Romanulu, decembrie 1891 (Anul 35)

1891-12-08

andi al xxv-le Voiesco și vei putea: ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV..............'. . . 40 baa Detto „ nnn ® ...... 2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina IV linia. 9 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea «Ziarului. IN PARIS, la Havas- Laffire et Cune, 8, Place de la Bonne LA VIENA, la d-nil Haacenstein et Vogler, Otto Maas*). IN ELVEȚIA, la „ „ „ Din țerile cele alte direct la administrațiunea ziarului. — Scrisorile nefrancate se refasa — BULETIN După zgomotele ce circulă până acum, d. general Florescu, neputând compune un minister care să întrunască majoritatea corpurilor nostre legiuitore, a depus demisiunea în mâinele regelui și suveranul ar fi însărcinat cu formarea unui nou cabinet pe d. Lascar Catargiu care l-ar fi compus din prietenii d-sele din, concentrați și din junimiști. Dacă aceste agomote sunt adevărate, noul minister întruni va uă majoritate la Cameră care să’l susție ? Se spune că d. Catargiu la acestă Întrebare, care ’i-a fost pusă și de rege, ar fi respins că are încă de pe acum 9 j de puteți iscăliți cari au luat angajamentul formal de a’i da tot concursul. Décà Intr’adevĕr s’au dat asemenea promisiuni, nu mai este nici uă îndouială că cabinetul acesta are sorți de uă durată mai lungă, căci, pe lângă cei 90, de sicur^vor mai veni încă un număr órecare. Puterea e atrăgătore, când are cu ea traista cu grăunțe, după cum zicea răposatul Manolake Kostake Epureanu. Este numai uă întrebare. Toți serm că d. Carpp s’a lăudat că dém că are se imormenteze pe d. Catargiu cu dricul cel mare tras de patru cai. Acesta neîmpedică de a crede că d-sea ar da concursul unei formațiuni concentrată în manele d-lui Catargiu. Unde ar fi acea îmormentare, când am vedea pe ambii d-sele mergând braț în braț cu acela pe care voia să’l omore și să’l ingrope? Neam temese nu'l ingrope d. Catargiu pe d-sea. Dar se vede Inse că așa e lumea. Nu zicea un prietin al d-lui Veronescu — alalta ieri la Senat — că va imormênta pe d. Catargiu pe care l’a ajutat se se scule din grupa In care îl aruncase țara la 1876, și acum vedem că d. Catargiu îmormênteza pe d. Vernescu și al d-sele. D. Catargiu póte dor se fie așa de tare in cât nici d. Carpo nici d. Vernescu se nu’l potă omori, ci mondoul, d-sea se’l omore pe ape unul politicesce și pe celălalt moralicesce, căci intr’adever ar fi imoral a lupta contra unui om. In modul cum au făcut’o junimiștii și apoi a’l întinde mâna ca se se scule, a’l declara reacționar și rusofil, și pe urmă a’l ajuta se pue credințele sale în practică pentru nenorocirea țezei! CRISA MINISTER ALA Dificultățile par a deveni din ce în ce mai mari. D-nu Catargiu, care -și făcuse calculele sale contând pe sprijinul junimiștitor, începe a avea orecari îndoeli în acesta privință. Se afirmă că d. Carp a fost forte categoric în răspunsul său și că ar fi declarat că amicii sei nu intră în minister decât daca se primesc reformele cerute de junimiști. Din causa acestei atitudini a junimiștilor din Catargiu până era sora, nu isbutise să formeze cabinetul. Se vor mai face Încercări a<fi diminață, dar nu se sciă încă dacă se va putea anunța chiar anul corpurilor legiuitóre formarea cabinetului. ESEMPLARULiGRRIMI Fundator: C. A. ROSETTI WBDACJJÁ ȘI ADM3MSTRÂȚM STRADA EEIÜOUM, I®. 