Romanulu, noiembrie 1891 (Anul 35)
1891-11-26
9114 BUCURESCI, 25 RAPCIUNE ! Pe noi nu ne surprinde când cineva nu înțelege un lucru; deci natura nu l’a dăruit cu pricepere ascuțită și cu minte copta, nu strică el. Nu înțelegem însă pe ómeni aceia cari sciü că ceea ce spun nu este adevărat, nu este bine, nu este drept, și cu tote acestea stăruesc a impune opiniunea lor ca uă sentință fără apel. Zilele acestea am vorbit de crisa financiară și am căutat să arătăm că ea se datoresc prin mare parte nepăsării actualului guvern care n’a făcut nimic pentru comerciul și industria nostra, lipsei de siguranță în care se află țara prin luptele pentru putere chiar în timnul partidului conservator, desbinărilor cari domnesc de trei ani și mai bine și tăinuirii principiilor actualului guvern în privința politicei exteriote. Organul d-lui Catargiu a găsit cu cale să se ocupe de articolul nostru și să caute a ne lua în zeflemea,sucînd că nu ne pricepem ca redactorii săi în ale finanțelor. Ca să rîtjlă cineva e forte lesne, rîsul nu cere parale. Să folosăscă însă acel rîs, e trebuință de multe concursuri ; câtă să aibă spirit, rațiune, argumente și sub forma unei glume să arate adevărul în toată goliciunea lui. Confrații noștrii, însă, sub isbucnirea rîsului lor, despre nepre nepriceperea nostru financiar voesc să ascundă atât neexperiența lor, cât și adevărul. Ei plic că causa crisei la noi, este situațiunea economică din celelalte țări. Avem obiceiul când ne ocupăm de un lucru, să ’i fim studiat, cât de puțin, dacă nu putem mai mult din causa ignoranței pe care ne o atribue confrații noștri. Nu tăgăduim că crisa generală n’a atins întru ceva situațiunea nostru comercială. Deși, după cum amijis, casele care au cădut în străinătate nu erau de loc în relațiuni cu comercianții noștri, ci numai, totuși e destul numai ca atmosfera să se molipsescă pentru ca să producă bălă și în alte părți. Dar de la u mică epidemie care să găsesce până acum numai în atmosferă până la un bula aprope generală, care bântue comerciul și industria nostra, deosebirea e mare. Trebue deci să fi contribuit și lipsa de igienă, nepriceperea medicilor, spaima bolnavilor și mai presus de tote neîncrederea în medici. Confrații noștri susțin cu mult curagiu că actualul guvern a făcut mult pentru comerciul și industria română. E lesne însă a afirma, dar e greu a proba. Am voi se ne spue numai că singură lege, uă singură disposițiune. Daci ne vor va arăta-o cel de la Naționalul, declarăm în fața opiniunei publice că ne dăm învinși, declarând că suntem nepricepuți. Să ne spue de asemenea confrații noștrii décâ actualul guvern a făcut până acum oă singură declarațiune, cât de mărginită asupra principielor sale în politica esteriorä. Cât pentru afirmarea nostru că partidul conservator de trei ani și mai bine este în continuă luptă pentru putere, că s’au resturnat în acest timp mai multe guverne și că se vor mai resturna din causa dorinței nemărginite pentru putere a membrilor săi, nu avem trebuință se cerem probe, avem colecțiunea Naționalului care ne arătă mai mult decât avem trebuință. Când dar ne aflam in facia unui guvern care a trăit de la 1871 până la 1876 intr’uă crisă din cele mai grozave ce s’a văzut vremă dată în țara românască , când acest guvern n’a făcut nimic pentru industria și comerciu, ținăndu-se numai de certuri și de lupte pentru portofoliuri , când în politica streină nu’și a manifestat încă opiniunile și înclinările sale, n’avem őre dreptul să susținem că nu numai criza externă a contribuit la situațiunea nostra actuală, dar mai mult existența partidului conservator la putere? Ori câtă bună-voință am avea pentru guvernul actual, ori câtă