Romanulu, octombrie 1891 (Anul 35)

1891-10-28

□ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV......................40 baD Utno 1. » „ „ Hl................2 lei — „ inserpum și reclame pagina III si IV linia . 2 _ _ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. IN PARIS, la Havas- Laffire et C­une, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d-nii Haacenstein et Vogler, Otto *r«pi«rt pi ELVEȚIA, la „ „ Din f&pe orie rite aire et la adnm*jae^limica itriÉMBoMt« g« rtfauit­­» ES E M PL A R'U L lg B A N fdițiunea de dimineță Regele la Berlin Accident de drum de fier UA OTRĂVIRE STRANIE 1 din Ssu­lbiu. Cosutiștii și naționalitatea Amintim­ Crima din Courbevoir BULETIN împins de dorința de a pune capăt hatârului și de a lua garanții pentru ca medicii de spitaluri să fie recru­tați printre cei mai capabili, emi­nentul profesor dr. Assaky, a con­vocat pe tinerii­ medici spre a dis­cuta asupra unor cestiu­ni de uă ne­contestata importanță. D-na dr. Assaky, ne­voind a lua parte la meschinele certuri, pentru care din nenorocire mulți s’au pa­sionat, a pus cestiunea pe un terem mai înalt, pe acela al unei discuțiuni sciențifice. D-sea a voit să se stabilesca daca medicii trebuesc să fie aleși de a dreptul după valorea lucrărilor lor sciențifice, ca în Germania, sau prin concurs, ca în Francia ? Daca este bine ca să se conserve clasificarea actuală Ia medici secun­dari și medici primari, sau să se introducă, ca in Paris, oă singură categorie de medici și chirurgi ai spitalelor? Distinsul profesor, a mai întrebat dacă n’ar fi drept să se prefere ve­chii interni, când se va ivi un loc va­cant în spitale, pană la concurs și daca n’ar câștiga învățâmântul recrutând agregați sau privat-docenți, numai printre medicii și chirurgii cari au fost supuși unei primi selecțiuni și posed titlul de medici și chirurgi al spitalelor. Se vede Insé că este un blestem asupra noistră, ca ori de câte ori un superior voea ce se introducă uă re­formă bine-facátóre, să­ i se pue pie­dici In calea sea și chiar să fie in­sultat, de aceia cari nu înțeleg că în acțiunele nóstre putem fi conduși de alt mobil, de­cât acela al intere­sului personal. D-nu dr. Assaky va putea să fie cruțat și s’a găsit unele­­ fiare pentru cari densul, prin aceste cestiuni n’a­­veau alt scop de cât a face să se numesca fără concurs trei din crea­­turele sale. Suntem siguri că d. profesor As­saky care a sciut se dobindesca un loc însemnat printre celebritățile Eu­ropene, nu va fi oprit în calea sea de aceia cari se înjosesc prin ase­menea acusațiuni și va urma a face ca u­ra sea se profite de luminile sale și să primască uă organisațiune medicală, demnă de țările cele mai înaintate pe teremul sciințific. Lăsând deci, pe acel cari regretă ca uă celebritate medicală nu se a­­mestecă ln manifestațiuni de partide, îl lăsăm să strnge cât ar vrea, căci atacurile lor nu vor putea să atingă pe d. profesor Assaky, nici ’l vor impedeca a face ca țara care se fa­­lesce de a’l avea printre fii săi, se profite de luminile și de 3orința sea. In Camera francesa d. Ribot râspunzând d-lor Deionele și Delafosse a justificat participarea sa la serbările de la Nizza, și a arătat ca recenta agitație a Italiei n’a luat mari proporții. Incidentul de la 3 Octombre având un caracter internațional, guvernul a trebuit să trimi­tă circulara sa episcopilor, circulară pe care