Romanulu, noiembrie 1891 (Anul 35)

1891-11-26

9114 BUCURESCI, 25 RAPCIUNE ! Pe noi nu ne surprinde când ci­­ne­va nu înțelege un lucru; deci na­tura nu l’a dăruit cu­­ pricepere as­­­cuțită și cu minte copta, nu strică el. Nu înțelegem însă pe ómeni a­­ceia cari sciü că ceea­ ce spun nu este adevărat, nu este bine, nu este drept, și cu tote acestea stăruesc a­­ impune opiniunea lor ca uă sentință fără apel. Z­ilele acestea am vorbit de crisa financiară și am căutat să arătăm că ea se datoresc p­rin mare parte nepăsării actualului guvern care n’a făcut nimic pentru comerciul și in­dustria nostra, lipsei de siguranță în care se află țara prin luptele pen­tru putere chiar în timnul partidului conservator, desbinărilor cari dom­nesc de trei ani și mai bine și tăi­nuirii principiilor actualului guvern în privința politicei exteriote. Organul d-lui Catargiu a găsit cu cale să se ocupe de articolul nostru și să caute a ne lua în zeflemea,­­su­cînd că nu ne pricepem ca redac­torii săi în ale finanțelor. Ca să rîtjlă cine­va e forte lesne, rîsul nu cere parale. Să folosăscă însă acel rîs, e trebuință de multe concursuri ; câtă să aibă spirit, ra­țiune, argumente și sub forma unei glume să arate adevărul în toată go­liciunea lui. Confrații noștrii, însă, sub isbucnirea rîsului lor, despre ne­­pre nepriceperea nostru financiar voesc să ascundă atât ne­experiența lor, cât și adevărul. Ei plic că causa crisei la noi, este situațiunea eco­nomică din cele­l­alte țări. Avem obiceiul când ne ocupăm de un lucru, să ’i fim studiat, cât de puțin, dacă nu putem mai mult din causa ignoranței pe care ne o a­­tribue confrații noștri. Nu tăgăduim că crisa generală n’a atins întru ceva situațiunea nostru comercială. De­și, după cum amijis, casele care au căd­ut în străinătate nu erau de loc în relațiuni cu co­mercianții noștri, ci numai, totuși e destul numai ca atmosfera să se mo­­lipsescă pentru ca să producă bălă și în alte părți. Dar de la u­ mică epidemie care să găsesce până acum numai în atmosferă până la un bula aprope generală, care bântue comer­ciul și industria nostra, deosebirea e mare. Trebue deci să fi contribuit și lipsa de igienă, nepriceperea medici­lor, spaima bolnavilor și mai presus de tote neîncrederea în medici. Confrații noștri susțin cu mult curagiu că actualul guvern a făcut mult pentru comerciul și industria română. E lesne însă a afirma, dar e greu a proba. Am voi se ne spue numai că singură lege, uă singură disposițiune. Daci ne­ vor va arăta-o cel de la Naționalul, de­clarăm în fața opiniunei publice că ne dăm învinși, declarând că sun­tem nepricepuți. Să ne spue de asemenea confra­ții noștrii décâ actualul guvern a fă­cut până acum oă singură declara­­țiune, cât de mărginită asupra­­ prin­­cipielor sale în politica esteriorä. Cât pentru afirmarea nostru că partidul conservator de trei ani și mai bine este în continuă luptă pen­tru putere, că s’au resturnat în acest timp mai multe guverne și că se vor mai resturna din causa dorinței nemărginite pentru putere a membri­lor săi, nu avem trebuință se cerem probe, avem colecțiunea Naționalului care ne arătă mai mult de­cât avem trebuință. Când dar ne aflam in facia unui guvern care a trăit de la 1871 până la 1876 intr’uă crisă din cele mai grozave ce s’a vă­zut vre­mă dată în țara românască , când acest guvern n’a făcut nimic pentru industria și comerciu, ținăndu-se numai de cer­turi și de lupte pentru portofoliuri , când în politica streină nu’și a ma­nifestat încă opiniunile și înclinările sale, n’avem őre dreptul să susți­nem că nu numai criza externă a contribuit la situațiunea nostra ac­tuală, dar mai mult existența partidu­­lui conservator la putere? Ori câtă bună-voință am avea pen­tru guvernul actual, ori