complesență datorim confraților noștril, ne este peste putință a ascunde adevărul sub obroc. * Crima există, ea se măresce și causa principală este că avem în capul afacerilor țărel nisce omeni nepricepuți, cari se căută mereu pe portofoliuri fără a se ocupa de interesele publice, cari au antecedente în acestă privință și cari nu inspiră nici uă încredere marei majorități a țărei. S UA NOTA A «Corespondenței politice» din Viena Se întâmplă adesea că anume chestiuni de uă adevărată importanță sunt trecute cu vederea de public și de presă. Lumea politică a fost atât de ocupată filele trecute de călătoria cutăruia sau cu vărul ministru, de discursurile suveranilor, de evenimentele financiare încât nu s’a băgat de semană scrisore din Berlin, datată de la 16 Noembrie, și apărută în «Politische Corespondenz» din Viena de la 17. Iată ce i se scrie acelei foi : Cele trei din urmă mari manifestațiuni poblice, alocuțiunea M. S. împăratului Austriei și discursurile omenilor de stat conducătorii Italiei și Engliterei au fost citite cu atențiunea pe care o merită, dar n’au produs noi impresiuni. Lumea de aci găsește că împăratul s’a condus ca un om înțelept și ca om de stat, impedicând publicul de a fi prea optimist. Expresiunile amabile ale marchizului di Rudini relativ la Francia, au părut ca justificate și n’au ridicat întru nimic cea mai mică lipsă de încredere în privința netăgăduitei fidelități a Italiei.Scopul urmărit de d. de Rudini : a lumina publicul italian asupra politicei urmata de minister, a fost atins pe cât era cu putință. In fine, cea ce a isbit mai mult în discursul lordului Salisbury, este pasagiul din care se pare că resultă că posițiunea luată de Englit era in chestiunea Egyptului este astfel încât nu va mai putea fi modificată printr’u schimbare de minister. Situațiunea politică este și ea astfel încât trebue ca aceste discursuri să fie pronunțate, și într’un viitor forte apropiat, vom mai avea de înregistrat asemenea manifestațiuni venind din partea unor personagii forte înalte. Aceste manifestațiuni sunt forte utile, căci ele sunt un fundament pe care presa și publicul pot în tota siguranța să -și jidesca opiniunile lor. Ele arata cum în cutare sau cutare țară, dirigențil judecă politica momentană. Acestea nu sunt decât opiniuni, dar opiniuni care este important de a le cunoște. Fără a voi să micșorăm întru nimic importanța celor ce au fost fise mai în acelaș timp la Viena, Londra și Milano, se pote susține, că situațiunea nu e nici mai bună nici mai rea și că starea Europei a fost rare ori atât de clară. Pe două parte, cele trei puteri conservatore: Germania, Austro-Ungaria și Italia, ale căror sforțări tind tote la menținerea Statului quo, pe de altă parte, Francia, care prin faptul chiar că consideră cucerirea Alsaciei-Lorena ca uă condițiune Sine qua non, amenința pacea Europei și crede a fi găsit în Rusia un aliat sigur pentru politica ei, tinerind să jturbure starea actuală a Europei. Este de observat că lumea consideră ca uă garanție a menținerei păcei, uă nenorocire atât de mare ca femetea în Rusia. Cât privește Engliteza, ea este prin fericita sa posițiune geografica, în măsură de a păstra neutralitatea ei pena în cel din urmă moment și de a face să depindă intervențiunea ei posibila de eventualitatea viitorului misboiu. Reul pare a fi cuprins chiar în acest articol, adică,că fiecare județ să facă regulament de pensie pentru funcționarii lor în parte. 