însuși Papa, a declarat’o justificată. De altmintierea Francia nu a ascuns Italiei mirarea sa în privința manifestațiilor anti-francese și Italia a exprimat părerile sale de râu. Pentru chestiunea Tuatului d' Ribot a declarat că a făcut cunoscut Marocului că Francia nu ar tolera nici uă ingerință intr-un teritoriu care aparține zonei influ­enței francese. Influența francesâ se mărește mai mult în Egipt . Francia nu părăsește acolo nici unul din drepturile sale seculare. Terminând, D-nu Riscot­t fice că apropie­rea dintre Francia și Italia n’a mirat pe nimeni;—ea este consecința unor simpa­tii vechi și a comunitaței de interese.— Nimeni nu se îndoește că ea constitue că noua garanție pentru pace.­­­ Ministrul a fost forte aplaudat. El desminte aserțiunea după care el ar fi însărcinat pe ambasa­dorul Franciei la Roma să mulțumască I­­taliei pentru protecția acordată pelerinilor francezi. Amendamentul care cere suprimarea am­basadei Frandei de lănga Vatican a fost respins. Gestiunea inamovibilităței magis­­traturei a fost din nou adusă in dis­­cuțiune. Unele­­ fiare conservative, spun că inamovibilitatea a dat rolde rele, însă acesta după părerea lor este momentan. Organul guvernului recunoște că sunt magistrați cari abuseza peste ori­ce margini, de posiția lor inamo­vibilă, compromițând în ochii lumei însuși principiul inamovibilităței, dar acesta provine din aceea că numi­rile, când s’a decretat inamovilitatea au fost rea făcute. Ceea ce s’a făcut la noi s’a făcut și aiurea, observă Naționalul, de ina­­movibilitate au mai profitat și în alte țări miniștrii unul regim ca să ’și creeze partizani. Dar regimul următor a suspendat inamovibilitatea și n’a restabilit’o de­cât după ce a epurat majoritatea. [ x— informațiuni DIN EDIȚIA A DOUA DE ERI SEARA) S’a aprobat regulamentul pentru punerea în esploatare a antrepofitelor docurilor din Galați și Brăila. —x— Sesiunea de tomnă a Sinodului s’a deschis erl. —x— Marți se va întruni consiliul co­munal și va numi comisiunile pen­tru constatarea facselor și veniturilor comunale. —x—• piarele de eri séra anunță că un mare incendiu a isbucnit în pădu­rea de la Slănic din Moldova. Focul s’a declarat de­uă dată în patru părți în pădurea Statului, și s’a întins până la stabilimentul bă­­lor, nimicind totul, sat, ogóre, pădure, in calea sea. Regimentul din T. Ocnei n’a pu­tut sosi de­cât forte târziu. Un alt incendiu a isbucnit la Slă­­nicul din Prahova unde sunt în flă­cări munții Trifoiul, Păltinetul și Vulpea, cari aici cu un așa putere în­cât nu se pute lua vre-uă mă­­sură de stingere. S’a trimis regi­mentul al 22-lea din Mizil, spre a da ajutor. [x— Focul de la Sinaia s’a stins. 40 de hectare de pădure au ars. —x— Suntem informați că d-l Dimitre Giani, Decanul corpului de advocați al județului Ilfov, va lua inițiativa atât în barou cât și în Senat, din care face parte, pentru ca afacerea Cojocarului să vie înaintea înaltei curți de casațiune, abstracțiune făcân­­du-se de culpabilitatea sau neculpa­­bilitatea lui Cojocar, ci numai din pun­tul de vedere al legei penale, atât civilă cât și militară, și mai ales al dreptului sacru de apărare. —x— Monitorul de azi publică decisiu­­nea consiliului de miniștrii prin care incuviințază, sub reserva ulteriorei sancționări a M. S. Regelui, a se adopta și introduce în serviciul te­­legrafo-poștal timpul unitar pe zone, adoptat și la căile