câtă com­­plesență datorim confraților noștril, ne este peste putință a ascunde a­­devărul sub obroc. * Crima există, ea se măresce­ și causa principală este că avem în capul afacerilor țărel nisce omeni nepricepuți, cari se căută mereu pe portofoliuri fără a se ocupa de interesele publice, cari au antecedente în acestă privință și cari nu inspiră nici uă încredere marei majorități a țărei. S­ UA NOTA­ A «Corespondenței politice» din Viena Se întâmplă adesea că anume chestiuni de uă adevărată importanță sunt trecute cu vederea de public și de presă. Lumea politică a fost atât de ocupată filele trecute de călăto­ria cutăruia sau cu vărul ministru, de discursurile suveranilor, de eveni­mentele financiare în­cât nu s’a bă­gat de sema­nă scrisore din Berlin, datată de la 16 Noembrie, și apă­rută în «Politische Corespondenz» din Viena de la 17. Iată ce i se scrie acelei foi : Cele trei din urmă mari manifestațiuni pob­lice, alocuțiunea M. S. împăratului A­­ustriei și discursurile omenilor de stat con­ducătorii Italiei și Engliterei au fost citite cu atențiunea pe care o merită, dar n’au produs noi impresiuni. Lumea de aci găsește că împăratul s’a condus ca un om înțelept și ca om de stat, impedicând publicul de a fi prea optimist. Expresiunile amabile ale marchizului di Rudini relativ la Francia, au părut ca jus­tificate și n’au ridicat întru nimic cea mai mică lipsă de încredere în privința netă­găduitei fidelități a Italiei.­­Scopul urmărit de d. de Rudini : a lumina publicul italian asupra politicei urmata de minister, a fost atins pe cât era cu putință. In fine, cea ce a isbit mai mult în discursul lordului Salisbury, este pasagiul din care se pare că resultă că posițiunea luată de Englit era in chestiunea Egyptului este ast­fel în­cât nu va mai putea fi modificată printr’u­ schimbare de minister. Situațiunea politică este și ea ast­fel în­cât trebue ca aceste discursuri să fie pro­nunțate, și într’un viitor forte apropiat, vom mai avea de înregistrat asemenea ma­­nifestațiuni venind din partea unor perso­nagii forte înalte. Aceste manifestațiuni sunt forte utile, căci ele sunt un fundament pe care presa și publicul pot în tota si­guranța să -și­­ jidesca opiniunile lor. Ele arata cum în cutare sau cutare țară, dirigențil judecă politica momentană. Ace­stea nu sunt de­cât opiniuni, dar opiniuni care este important de a le cunoște. Fără a voi să micșorăm întru nimic importanța celor ce au fost­­ fise mai în acelaș timp la Viena, Londra și Milano, se pote sus­ține, că situațiunea nu e nici mai bună nici mai rea și că starea Europei a fost rare ori atât de clară. Pe do­uă parte, cele trei puteri conser­­vatore: Germania, Austro-Ungaria și Italia, ale căror sforțări tind tote la menținerea Statului quo, pe de altă parte, Francia, care prin faptul chiar că consideră cucerirea Alsaciei-Lorena ca uă condițiune Sine qua non, amenința pacea Europei și crede a fi găsit în Rusia un aliat sigur pentru poli­tica ei, tinerind să jturbure starea actuală a Europei. Este de observat că lumea con­sideră ca uă garanție a menținerei păcei, uă nenorocire atât de mare ca femetea în Rusia. Cât privește Engliteza, ea este prin fe­ricita sa posițiune geografica, în măsură de a păstra neutralitatea ei pena în cel din urmă moment și de a face să depin­dă intervențiunea ei posibila de eventuali­tatea viitorului m­isboiu. Reul pare a­­ fi cuprins chiar în acest articol, adică,­că fie­care județ să facă re­gulament de pensie pentru funcționarii lor în parte. 