10—15 de fiecare județ ; prin urmare, un fond de pensie format numai de la un număr așa de restrâns de funcționari, ar representa că sumă neînsemnata și n'ar putea satisface nici scopul urmărit de legea de pensie actuala a Statului, adica ca un funționar să puta dobândi pensie, în proporție cu timpul de 10— 15—20 de ani, etc. Ideia ca pentru toți funcționarii județelor sa se înființeze ua singura casa de pensie, Indi mult mai buna și mai practică, ( dem ca a venit timpul de a se face un lege specială pentru funcționarii județeni din tota (era cu un administrație centrala țîn București, compusa din pensionari cu un plata forte mică. Din lipsa unui regulament de pensie nu s’au putut face pene acum nici rețineri funcționarilor județeni, și astăl se afla funcționari cu un serviciu de 27 de ani, adica de la înființarea Consilielor județene iar alții de 20—15 sau 10 ani și tot va data într’ua versta înaintata, in cât deca cu aceștia nu s’ar face prinlege un articol special, el n’ar mai putea beneficia nici ua data de acesta lege. Pe două parte principiul care a creat la început pensiunea slujbașului public, nefiind subordonate condițiunilor de rețineri, deorece s’a considerat ca uu drepta recompensa servului îmbătrânitor devenit invalid în esercitarea serviciului său, iar pe de alta în vedere că salariile amploiaților județeni au fost totdeauna mai mici decât posturile similare ale statului, Mțca abia ’și-au putut susține viața, ne-ratid a face economii, cari au rămas a se realisa de județe, prelevându-se în budgetele lor, cel puțin echivalent, deca nu cu prisos, reținerile ce ar fi putut face amploiaților lor. Drept aceea este bine și echitabil, ca proectul de lege pentru cooperarea tuturor județelor la înființarea unei case de pensiuni județene, sa se prevadă și umebarele articole. (vecji art. 23, 24 și 25). Proect de lege pentru pensiunile funcționarilor județeni. CAPITOLUL I. Despre drepturile la pensiune. Art. 1. Toți funcționarii județeni cari primesc uă retribuțiuna lunară, au dreptul la un pensiunea de serviciu In modul și condițiunile următore : a) . Pentru un serviciu de 10 ani Împliniți, 30 ° 10 din retribuțiunea de mijloc ce va primi în cel din urma ,trei ani de serviciu. b) . Pentru un serviciu de 15 ani Împliniți, 40 ° 10 din retribuțiunea de mijloc ce va fi primit în cel din urmă trei ani de serviciu. c) . Pentru un serviciu de 20 ani împliniți, 60 ° 1 o din retribuțiunea de mijloc ce va fi primit In cel din urmă cinci ani de serviciu. d) Pentru un serviciu de 25 ani împliniți, 75 ° h din retribuțiunea de mijloc ce va fi primit în cel din urmă cinci ani de serviciu. e) Pentru un serviciu de 30 ani împliniți, întrega retribuțiune de mijloc ce va fi primit în cel din urmă cinci ani de serviciu, socotindu-se un caz de cumul numai leafa funcțiunei celei mai bine retribuite. Art. 2. Diurnele fie ele servite chiar mensual și regulat nu se consideră ca retribuțiune și nu intră în calculul drepturilor stabilite prin art. precedent. Nici uă pensiune nu va putea fi mai mare de 6000 lei pe an. ^Fracțiunile mai mici decât un leu se vor neglija. Art. 3. Drepturile la pensiunile ficsate mai sus, se dobândesc la etatea de 54 ani. Art. 4. Sunt dispensați de condițiunea vârstei: a) Funcționarii cari au servit 30 ani împliniți. b) Funcționarii care au dobândit infirmități în exercițiul funcțiunei lor, de natură a pune In imposibilitatea de a ma lucra. Infirmitatea va trebui sa fie constată de trei medici și părerea emisă aprobată de Consiliul sanitar și Județului respectiv. Art. 5. Străinii aduși în funcțiunile județului au dreptul la pensiune, socotita de la data începerei reținerilor ce li s’au făcut. Ei nu vor putea insă sa exercite drepturile lor, decât după ce vor fi dobândit împământenirea. Văduva și copii minori, ai unor asemenea funcționari au dreptul la pensiune, când aceștea ar fi cerut naturalizarea, pensiunea întrega cuvenită