ferate române, și Din parte-ne înregistrăm aceste ar­gumente ale foilor conservatore, care ne dovedesc să dată mai mult, ca inamovibilitatea nu pute da resultan­tele dorite, și atragem atențiunea ci­titorilor asupra epurațiunea de care ne vorbesce organul guvernului, Comitetul național P­ESTE ID­El Primim cu data de 13 (25) ur­­mătorele de la corespondentul nos­tru din Sibiu : Conferința comitetului partidului națio­nal român a ținut ori prima ședință. Au fost de față aprope toți membrii comite­tului (compus din 25 persone). Ast­fel din Banat au venit pe lângâ d. V. Babeș, pre­ședintele Comitetului, d nil P. Rotariu, Bredicenu, Rădulescu , de la Arad d. N. Oncu, George Popa, dela Turda Rațiu, vice preșid­in­ele, din Cluj Iuliu Coroianu din părțile Sătmărene preotul Vasile Lu­caci, dela Brașov Ghiță Pop și Aurel Mu­­reșanu, oi membrii comitetului din Sibiu au fost și ei toți, ast­fel Eugen Brote, vice-președinte, apoi Barcianu, Cristea, Diaconovich etc. Un pas mare s’a făcut intru ieșirea de sub epitropia politică a d-lu Alexandru Mocsonyi , cu mare majoritate comitetul a respins amestecul în comitet al d-lui Moc­sonyi, nevoind a permite ca d. V. Ba­beș sé citescd scrisorea a doua, în care d. Mocsonyi vrea să arate­­ neoportunitatea presentarii Memorandului. D’asemenea nu s’au primit motivele pentru care d-nul Babeș­­ fice ca nu e oportun a se așterne Memorandul Monarh­ului. Chiar unii din membrii comitetului, care in rândul trecut au votat un tote cu d. Babeș, de asta dată, vân­ând ce impresia urâtă a făcut in rândul trecut votarea unui deside­­rat redactat însa oficând și impus de d. Al. Mocsonyi, care nici măcar membru in partid nu s’a declarat formal, de asta dată s’au ridicat cu tota puterea in contra citirii scrisorii d lui Mocsonyi. Ast­fel d. Mureșanu, Ghiță Rop, Hossu și alții. E un pas înainte acesta manifestare de independența. Acel se ține a doua ședință. V6 vom­ ra­porta îndată ce vom­ afla detalii. Ceea ce ne pot asigura, e ca de astă data mai pu­­țin ca ori și când d. Babeș va putea târî comitetul în politica «dualismului româno­­maghiar», cu tote câ-și da mari sforțări a face acasta, ajutat fiind și de către Mitro­polia d’aci și de la Blaj. Nu treb e sâ uit apoi, că cu privire la presintarea Memorandului, ci pentru a nu se face scisiune,i­ s’a dat un vot, ca asu­pra presintarii Memorandului sâ se pro­nunțe conferența generala. Ast­fel că ale­gerile ce se vor face în primăvară, espi­­rate fiind pe atunci mandatele deputaților actuali, se vor face sub nisee condițiuni a se pune în aplicare de la 1 Noem­­bre st. n. 1891. [x— Independența află din sursă d­­ură ca regele Car­ol a plecat erl din Sig­­maringen la Neuwied unde va sta doua Z de lângă mama reginei. De aci Majestatea sea se va duce la Postdam, trecând prin Francfort pe Main. —x— dintre cele mai interesante. Vor fi doua tabere în luptă : oportuniștii cei cari se conduc de d. Babeș și radicalii—ori mai bine activiștii în acestă afacere—cari sunt pentru cât mai neîntârziata presintare a Memorandului. Sau place a crede, că cele doua foi naționale ale nostre, Tribuna și Gazeta vor lucra împreună, lăsând numai pe Luminătorul sa Încurce spiritele cu un oportunism neînțeles. Regele la Berlin Berlin, 26 Octombre. Regele României va sosi mâine la 10 și jumatate de dimineță la Potsdam. — Va fi primit la gara de împăratul și prinții, tru­pele vor face