10—15 de fie­care județ ; prin urmare, un fond de­­ pensie format numai de la un număr așa de restrâns de func­ționari, ar representa că sumă neînsem­nata și n'ar putea satisface nici scopul ur­mărit de legea de pensie actuala a Statu­­­lui, adica ca un funționar să puta dobân­di pensie, în proporție cu timpul de 10— 15—20 de ani, etc. Ideia ca pentru toți funcționarii județelor sa se înființeze ua singura casa de pensie, Indi mult mai buna și mai practică, ( dem ca a venit timpul de a se face un lege specială pentru funcționarii județeni din tota (era cu un administrație centrala țîn București, compusa­­ din pensionari cu un plata forte mică. Din lipsa unui regulament de pensie nu s’au putut face pene acum nici rețineri funcționarilor județeni, și astă­­l­ se afla funcționari cu un serviciu de 27 de ani, adica de la înființarea Consilielor județene iar alții de 20—15 sau 10 ani și tot va data într’ua versta înaintata, in cât deca cu aceștia nu s’ar face prin­­lege un arti­col special, el n’ar mai putea beneficia nici ua data de acesta lege. Pe do­uă parte principiul care a creat la început pensiunea slujbașului public, ne­­fiind subordonat­e condițiunilor de rețineri, de­ore­ce s’a considerat ca­­ uu drepta re­compensa servului îmbătrânit­or devenit invalid în esercitarea serviciului său, iar pe de alta în vedere că salariile amploia­ților județeni au fost tot­dea­una mai mici de­cât posturile similare ale statului, Mț­­ca abia ’și-au­ putut susține viața, ne-ratid a face economii, cari au rămas a se rea­lisa de județe, prelevându-se în budgetele lor, cel puțin echivalent, deca nu cu pri­sos, reținerile ce ar fi putut face amploia­ților lor. Drept aceea este bine și echitabil, ca proectul de lege pentru cooperarea tuturor județelor la înființarea unei case de pen­siuni județene, sa se prevadă și umeba­­rele articole. (vecji art. 23, 24 și 25). Proect de lege pentru pensiunile func­ționarilor județeni. CAPITOLUL I. Despre drepturile la pensiune. Art. 1. Toți funcționarii județeni cari primesc uă retribuțiuna lunară, au dreptul la un pensiune­a de serviciu In modul și condițiunile următore : a) . Pentru un serviciu de 10 ani Împli­niți, 30 ° 10 din retribuțiunea de­ mijloc ce va primi în cel din urma ,trei ani de ser­­­viciu. b) . Pentru un serviciu de 15 ani Împli­niți, 40 ° 10 din retribuțiunea de mijloc ce va fi primit în cel din urmă trei ani de serviciu. c) . Pentru un serviciu de 20 ani împli­niți, 60 ° 1 o din retribuțiunea de mijloc ce va fi primit In cel din urmă cinci ani de serviciu. d) Pentru un serviciu de 25 ani împli­niți, 75 ° h­ din retribuțiunea de mijloc ce va fi primit în cel din urmă cinci ani de serviciu. e) Pentru un serviciu de 30 ani împli­niți, întrega retribuțiune de mijloc ce va fi primit în cel din urmă cinci ani de ser­viciu, socotindu-se un caz de cumul nu­mai leafa funcțiunei celei mai bine retri­buite. Art. 2. Diurnele fie ele servite chiar mensual și regulat nu se consideră ca re­­tribuțiune și nu intră în calculul dreptu­rilor stabilite prin art. precedent. Nici uă pensiune nu va putea fi mai­ mare de 6000 lei pe an. ^Fracțiunile mai mici de­cât un leu se vor neglij­a. Art. 3. Drepturile la pensiunile ficsate mai sus, se dobândesc la etatea de 54 ani. Art. 4. Sunt dispensați de condițiunea vârstei: a) Funcționarii cari au servit 30 ani împliniți. b) Funcționarii care au dobândit infir­mități în exercițiul funcțiunei lor, de na­tură a­­ pune In imposibilitatea de a ma lucra. Infirmitatea va trebui sa fie constată de trei medici și părerea emisă aprobată de Consiliul sanitar și Județului respectiv. Art. 5. Străinii aduși în funcțiunile ju­dețului au dreptul la pensiune, socotita de la data începerei reținerilor ce li s’au făcut. Ei nu vor putea insă sa exercite drep­turile lor, de­cât după ce vor fi dobândit împământenirea. Văduva și copii minori, ai unor aseme­nea funcționari au dreptul la pensiune, când aceștea ar fi cerut naturalizarea, pensiunea întrega cuvenită