soțului până la a ei remăritare, încetare din viea sau la majoritatea celui din urmă copil. Déca văduva cu copii se va mărita sau va înceta din viațâ, pensiunea minorilor se va reduce cu uă pătrime déca sunt mai mulți și pe jumătate déca este numai unul, minorii continuă a primi pensiune până la majoritate sau până la căsătorie, daca acesta are loc înaintea majoritatei. Art. 7. Când din diferite cause copii minori al pensionarului s’ar pune sub un alta tutela de cât acea a văduvei lor mama, aici pensia se va împărți între marii copii, când este unul, iar când sunt doi sau mai mulți copii, aceștia primesc 3 sferturi din pensiune și muma restul de 1 sfert. Art. 8. Orfanii funcționarului sau pensionarului au drept, déca sunt mai mulți, la trei pătrimi din pensiunea decedatului lor tata, iar déca este numai unul la jumătate. Art. 6. Copil din diferite căsătorii pu un drept egal la pensiunea decedatului lor tată, iar văduva în acest caz, va lua noua pătrime din pensiune. Art. 10. In general dreptul la pensiune al văduvei se stinge uadata cu încetarea sea din viața, sau cu trecerea ei in alta căsătorie, iar deptul copiilor de ambesexe, Inceteza la majoritatea lor sau la trecerea lor în căsătorie, când aceasta are loc înainte de majorat. Art. 11. Vaduva pensionarului a căreia căsătorie s-au celebrat după obținerea pensiunei și care ar fi trăit mai puțin de cinci ani în căsătorie, nu va avea dreptul la pensiunea soțului său. Când însă din acesta căsătorie se vor fi născut copii legitimi, atunci văduvă cât și copil vor avea dreptul la pensiune în modul stabilit prin articolele precedente. CAPITOLU III Despre administrarea serviciului pensiunilor, constatarea, liquidarea și plata. Art. 12. Serviciul pensiunilor face parte din serviciile județelor, ele se administreza sub autoritatea Președintelui Comitetului Permanent de Ilfov și de Secretarul Comitetului, formând un biurou special. Art. 13. Serviciul pensiunilor are un budget special al său, pregătit și votat în fiecare an, odata cu budgetul județului cu condițiunile și formalitățile prevăzute de acesta. In termenile hotărâte de legea comptabilitaței generale și prin legea Curței de kcompturi, Județul va înainta Curței de campton, odată cu corupturile sale și budgetul Județului și compturile speciale ale serviciului pensiunilor. Art. 14. Constatarea drepturilor la pensie, se face de câtre oa comisiune compusa din Președintele Consiliului general al Județului Ilfov, Secretarul Comitetului, Controlorul Județului și doi pensionari sau în lipsa acestora doi funcționari mai vechi. Art. 15. Decisiunile comisiunei în privința regularei drepturilor la pensiune, dupa ce se va încuviința de Comitetul Permanent, se vor supune aprobarei Ministerului de Interne care se va pronunța în termen de 20uile, după care ele ramân definitive. Art. 16. Comisiunea va fi presidata de Președintei Consiliului general al Județului Ilfov. Decisiunile se vor da cu majoritate de trei voturi comunicându-se parțel. Nemulțumirile contra decisiunea Comitetului data asupra Inchierei Comisiunei, se vor judeca de instanțile judeciare, conform dreptului comun. Termenul va fi de la luna de la data comunicarei decisiunei atacate. Pentru pensiunile mai mici de 200 le pe lună, procedura va fi gratuită. Causa se va judeca de urgența. Art. 17. Constatarea și așezarea drepturilor la pensiune, se va face din șase în șese luni, la 1 Aprilie și la 1 Octombre ale fiecârui an. Cererile pentru acesta, se vor înainta Comitetului Permanent lifer cel mult până la 1 Martie pentru pensiunile care sunt a se regula pe ziua de 1 Aprilie, și până la 1 Septembrie pentru acele ce urmază a sa regula la 1 Octombrie, care se