gardul pe stradele pe dru­mul cortegiului, trăsura va fi escortată de un esjifidron de cavalerie. Sara prânz de gala și mare retragere cu musica. Miercuri Regele și împăratul vor merge la Berlin pentru revista garnisanelor din Berlin și Spandau , fâra representație de gala la opera. Ofițerii atașați la persona Regelui Carol sunt următorii : Aghiotanți,­ generalul Conte de Wedel și locotenentul colonel Strantz. Ofițeri de ordonanță, locotenenții conte de Schulemburg și baron de Koenig. Corespondența Politică publică o­ scri­­sore din Berlin, care d­uc­ea visita Rege­lui României la Monza, la Berlin și pro­babil și la Viena au o­are­care însemnă­tate politică, dar este sigur că în aceste diferite întrevederi nu se va avea în ve­dere nici uă modificare la situațiunea ac­tuală și că nu se va face nici uă învo­ială. Aceste visite se explică intr’un mod forte natural și forte simplu, și exclud con­­jectu«*i vage ale unor Zi»re­ Era natural ca Regele Carol, care s’a dus lângă Regina la Veneția și la Pallanza, sa fi voit sâ mulțumască in persona Curții Italiei pentru dovezile de interes date Re­ginei bovia­­e. Aflându-se în străinătate, era forte natural de asemenea ca sâ facă vi­­sita și celor mai de aprope rude ale sale și că ar fi fost de mirat deca­tă întreve­dere cu împăratul nu s’ar fi produs, din momentul ce Regele se afla in Germania. Nu mai puțin ar fi surprinsietor daca nu s’ar opri la Viena care este în drumul sau. Conflict New-York, 26 Octombre. D-nn Egan representant al State­lor Unite la Valpareso a cerut ex­­plicațiuni imediate pentru atacurile al căror obiect au fost mateloții a­­mericani; el a cerut de asemenea uă reparațiune. -------- m­immm ■ [UNK] ■ [UNK] [UNK] ---—--­ Accidentul de la Otopeni Cu privire la acest accident, Con­stituționalul dă următoarele amă­nunte. Un inginer mare din Franța, d. Wellin, fratele medicului șef al cor­pului de armată din Paris d. dr. Welin, a sosit ci ele trecute în ca­pitală pentru a experimenta oă nouă composițiune de ciment numit stuck betonat, pe care d-sa voia să’l pro­­pue pentru forturi după cum l’a pro­pus și care a fost primit la forturile din Franța și Belgia. Astăzi de diminnuță, pe când se ex­perimenta preparația la fortul de la­ Otopeni în fața mai multor ofițeri superiori, furnalul a făcut explosie atingând în obraz pe d. inginer Wel­lin și irigând pe soldatul Neacșu Stan. D. Wellin a fost transportat ime­diat la Hotel Fraccati unde este găz­duit.­La orele 2 d-sa a fost vizitat de d. general Lahovary ministru de resbel, general dr. Fotino și de dr. Petrescu medicul corpului II de ar­mată. Medicii cari au examinat pe d-l Wellin au declarat ca rana sa e forte gravă din cauza complicațiunilor ce se pot ivi și au fost de părere a transporta pe bolnav la spitalul mi­litar unde i se pot da ajutore mai repezi și mai complecte. D. Wellin supunându-se ordinului medicilor, că ambulanță militară com­pusă din d. dr. Antoniu și din cinci­­spre­zece brancardieri, l’au ridicat de la Hotel Frascati ducându-l la spi­talul militar, unde a fost internat în secția d-lui dr. Z. Petrescu. P. --------------------------------------------------­ MERCURI, 28 OCTOMBRE (16 OCTOMBRE st. v.) 189 r L.amineza­te si vei fi. r ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei: ere­ luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei ds an. Pentru tote țările Uni­unei poștale, trimestrul 