11 MARȚI, 8 DECEMBRE (26 NQEMBRE st. Luminézá-te și vbI £L ABONAMENTE bi Capitalii districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei i trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea farului și oaciele postale LA PARIS, la Havas, Laute et Curie, 8, Place de la Bourse IM GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la bits, rotirile poștale. t . ü? Åstimmaespibitests seard. « Adunarea generală a Ligei Ieri s’a ținut adunarea generală a sectiunei centrale a Ligei în sala cea mare a Universității. Adunarea era numerosa si presidată de președintele comitetului executiv, d. V. Maniu. D. I. Lupulescu citește raportul despre activitatea Ligei de până acum și despre rezultatele obținute în streinătate. Raportul care a fost mult aplaudat va fi tipărit și răspândit în țări și streinatate conform hotârîrei unanime luată ieri de adunare. D. Gr. Brătianu expuse în cele mai mici amănunte starea finanțiara a secțiunei cutrale. D-sea prin cuvinte elocente insistă asupra necesității de a vedea pe toți Românii sub drapelul Ligei. Adunarea emoționată întâmpină expunerile d-lui casier cu aplauze furtunase și in urma propunere! d-lor I. R. Goga și dr. Istrati adunarea voteza uă moțiune de recunoștință d-lul Bratianu. D nii cenzori S. Periefenu Buzeu și I. Bianu expun corecta administrare a fondurilor secțiunei și regi pe adunare să aprobe gestiunea de până acum cea ce a a dunărei incuviințeza în unanimitate. D. I. Mihalcea propune alegerea unei comisisiuni care să formeze un listă de toți ardelenii din București și să-i siloscá pe toți să se înscrie în Liga. Propunerea e combătută de d. Dr. Istrati și V. Mândrenu, cari deplâng nepăsarea Ardelenielor dar ei cred că Liga nu se pate face o asociațiune de inchisițiune. D. Armașescu membru al secțiunii din Călărași propune ca adunarea sa însărcineze pe comitet cu scuteria unui organ al Ligei, oferind din partea D-sale 100 lei pe lună. In sfârșit d. V. Maniu felicitându-se de resultatele de până acuma ,face apel pentru stăruința în muncă și jertfă și de aci înainte la toți Românii. Ordine și eutiositate impunatore a domnit în tot cursul ședinței. Iar la urmă se voia să depeșa de mulțumire eputaților Bonghi, Imbriani și Garibaldi, care au sprijinit cu putere cestiunea românesca la congresul de pace din Roma. Conspiratorii bulgari. Un tjiar francez ne spune că emigrații bulgari au început a face să se vorbesca de el. Este vorba de a se organisa ca și când ar fi în ajunul de a intra in campanie. Bulgarii refugiați în România sunt așa de numeroși, după acest fiar, că pot începe s acțiune neapărat. Cea mai mare parte locuiesc la compatrioții lor de prin satele mărginașe cu Dunărea, între Calafat și Giurgiu. Șeful emigraților bulgari ar fi celebrul pulicist Rizov. El se va pune în capul mișcării care se agită. In aceste condițiuni nu va fi nimic peste putință și mari evenimente se pot produce în curând la frontiera bulgară. Căci un ziar francez afirmă asemenea lucruri, nu putem să ne mai îndouim de adevăr. Emigrații bulgari lucreza dar contra statului vecin pe teritorul nostru și prepară că mișcare subt ochii autorităților nóstre ! Este acesta cu stirea guvernului central, sau administrațiunele locale închid ochii și nu vreau să se ocupe de un fapt așa de însemnat ? Și într’un cas și în altul, purtarea autorităților române este neînțelesă. Destul că noi ne preocupăm de intențiunile rusesc, ar fi că nenorocire se avem și în mijlocul țerei agenți ruși cari să prepare agitațiuni ! Nu voim să bănuim pe nimeni că ar voi să facă treburile streinilor, dar nici chiar toleranțe binevoitore nu sunt permise, căci póte din ele să lasă nenorociri pentru țară. Nu avem guvern astăzi; dar