vor recomanda Comisiunei respective. Art. 18. Văduva și minorii pensionarului, intră in drepturile conferitelor prin legea de față îndată după intrarea din viața a soțului sau a tatălui lor. Art. 19. Pensionarul care va primi un funcțiune retribuita de județ, el dator sa opteze intre pensiune și lofa acestei funcțiuni. In cazul când ar opta pentru lofa funcțiunei în care a fost chemat, la eșirea sa din acea funcțiune reintra în drepturile sale anteriore de pensiune, fără ca anii în care a servit din nou sa se pota adaoga la ce de mai înainte pentru a serbi la mărimea pensiunei. Art. 20. Rectificările de pensiune nu se pot face decât în virtutea unei sentințeudecătorești lâ masa definitivă. CAPITOLU IV : Veniturile și cheltuelile serviciului pensiunilor Art. 21. Veniturile serviciului pensiunilor sunt: a) O reținere de 10 ° C pe luna asupra tuturor salariilor și a pensiunilor afara de Medici și Veterinari, cari întră în legea Statului. b) Din depuneri sau rețineri ce se vor face In conformitate cu art. 24 și 25 de la Disposiții transitorii. e) Reținerea de jumatate a salariului pe prima luna de la funcționarii cu dreptul la pensiune, numiți sau reintrați in serviciu. d) Economiile ce vor resulta din vacanțe de la ori ce funcționari fie ei retribuiți cu loja, fie cu diurna. e) Sporul salariului pe o lună de la toți funcționarii înaintați. f) Ameninițe disciplinare aplicate funcționarilor și personalului de ori-ce natura din serviciului județului. g) Economiile ce vor resulta prin stingerea sau suspendarea unei pensiuni. b) Subvenția de la județ calculată potrivit cu trebuința, macsimum pe fie care an până la 2 °0 din veniturile Budgetelor din vecimi și drumuri. Art. 22. Cheltuelile biuroului special al pensiunilor județene sunt: a) Pensiunile de serviciu ce se vor dobândi in comformitatea Legei de fața. b) Personalul serviciului conform cu statul ce se va întocmi de Consiliul județian Ilfov în fiecare an după trebuința serviciului, însă , va diurna de câte lei 10 maximum pe fi Președintelui Consiliului pentru tote ședințele privitore la constatarea și stabilirea drepturilor la pensiuni, diurna de câte lei 5 maximum pe (ai controlorului și celor doi pensionari sau funcționari vechi, cari vor lua parte ca Membri, asemenea de fiecare, uâ diurnă mensuala până la maximum de 50 lei secretarului Comitetului. c) Cheltuelile de material și altele ale biuroului pensiunilor dupé trebuința. CAPITOLUL Disposiții Transitoril Art. 23. Funcționarilor vechi de 10 ani și celor actuali li se vor ține în somn anii serviți până acum fie că li s’a făcut sau nu reține, și li se va da pensiune în condițiunile stipulate, având etatea de 54 ani sau și mai înainte incoșurile prevedute de acesta lege. Art. 24. Funcționarii mai vechi, care au trecut peste 10 ani de serviciu la județe, li se va considera numai 10 ani scutiți de rețineri, iar petru diferința anilor în plus li se va reține înca câte 10 la suta până la acoperirea reținerilor cuvenite pe diferința de ani daca vor voi sa li se țina in soma și aceștia, având facultatea de a depune acele rețineri de ua deta séu in mai multe termine. Art. 25. Pentru funcționarii care până la împlinirea anilor de pensie n’ar fi achitat reținerile datorite din diferința anilor în plus, se va urma cu reținerea de mai sus din pensiune până la acoperirea sumei datorita. Art. 26. Membrii Comitetelor Permanente fiind electivi nu pot face parte din corpul funcționarilor județeni și nici intra în previsiunile Legei de față. Art. 27. Regulamentul de administrație publica ce se va face de Guvern pentru punerea în aplicațiune a legei de fața va fi în acelaș sens ca și regulamentul de aplicare a Legei de