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la adminjatrațțimea Ziarului si oficiele poștale Ui PAWS, la Haras, LaOte et O­nne, 8, Place de la Borne IK GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, * BISLOIA, la bi«. ““ Articolela nepublicate m­ari. — *■­­ U I­mi udați « in Paris, 26 Octombre. Urcarea apelor rîului Aude a provocat la Limoux dărâmarea mai multor edificii; sunt 20 persone rănite, podurile sunt luate de apă, recoltele sunt perdute, situațiunea este sfășietore. Inundări alarmante s’au pro­dus de asemenea și la Narbonne. Căile fe­rate sunt tăiate, s’au luat masuri spre a scăpa personale surprinse de apă. In timpul serii rnui Tet la Perpignan și Aude la Narbonne au scufiut în mod con­siderabil. Furtuna continua în Mediterana; mai multe bărci au fost aruncate la costă­ luiomiațiun­i Pe fie­care­­ fi primim plângeri de la abonații noștri, cărora nu li se espediază regulat Ziarul- Atragem din nou atenția direcțiunei poștelor și !n special asupra impiegatului de la halta Vădeni, jud. Brăila, în con­tra căruia primim plângere că opresce­­ fiarul său ’r­espectiază cu mare în­târziere. —x— La colegiul 2-a comunal din Bo­toșani a isbutit lista guvernamentală. Oposițiunea n’a luat parte, ca și la colegiul I. —x— D-nul I. Kalendero se va întorce în tera și M. S. Regina va remâne la Pallanza cu d-na general Vlădescu și d-na Zulnia Sturza. —x— AZI, consiliul de resbel din Ga­lați, judecă procesul d-lui căpitan Gheltz. —x— Piarul Globul, care va apare la 1 Noembre, va fi cotidian și se va vinde 10 bani numerul. —x— Demisiunea d-lui dr. Risu, deca­nul facultății de medicină din Iași, a fost primită. —x— Un fapt de la brutalitate revoltă­­tare s’a petrecut alalt­eri, Duminecă în Calea Rahovei, peste drum de la No. 110. Un domn Iepureanu impiegat la gară, fost agent polițienesc, a mal­tratat în chipul cel mai înspăimân­tător pe un oltean vânzător de stru­guri, călcându-i în picioire și prici­­nuindu-i mai multe răni la cap și la trup. Ceea ce este însă și mai revoltă­tor, e că tot «hoțul de păgubaș» a fost dus în bătae pănă la secția, și închis. Nu putem pre scăpa încă de a­cest obiceiu barbar și poliția nostr nu se pdte dacta cu dreptatea, ares­tând pe cel culpabil și dând satis­facere celui maltratat ? Telegrame Constantinopol, 25 Octombre. Cercurile cele mai bine informate asi­gură că nimic nu s’a decis încă în privin­ța misiunei care va merge sâ salute pe țarul la Livadia din partea Sultanului. Ti­mes anunțase ca Marele Vizir ar fi fost în­sărcinat cu u­ misiune speciala , dar este probabil că nimic nu se va schimba din obiceiurile și că mareșalul curții sau vr’un alt demnitar al palatului se va duce la Livadia. Ambasada rusasca nu cunoște data când­­ Țarul va merge in Crimea î și chiar idaca este decis sa mârgă. In ceea­ ce privește știrea Gazetei Cru­­cel dupa care guvernul englez ar fi avisat Porta in privința unei visite a unei esca­dre engleze în­tre caii porturi turcești, se asigura ca nu este obiceiu de a se face un comunicație speciala pentru un fapt care se repeta în toți anii. Ambasada englezasca nu cunoște încă compoziția acestei escadre, ea știe numai ca escadra va fi la 19 Noembre la Smirna. Siymaringen, 25 Octombrie Regele României a plecat as­ia la 7 ore la Neuwied și de acolo va merge mâine la Potsdam. Wiesbaden, 26 Octombre. «Curierul Rhinului» desminte știrea unor