îs détà ce se va da țârei unul, cea din téia datoriă a sa trebue să fie măsuri aspre contra refugiaților streini cari vor se turbure liniștea țgrei. Suntem cel mai ospitaharlament din lume, adițiimea de dimineță dar și ospitalitatea trebue să aibă uă margine. Când ea se face roü, nu mai este un simțiment nobil, ci uă crimă. Cn nouă deraiere Două trenuri de marfă au detaliat pe linia dintre Burcu și Boboc. Din acesta cauză trenul accelerat din Burdujeni a avut uă întârziere de 55 minute, cr cel din Văslui uă întârziere de 2 ore. Amănunte asupra acestui accident ne lipsesc. Presa franceză și crisa ministerială Le Temps primesce din Bucurescu uă telegrama asupra crisei ministeriale în care se duce : * Crisa nu s’a sfârșit încă, după perioda de frământare care a urmat intorcerea regelui Carol , ea a revenit la starea latenta. In fond nimeni nu e mulțumit și de aceea pentru a înlătură complicațiuni imediate la începerea sesiunei parlamentare, discursul tronului a trebuit se remâe mut asupra puncturilor cari intereseza mai mult lumea politica, mai cu sema asupra atitudinei României facia ca diferitele puteri.“ Aci este un denunțare care se face și care arătă ca statul român nu are Did ua ■ politică hotărâta. Deși Mesagiul zice ca România întreține cu tóte puterile relațiuni bune, telegrama vrea sa intrigeze contra nostru. Cine órea trimes’o ? Negreșit acel cari au interese a ne expune la neîncrederea puterilor europene. SOIRI DIN AFARA In unele cercuri politice din Berlin se pretindea că contele Herbert de Bismark ar reintra din nou în funcțiunile statului și că va fi numit Ambasador la Londra. Hamburger Nachrichten desmințind aceste știri dice . Acesta n’ar putea fi vreun scop pentru ambițiunea contelui Herbert, de a ocupa un post, unde va trebui să se conformeze instrucțiunilor ce va primi în sensul politicei de acil. Sunt póte destul funcționari, adaugă numita faie, cari sacrifică convingerile lor politice pentru un post bine retribuit, acesta nu este însă cașul contelui Herbert * Kreuz-Zeitung din Berlin, vorbind despre crisa ministerială din România de ce între altele : Pentru noi cel din străinatate nu pate să fie de mare interes evenimentele ce se petrec acum în România, deorece nu este vorba decât de niște lupte interne, politica streinăa regatului român nu va fi deloc atinsă prin schimbarea ministeriului. Acesta o știm încă de la numerosele remanieri ministeriale ce s’au succedat de trei ani încoce. Sentimentele rusofile ale unora n’a contribuit nici de cum se schimbe părerea generală că România trebue să urme de să politică amicală amicală triplei alianțe. Cu tote că Blaremberg este ministru , totuși puteau fi pe deplin satisfăcuți de discursul tronului la deschiderea Camenilor chiar dacá aceste nu s’a pronunțat mai de aprope asupra legăturilor României cu tripla alianță. * Imperatul Germaniei Predicator. In Berlin a apărut o broșură de 60 pagini care purta titlul următor: « Vocea lui Dumnedeu asupra apelor» predică pentru călătoriile polare ale M. S. Imperiale și Regale. Acestea sunt predicile ținute de împăratul în cursul călătoriilor sale și publicate de Episcopul Richter, pastor evangelic al armatei cu autorizația lui Wilhelm II așa după cum spune prefața : «Sunt niște pagini de amintire a căror publicațiune oferită publicului a fost făcută sub înalta autorizație M. S. împăratului. Ele au fost destinate mai -nainte tovarășilor lui de călătorie, dar ele pot fi folositore și altora. Tatăl familiei este acela care a vorbit în aceste