soțului până la a ei remăritare, încetare din vie­a sau la majoritatea celui din urmă copil. Déca văduva cu copii se va mărita sau va înceta din viațâ, pensiunea minorilor se va reduce cu uă pătrime déca sunt mai mulți și pe jumătate déca este numai u­­nul, minorii continuă a primi pensiune până la majoritate sau până la căsăto­rie, daca acesta are loc înaintea majori­­tatei. Art. 7. Când din diferite cause copii minori al pensionarului s’ar pune sub un alta tu­tela de cât acea a văduvei lor mama, a­­ici pensia se va împărți între marii copii, când este unul, iar când sunt doi sau mai mulți copii, aceștia primesc 3 sferturi din pensiune și muma restul de 1 sfert. Art. 8. Orfanii funcționarului sau pen­sionarului au drept, déca sunt mai mulți, la trei pătrimi din pensiunea decedatului lor tata, iar déca este numai unul la ju­­mătate. Art. 6. Copil din diferite căsătorii pu un drept egal la pensiunea decedatului lor tată, iar văduva în acest caz, va lua no­­ua pătrime din pensiune. Art. 10. In general dreptul la pensiune al văduvei se stinge uadata cu încetarea sea din viața, sau cu trecerea ei in alta căsătorie, iar d­eptul copiilor de ambe­­sexe, Inceteza la majoritatea lor sau la trecerea lor în căsătorie, când aceasta are loc înainte de majorat. Art. 11. Vaduva pensionarului a căreia căsătorie s-au celebrat după obținerea pen­­siunei și care ar fi trăit mai puțin de cinci ani în căsătorie, nu va avea dreptul la pen­siunea soțului său. Când însă din acesta căsătorie se vor fi născut copii legitimi, atunci văduvă cât și copil vor avea dreptul la pensiune în modul stabilit prin articolele precedente. CAPITOLU III Despre administrarea serviciului pensiu­nilor, constatarea, liquidarea și plata. Art. 12. Serviciul pensiunilor face parte din serviciile județelor, ele se adminis­­treza sub autoritatea Președintelui Comi­tetului Permanent de Ilfov și de Secreta­rul Comitetului, formând un biurou spe­cial. Art. 13. Serviciul pensiunilor are un budget special al său, pregătit și votat în fie­care an, odata cu budgetul județului cu condițiunile și formalitățile prevăzute de acesta. In termenile hotărâte de legea compta­­bilitaței generale și prin legea Curței de kcompturi, Județul va înainta Curței de campton, odată cu corupturile sale și bud­getul Județului și compturile speciale ale serviciului pensiunilor. Art. 14. Constatarea drepturilor la pen­sie, se face de câtre oa comisiune com­pusa din Președintele Consiliului general al Județului Ilfov, Secretarul Comitetului, Controlorul Județului și doi pensionari sau în lipsa acestora doi funcționari mai vechi. Art. 15. Decisiunile comisiunei în pri­vința regularei drepturilor la pensiune, dupa ce se va încuviința de Comitetul Per­manent, se vor supune aprobarei Minis­terului de Interne care se va pronunța în termen de 20­­uile, după care ele ramân definitive. Art. 16. Comisiunea va fi presidata de Președintei Consiliului general al Județu­lui Ilfov. Decisiunile se vor da cu majoritate de trei voturi comunicându-se parțel. Nemulțumirile contra decisiunea Comi­tetului data asupra Inchierei Comisiunei, se vor judeca de instanțile judeciare, con­form dreptului comun. Termenul va fi de la luna de la data comunicarei decisiunei atacate. Pentru pensiunile mai mici de 200 le pe lună, procedura va fi gratuită. Causa se va judeca de urgența. Art. 17. Constatarea și așezarea drep­turilor la pensiune, se va face din șase în șese luni, la 1 Aprilie și la 1 Octombre ale fie­cârui an. Cererile pentru acesta, se vor înainta Comitetului Permanent lifer cel mult până la 1 Martie pentru pensiunile care sunt a se regula pe ziua de 1 Aprilie, și până la 1 Septembrie pentru acele ce urmază a sa regula la 1 Octombrie, care se vor re­comanda