ziare in privința unui proect de căsătorie Intre prințul de Neapole și uu principesa I rusască. D-nu de Giers a făcut calatoria în Italia pentru motive de sanatate; întreve­derea cu d-nu di Rudini a avut-o după ce­rerea acestui din urma și cu autorisația Țarului. Sarajevo, 26 Octombre. Un cutremur de pamânt a fost aseara la 6 ore și jum. la Zvornik In direcția de la Nord la Sud ; ea a ținut 6 minute. Berlin, 26 Octombre. S’a raspăndit știrea ca d-na Wissmann a părăsit serviciul colonial; se asigura din contra că el este la Cair, unde angajază Sudanesi pe cari ii va conduce în Africa Orientală. Belgrad, 26 Octombre. Personele desemnate ca delegați ai Ser­biei pentru negocierile comerciale, sunt d-nii Popovici, consilier de Stat, Stefanovici șef de secție pentru vămile, Stamenkovici pre­ședintele societății comercianților și direc­torul monopolurilor Statului. Sigmaringen, 26 Octombrie. Prințul Leopold de HoheDzollern a ple­cat la Berlin. Paris, 26 Octombre Proiectul relativ la învoelile comerciale provisorii, va fi supus Camerei săptămâna viitare; protecționiștii se zice ca sunt fa­vorabili proiectului. Telegrame Petersburg, 24 Octombre. Nevoia Vremia înregistrază uă știre dupa care guvernul ar avea de gând se împedice pe evreii din tota Rusia de a face comercial de greu precum și comer­­mercial și fabricarea alcoolului, afară de alcoolul pentru export. Semănăturile din ținuturile care în anul acesta au fost lovite de sărăcia, sunt fa­vorabile ; suprafețele semănate nu sunt cu mult mai mici de­cât până acum; în câte­va ținuturi lucrările s’au efectuat cu aju­torul­ bolnavilor. Lucrările publice s’au ma­rit , numai pentru lucrările forestiere, îm­prumuturilor statuii)­, s’au luat măsuri e­­ficace pentru a veni în ajutorul Sta­tui a cheltuit până acum 33 milione ruble. Nu se pute determina încă întrega țifră a creditului necesar pentru a ajuta pe victi­mele sărăciei. Viena 24 Octombre Camera deputaților. In timpul discuției Bugetului ministrului de Interne, d. Bo­­levschev a zis că în 1890 epizotia a fost importată din Francia în Belgia, deci este neexact de a pretinde ca epizotia înaintata de la Est spre Vest.­Francia a declarat un resbel economic întregii lumi, acesta este motivul pentru care faptul, câ ea a defăimat poliția veterinară austriacă, pate fi considerat ca o insulta, dar atitudinea angliterei este de neințeles, pentru ca ea nu are nici un scop oprind importul vite­lor austro-ungare. Guvernul a răspuns cu nici un negociere nu s’a fâcut încă în acesta privința cu Englitera, se va reuși farâ îndo­iala a face sa dispară epizatia. Un proiect relativ la acesta se va pre­­senta îndata ce se vor termina negocierile cu Germania. Berlin, 24 Octombrie. Toți lucrătorii tipografi, care sunt membri ai asociațiunii tipografice, au încetat azi lucrul; acelaș lucru s’a întîmplat în multe orașe din Germania. Berlin, 24 Octombre. Tendința Bursei este slabă din causa știrei în prința unei prohibițiuni a expor­­portului cartofilor din Rusia. Nu este vorba ln Rusia și de oprirea exportului grâulu și a ovăzului. Berlin, 24 Octombre. Gazeta Crucea aflâ din sorginte buna că perechia imperiala a Rusiei, perechia regală a Danemarcei și principesa de Gal­­les vor debarca la 29 sau 30 Octombre la Neufachwusser și că vor pleca la Mos­cova prin Wirbau­en. Li se prepară uă re­­cepțiune de curtenie extrema. Agenția Română Havas.

Next