rugăciuni, uisănd de dreptul său de predicator atunci când ,lipsea eclesiasticul pe bord , dând astfel un exemplu ce fiecare ar trebui să-l urmeze în mijlocul familiei sale.» Urmezá apoi patru predici ținute în 1890 asupra unui text extras din psalmul 104 din Evangelia lui Saint- Luc și cinci predici ținute în 1891 asupra unei fraze din aceiași Evangelie: «Christosel ție aparține marea.» * Săptămâna acesta se va reuni la Wasington noul congres al Statelor Unite. Democrații au avut de astă dată un triumf cum nu s’a mai văzzut până acum în Statele Unite. Camera representativă număra acum 237 democrați și 88 republicania pe cătă vreme anul trecut democrații erau numai 155 la număr iar republicanii 177. In Senat asemenea numărul democraților s-a îmulțit în mod considerabil. Tote acestea vor permite desigur democraților să realiseze o mare parte din programul lor. -------- m i«ț—«w— ----------- înformațiuni Aflăm că Mitropolitul Iosif al Moldovei se va duce la sfârșitul lunei viitore la Paris spre a sfinți capela româna, din strada Jean de Beuvais restaurată de curând. împreună cu Em. S. se va duce și d. Gr. Muzi■m ■cescu cu corul său compus din 30 persone. țiarele franceze de el confirmă și ele acesta scrie. —x— Uă telegramă din Constantinopole ne anunță că cartierul evreesc de acolo a ars; peste 500 de case nu sunt decât ruine. Sunt mai mulți morți și răniți. —x— Unele pare au anunțat erl că d. dr. Steiner ar fi încetat din viață. Din fericire scirea este inedsată și din informațiunile ce avem putem anunța numeroșilor amici ai d-rulul Steiner, că acell d-sea era puțin mai bine. —x— zilele trecute s’a făcut la institutul de meteorologie recepțiunea prototipelor unui kilogram și a două termometre normale, comandate în Franța și pentru care ministerial a deschis un credit de 14.600 lei. Aceste obiecte au fost comandate la biroul internațional din Sevres, a cărui directore e d-rul René Benoit. —x— D. Costea Balș, prefec al poliției din Iași,și-a dat demisiunea. De asemenea și prefectul județului d. Iancu Ventura. —x— D na Maria C. Jecu publică, în Drapelul din Iași, «Domna Maria C. A. Rosetti în revoluția de la 1848“, profil din istoria contemporană, tradus după Jules Michelet. —x— Epilogul crimelor din Iași. Familia asasinaților Spaniei a oferit 1000 lei celor ce vor descoperi pe asini. Panica e mare în Iași. —x— Ministrul domeniilor a adresat șefilor de o cólenă ciculară în privința estragerilor din minele și carierele statului fără autorisațiunea ministerială. —X— Uă telegramă din Filipopoli spune că Salgia, ca valul consulatului britanic din acel oraș a împușcat în fața consulului chiar, pe servitoriul Novacovici. Motivul acestei crime e răsbunarea. Salgia e albanez și Novaesvici e Muntenegrean. Salgia a fost predat autorităților bulgare. —x— „Nunta din Văleni“ mult deochiată piesă a d-lui Brociner, continuă a se representa pe scenele germane. Astra s’a jucat acesta dramă la Würtzburg. —x— In bugetul anului viitor al ministerului agriculturei, comercialul etc. s’a prevăzut suma de 19.000 lei, pentru înființarea pe lângă scala de agricultură de la Heresträu, a unui laborator de patologie a plantelor și a unui câmp de experiențe. Raportul ed. dr. George Maior. —x— Iarăși lipsă de vagone. Un jliar din Iași arată că nemulțămirile celor ce au de transportat producte pe liniele drumurilor nóstre de fer merg din ce în ce crescând. Se pare că administrația C. F. R. voind să facă marcarea statului nu ține de loc sema de interesele și drepturile producătorilor noștril. In