Comisiunei respective. Art. 18. Văduva și minorii pensionaru­lui, intră in drepturile conferitelor prin le­gea de față îndată după intrarea din viața a soțului sau a tatălui lor. Art. 19. Pensionarul care va primi un funcțiune retribuita de județ, el dator sa opteze intre pensiune și lofa acestei func­țiuni. In cazul când ar opta pentru lofa func­țiunei în care a fost chemat, la eșirea sa din acea funcțiune reintra în drepturile sale anteriore de pensiune, fără ca anii în care a servit din nou sa se pota adaoga la ce de mai înainte pentru a serbi la mă­rimea pensiunei. Art. 20. Rectificările de pensiune nu se pot face de­cât în virtutea unei sentințe­udecătorești lâ masa definitivă. CAPITOLU IV : Veniturile și cheltuelile serviciului pen­siunilor Art. 21. Veniturile serviciului pensiuni­lor sunt: a) O reținere de 10 °­ C pe luna asupra tuturor salariilor și a pensiunilor afara de Medici și Veterinari, cari întră în legea Statului. b) Din depuneri sau rețineri ce se vor face In conformitate cu art. 24 și 25 de la Disposiții transitorii. e) Reținerea de jumatate a salariului pe prima luna de la funcționarii cu dreptul la pensiune, numiți sau reintrați in ser­viciu. d) Economiile ce vor resulta din vacanțe de la or­i ce funcționari fie ei retribuiți cu loja, fie cu diurna. e) Sporul salariului pe o lună de la toți funcționarii înaintați. f) Ameninițe disciplinare aplicate func­ționarilor și personalului de ori-ce natura din serviciului județului. g) Economiile ce vor resulta prin stin­gerea sau suspendarea unei pensiuni. b) Subvenția de la județ calculată po­trivit cu trebuința, macsimum pe fie care an până la 2 °­0 din veniturile Budgetelor din­­ vecimi și drumuri. Art. 22. Cheltuelile biuroului special al pensiunilor județene sunt: a) Pensiunile de serviciu ce se vor do­bândi in comformitatea Legei de fața. b) Perso­nalul serviciului conform cu sta­tul ce se va întocmi de Consiliul județian Ilfov în fie­care an după trebuința servi­ciului, însă , va diurna de câte lei 10 ma­ximum pe­­ fi Președintelui Consiliului pen­tru tote ședințele privitore la constatarea și stabilirea drepturilor la pensiuni, diurna de câte lei 5 maximum pe (ai controloru­lui și celor doi pensionari sau funcționari vechi, cari vor lua parte ca Membri, ase­mene­a de fie­care, uâ diurnă mensuala până la maximum de 50 lei secretarului Comitetului. c) Cheltuelile de material și altele ale biuroului pensiunilor dupé trebuința. CAPITOLU­L Disposiții Transitoril Art. 23. Funcționarilor vechi de 10 ani și celor actuali li se vor ține în somn anii serviți până acum fie că li s’a făcut sau nu reține­, și li se va da pensiune în con­dițiunile stipulate, având etatea de 54 ani sau și mai înainte in­coșurile preved­ute de acesta lege. Art. 24. Funcționarii mai vechi, care au trecut peste 10 ani de serviciu la județe, li se va considera numai 10 ani scutiți de rețineri, iar p­etru diferința anilor în plus li se va reține înca câte 10 la suta până la acoperirea reținerilor cuvenite pe diferința de ani daca vor voi sa li se țina in soma și aceștia, având facultatea de a depune acele rețineri de ua deta séu in mai multe termine. Art. 25. Pentru funcționarii care până la împlinirea anilor de pensie n’ar fi a­­chitat reținerile datorite din diferința ani­lor în plus, se va urma cu reținerea de mai sus din pensiune până la acoperirea sumei datorita. Art. 26. Membrii Comitetelor Perma­nente fiind electivi nu pot face parte din corpul funcționarilor județeni și nici intra în previsiunile Legei de față. Art. 27. Regulamentul de administrație­­ publica ce se va face de Guvern pentru punerea în aplicațiune a legei de fața va fi în acelaș sens ca și regulamentul de a­­­­plicare a Legei de pensiune a Statului.