pensiune a Statului. Proect de lege Pentru acordarea de pensiuni și funcționarilor comitetelor permanente din ord. D-nil Stamatin, I. A.Alexandrescu, G. A. Orescu, P. Vasilică, G. Beldiman și Breviman, funcționari al comitetului permanent, ne trimite următorul proect de lege pentru acordarea de pensiuni și funcționarilor comitetelor permanente din țară. NI publicăm în întregul sen, fiindcă după opiniunea nostra, cererea lor e forte drepta . Espunere de motive. Consiliele județene, deși obligate prin art. 57 din legea Consiliilor Județene, a șase regulamente de pensie pentru funcționarii lor, cele mai multe din ele n’au făcut asemenea regulamente nici pene astâ <h, adică într’un interval de 27 ani, iar acele care au făcut, sunt cu multe lipsuri, încât guvernele ce s’au succedat n’au aprobat nici un regulament de asemenea natura de la vreun județ. ROMANDLU 26 NOEMBRE 1891 . CAPITOLUL II Despre drepturile urmașilor Art. 6. Veduva funcționarului seu pensionarului încetat din viea fara copii minori va avea dreptul la jumătate din pesiunea cuvenită bărbatului sau până la a el remăritarea sau încetare din viața. Desa văduva are copii minori, născuți legitimi sau legitimați cu funcționarul sau pensionarul încetat din viață, ea va priii ȚARA DE FOC Comunicare geograficăi, etnologică, statistică și industrială a inginerului Iulie Popper, născut în Bucuresc! (Traducțiunea raportului ținut la Instituto Geografico Argentino). (Urmare, 1) Aci este farâând pe hartă), d-lor, resultatul geografic al cercetărilor mele. Am visitat mai tate îmbucăturile tuturor fluviilor, rîurilor și gârlelor, precum și cursul mai multora din ele. Am stabilit posița, direcțiunea precum și înălțimea tuturor acestor munți. In baia Arguiava am primit harta hidrografica din golful spaniol și am rectificat pe ea cea mai mare parte a castelor țârei de foc, înregistrând aci tate băile și golfurile care au rămas până acum necunoscute în geografie. Finele sudic al republicei este scăldat de planurile marei, care mare se întinde de la canalul Beagle până la strâmtorea Le Maire de la imoia statului până la capul Horn, și -i am dat numele de «Marea Argentina». Pe acești cordileri, antarcticii avanposturi ale Anzilor, ale cărora vârfuri sunt incoronate cu zăpada se oglindesc aci în apele oceanelor, formând litoralul sudic al Țarei-de-foc, i am însemnat cu numele strălucitului meu suveran, regelui Carol al României, președintele societății geografice 1) A se, vecin „Românulu“ de la 2?, 23, 24 și 25 Noembre. din patria mea, și minunatului șir de munți care se întinde de la hotarele Chilii până la marea Argentina, i am pus numele stimatului președinte al institutului geografic din Argentina de care ca și de sus menționata societate, am onore sa aparțin ca membru corespondent. Pe acea peninsula, care formeza vârful cel mai de sud al continentului american, am însemnat’o cu numele renumitului republican și om de stat popular Bartolomeo Mitre. Pe acest șir întreg de munți, plin cu păduri dese, pe care stau fagi uscați, a căror înălțime atinge 4 kilometri și a căror diametru e de 1 metru, înălțimi, cari formeza hotarele a două zone diferite ale Țărei de foc, l-am numit după ilustrul bărbat de stat și patriot Argentin d-l Bernard de Irigoyen, care în acelaș timp cu d-r. I. M. Culen, a contribuit mult la prima explorare a Țerei de foc. Pe acești munți de garnit străbătuți de artere de quartz alb, și care munți se ridică până la o înălțime de 2372 piciore, la ale căror pale sunt aluviuni de aur, și straturi de lignita, și ale căror vârfuri albe predomină întrega întindere a marei Argentinei, întocmai ca și pe acest rân, cel mai abundent în apa din [tota partea