a defăimat poliția veterinară austriacă, pate fi considerat ca o insulta, dar atitudinea angliterei este de neințeles, pentru ca ea nu are nici un scop oprind importul vitelor austro-ungare. Guvernul a răspuns cu nici un negociere nu s’a fâcut încă în acesta privința cu Englitera, se va reuși farâ îndoiala a face sa dispară epizatia. Un proiect relativ la acesta se va presenta îndata ce se vor termina negocierile cu Germania. Berlin, 24 Octombrie. Toți lucrătorii tipografi, care sunt membri ai asociațiunii tipografice, au încetat azi lucrul; acelaș lucru s’a întîmplat în multe orașe din Germania. Berlin, 24 Octombre. Tendința Bursei este slabă din causa știrei în prința unei prohibițiuni a exporportului cartofilor din Rusia. Nu este vorba ln Rusia și de oprirea exportului grâulu și a ovăzului. Berlin, 24 Octombre. Gazeta Crucea aflâ din sorginte buna că perechia imperiala a Rusiei, perechia regală a Danemarcei și principesa de Galles vor debarca la 29 sau 30 Octombre la Neufachwusser și că vor pleca la Moscova prin Wirbauen. Li se prepară uă recepțiune de curtenie extrema. Agenția Română Havas.