­­ Proect de lege Pentru acordarea de pensiuni și funcționa­rilor comitetelor permanente din­­ ord. D-nil Stamatin, I. A.­­Alexandrescu, G. A. Orescu, P. Vasilică, G. Beldi­­man și Breviman, funcționari al co­mitetului permanent, ne trimite ur­­mătorul proect de lege pentru acorda­rea de pensiuni și funcționarilor co­mitetelor permanente din țară. NI publicăm în întregul sen, fiind­că după opiniunea nostra, cererea lor e forte drepta . Espunere de motive. Consiliele județene, de­și obligate prin art. 57 din legea Consiliilor Județene, a șase regulamente de pensie pentru funcțio­narii lor, cele mai multe din ele n’au fă­cut asemenea regulamente nici pene as­­tâ <h, adică într’un interval de 27 ani, iar acele care au făcut, sunt cu multe lipsuri, în­cât guvernele ce s’au succedat n’au a­­probat nici un regulament de asemenea natura de la vre­un județ. ROMANDLU 26 NOEMBRE 1891 . CAPITOLUL II Despre drepturile urmașilor Art. 6. Veduva funcționarului seu pen­sionarului încetat din vie­a fara copii mi­nori va avea dreptul la jumătate din pe­­siunea cuvenită bărbatului sau până la a el remăritarea sau încetare din viața. Desa văduva are copii minori, născuți legitimi sau legitimați cu funcționarul sau pensionarul încetat din viață, ea va priii ȚARA DE FOC Comunicare geograficăi, etnologică, statistică și industrială a inginerului Iulie Popper, născut în Bucuresc! (Traducțiunea raportului ținut la Insti­­­tuto Geografico Argentino). (Urmare, 1) Aci este farâ­ând pe hartă), d-lor, re­­sultatul geografic al cercetărilor mele. Am visitat mai tate îmbucăturile tuturor flu­viilor, rîurilor și gârlelor, precum și cursul mai multora din ele. Am stabilit posiț­a, direcțiunea precum și înălțimea tuturor a­­cestor munți. In baia Arguiava am primit harta hidrografica din golful spaniol și am rectificat pe ea cea mai mare parte a cas­­telor țârei de foc, înregistrând aci tate bă­ile și golfurile care au rămas până acum ne­cunoscute în geografie. Finele sudic al republicei este scăldat de planurile marei, care mare se întinde de la canalul Beagle până la strâmtorea Le Ma­ire de la imoia­ statului până la capul Horn, și -i am dat numele de «Marea Argentina». Pe acești cordileri, antarcticii avan­pos­­­­turi ale Anzilor, ale cărora vârfuri sunt inco­­­­ronate cu zăpada se oglindesc aci în a­­­­pele oceanelor, formând litoralul sudic al Țarei-de-foc, i am însemnat cu numele strălucitului meu suveran, regelui Carol al României, președintele societății geografice 1) A se, veci­n „Românulu“ de la 2?, 23, 24 și 25 Noembre. din patria mea, și minunatului șir de munți care se întinde de la hotarele Chilii până la marea Argentina, i am pus numele sti­matului președinte al institutului geogra­fic din Argentina de care ca și de sus menționata societate, am onore sa aparțin ca membru corespondent. Pe acea peninsula, care formeza vârful cel mai de sud al continentului american, am însemnat’o cu numele renumitului re­publican și om de stat popular Bartolomeo Mitre. Pe acest șir întreg de munți, plin cu păduri dese, pe care stau fagi uscați, a căror înălțime atinge 4 kilometri și a că­ror diametru e de 1 metru, înălțimi, cari formeza hotarele a două zone diferite ale Țărei de foc, l-am numit după ilustrul băr­bat de stat și patriot Argentin d-l Bernard de Irigoyen, care în acelaș timp cu d-r. I. M. Culen, a contribuit mult la prima explorare a Țerei de foc. Pe acești munți de garnit străbătuți de artere de quartz alb, și care munți se ridică până la o­ înălțime de 2372 pi­ciore, la ale căror pale sunt aluviuni de aur, și stra­turi de lignita, și ale căror vârfuri albe predomină întrega întindere a marei Ar­gentinei, întocmai ca și pe acest rân, cel mai abundent în apa din [tota partea su­dica a insulei l’am