sudica a insulei l’am însemnat dupa numele eminent advocat, gloria forului Argentinei di Puero Vicente Lopez, căruia datoreste mult progresul present al teritoriului. Celelalte lanțuri de munți și acest râu, purta numele unui ofițer de marina din Argentina, care frecventeza deja de 10 ani apele acelei regiuni sudice, care însoțise expedițiunea Bone, și care acum ani ținuse un raport despre Țera de foc in acesta sală a institutului și acum aduce mari servicii coloniei sudice, ca comandant al corăbiei de transport Argentinei „Ushuaia». Acesta e locotenentul de fregata Ivan M. Noguera, care din propria impulsiune, a făcut multe pentru cercetările regiune. Din acesta causa, rog pe d. președinte ai instituiri, se binevoiască sa exprime d-lui ministru de resboiu și de marină, cel mai stimate mulțumiri pentru acest ajutor luând parte la cea din urmă a mea explorare prin acest demn ofițer. Pe acest rîu de aci, a cărui apa cristalină curge prin fermecaturele țarine de smaragd veritul și pe acest munte din față, acoperit cu o îmbelșugată vegetațiune, l’am însemnat cu numele eminentului și strălucitului jurnalist din presa Argentina, cu numele d-lui Manuel Lainez, al carul organ „Diaria“ a ridicat totdeuna puternica-i voce pentru solința și progresul teritoriului. Pe acest șir de munți de aci, l’am însemnat cu numirile a 2 bărbați renumiți, cu numele amiralului Fitzroy și al căpitanului King care acum ua jumătate veac, a consacrat 8 ani întregi pentru un studiu renumit hidrografic al castelor Pategoniene și ale țarei de foc. Pe tate cele la alte râuri, munți, golfuri, etc. le am numit sau după semnul lor caracteristic sau după personele, cari au contribuit direct la progresul teritoriului, un nomenclatură, pe care am onore sa o detailez aprobarea Institutului, ca și hotărârea numirilor tuturor celor ialte fenomene geografice, pe cari am omis de a le numi. In prima mea expedițiune în Nordul țerei de foc, am însemnat din întâmplare trei mici râuri, cari se varsă direct în oceanul Atlantic, cu numele de Alfa, Beta și Gama. In ultima mea călătorie, descoperisem alte 18, pe cari nu le am mai numit mai departe delta, epsilon etc, cu D, E, F, A, etc. căci aceste numiri le consider ca mai ușor de priceput pentru viitorii locuitori al țarei. Călăuzit In sforțările mele de tendința de a face cunoscut șirurile topografice ale țarei de foc, ’mi permit a atrage atențiunea domnilor membri asupra unora din aceste regiuni, cari în unele publicațiuni geografice figureza greșite. Pe multe hărți, se vede însemnat în canalul Beagle un vulcan „Apaca“ astfel de vulcan nu exista acolo. Un explorator deja menționat Inregistreza intr’un plan publicat de el, un înalt Icordifor, în lungul costei Atlantice. Acesta i marata massa de munți (sa mé erte acela, pe care îl importă) nu există. Ea este un semanare a fructuosei închipuiri a d-nului : Ramon Lista, un ceva produs de iluziunea optică, pate chiar uă trăsătură de Fata [ Morgana, care a făcut ca acest domn sa vada munții costei pacifice, pe țărmul Atlanticei. Asemenea nu există acele șiruri înalte, și acele râuri, exceptând, acelea, cari au fost descoperite înaintea exploatărilor lulei și posițiunile acele pe cari el le indica sunt false. Mai în urmă trecură acei 2 savanți francezi menționați mai sus, domnii Willems și Rousson, prin ținuturile de pe țărmurile țârei de foc, și explorară—du teritoriul ei, ci—castele 4 și 5 al buletinului (din 887) institutului geografic din Argentina, făcură un extract credincios de cuvinte, de raportul meu de atunci, fabricară la copierea a planului, pe care eu l-am publicat acum 4 ani și trimisera totul ministrului cultelor, ca resultat demn al celor 6000