însemnat dupa numele eminent advocat, gloria forului Argentinei d­i Puero Vicente Lopez, căruia­­ dato­­reste mult progresul present al terito­riului. Cele­l­alte lanțuri de munți și acest râu, purta numele unui ofițer­­ de marina din Argentina, care frecventeza deja de 10 ani apele acelei regiuni sudice, care însoțise expedițiunea Bone, și care acu­m ani ținu­se un raport despre Țera de foc in aces­ta sală a institutului și acum aduce mari servicii coloniei sudice, ca comandant al corăbiei de transport Argentinei „Ushuaia». Acesta e locotenentul de fregata Ivan M. Noguera, care din propria impulsiune, a făcut multe pentru cercetările regiune­. Din acesta causa, rog pe d. președinte ai instituiri, se bine­voiască sa exprime d-lui ministru de resboiu și de marină, cel mai stimate mulțumiri pentru acest ajutor luând parte la cea din urmă a mea ex­plorare prin acest demn ofițer. Pe acest rîu de aci, a cărui apa crista­lină curge prin fermecaturele țarine de smaragd veritul și pe acest munte din față, acoperit cu o­ îmbelșugată vegetați­­une, l’am în­semnat cu numele eminen­tului și strălucitului jurnalist din presa Ar­gentina, cu numele d-lui Manuel Lainez, al carul organ „Diaria“ a ridicat tot­deuna puternica-i voce pentru solința și progre­sul teritoriului. Pe acest șir de munți de aci, l’am în­semnat cu numirile a 2 bărbați renumiți, cu numele amiralului Fitzroy și al căpita­nului King care acum ua jumătate veac, a consacrat 8 ani întregi pentru un stu­diu renumit hidrografic al castelor Pate­­goniene și ale țarei de foc. Pe tate cele la alte râuri, munți, golfuri, etc. le am numit sau după semnul lor ca­racteristic sau după personele, cari au contribuit direct la progresul teritoriului, un nomenclatură, pe care am onore sa o de­tailez aprobarea Institutului, ca și hotărâ­rea numirilor tuturor celor i­alte fenomene geografice, pe cari am omis de a le numi. In prima mea expedițiune în Nordul țe­­rei de foc, am însemnat din întâmplare trei mici râuri, cari se varsă direct în o­­ceanul Atlantic, cu numele de Alfa, Beta și Gama. In ultima mea călătorie, desco­­perisem alte 18, pe cari nu le am mai nu­mit mai departe delta, epsilon etc, cu D, E, F, A, etc. căci aceste numiri le consi­der ca mai ușor de priceput pentru viito­rii locuitori al țarei. Călăuzit In sforțările mele de tendința de a face cunoscut șirurile topografice ale țarei de foc, ’mi permit a atrage atențiunea domnilor membri­ asupra unora din aceste regiuni, cari în unele publicațiuni geogra­fice figureza greșite. Pe multe hărți, se vede însemnat în ca­nalul Beagle un vulcan „Apaca“ ast­fel de vulcan nu exista acolo. Un explorator deja menționat Inregis­­­­treza intr’un plan publicat de el, un înalt I­cordifor, în lungul costei Atlantice. Acesta i marata massa de munți (sa mé erte acela,­­ pe care îl importă) nu există. Ea este un s­emanare a fructuosei închipuiri a d-nului : Ramon Lista, un ceva produs de iluziunea optică, pate chiar uă trăsătură de Fata [ Morgana, care a făcut ca acest domn sa­­ vada munții costei pacifice, pe țărmul A­­tlanticei. Asemenea nu există acele șiruri înalte,­­ și acele râuri, exceptând, acelea, cari au­­ fost descoperite înaintea exploatărilor lule­i și posițiunile acele pe cari el le indica sunt­­­­ false. Mai în urmă trecură acei 2 savanți fran­­­­cezi menționați mai sus, domnii Willems­­ și Rousson, prin ținuturile de pe țărmurile țârei de foc, și explorară—du teritoriul ei, ci—castele 4 și 5 al buletinului (din 887) institutului geografic din Argentina, făcură un extract credincios de cuvinte, de ra­portul meu de atunci, fabricară la copie­rea a planului, pe care eu l-am publicat acum 4 ani și trimisera totul ministrului cultelor, ca resultat demn al celor 6000

Next