tote părțile nu întâlnim decât tânguiri la contra «ucuriei cu care se efectueza transporturile. Din lipsa de vagone, de hambare și de personal de serviciu, productele sunt expuse stricăciunei pe la gări. Ar fi de dorit ca Direcțiunea generală să nu piartă din vedere interesele producătorilor noștril și să arăte mai multă solicitudine în acesta chestie. —x—■ Experiențe de tir de asediu. După cum am anunțat, săptămâna trecută s’a făcut lângă satul Joresci (Focșani) de cătră batalionul de asediu pus sub comanda d-lui major Partene, o serie de experiențe de tir de asediu. Ultima tragere s’a făcut Dumineca trecută, luminându-se lucrările de apropiere ale inamicului cu proectorul electric. La acesta lumina s’a putut trage un număr îndestulător de proectile cu tunurile Krupp de calibru No. 12 așezate în cupole. Efectele au fost surprimite rare. S’a putut distruge cu desevârșire parcul de asediu și magaziile de munițiuni ale inamicului, cari constau din nisce simulațiuni de ținte dreptunghiulare verticale, așezate la o distanță de 1000 metrii. —x—■ Consiliul administrativ al căilor ferate din Bucovina a fost chemat a-și da părerea asupra joncțiunei de căi ferate, care ar voi România să o facă la Molnița-Noua-Sulița. —x— Țerani păcăliți. Cetim în Bucowiner Nachrichten: «Mai mulți țerani, arveniți la lucru, au plecat în România și au trebuit să facă acolo experiențe amare. Seduși prin promisiune, ei s’au reîntors săptămâna trecută desamăgiți și și-au presentat gravamintele judecătoriei. Mijlocitorul H. L. e urmărit de procuratură, dar el a luat-o la sanató sa. —x— Opera se va prelungi până la 31 Decembre. D-ra Sordeli, d-na Fabri și d-na Petrovici plecând din Bucurescu, vor fi înlocuite. Se pretinde că primadona care va înlocui pe d-ra Sordeli este forte bună. Asemenea va sosi un tenor și că contralla. D-nul Spetrino, autorul operei Celest, a fost decorat de M. S. Regele cu ordinul coronel României. —x— Buletinul serviciului sanitar publică statistica omenilor tratați în contra turbărei la institutul de bacteriologie pe luna lui Septembrie. In acesta lună au intrat in tratament 43 persone și cu 24 rămași din luna August s’au vaccinat în total 67 persoane, dintre cari 50 din România, 10 din Bulgaria, Rumelia și din Austria, 2 din America și 1 din Franța. Tóte aceste persone se află în perfectă sănătate. IHA se vedea informațiunile din pagina lli-a. [ Teleigimoa © Viena, 6 Decembre, Impárátésá venind din Corfu a sosit în timpul dimineței; ea a fost primită la gară de împăratul.Viena, 5 Decembre. Tractatele de comerț vor fi depuse mâine sera la Camera deputaților într’ua ședință specială. D-nui de Bacquehem, ministru de comerț, va face să expunere de motive, 1 Roma, 6 Decembre. In timpul serii s’au semnat la ministerul afacerilor streine tractatele de comerț cu Germania și Austro-Ungaria. Londra, 6 Decembre. Ministrul afacerilor streine a primit de la consulul general al Englitezei la Shanghai un telegrama care confirmă măcelul creștinilor; știrea după care femeile ar fi fost maltratate nu se confirma, insurgenții au fost împrăștiați de trupele imperiale. Cettinge, 6 Decembre. Glas Qernagorsa se miră că d-nul de Kalnoky nu a menționat pe Muntenegru vorbind de țerile balcanice." St. Etienne, 0 Decembre. U explosie de grifa s’a produs la amia<si intr’un puț al companiei de cărbuni de pământ din St. Etienne. Este temere ca nu cumva sa fie 60—80 victime. S’a scos până acum 8 răniți. "î Rio-de-Jamiro, 6 Decembre. Știrea privitóre la mortea lui Dom Pedro a causat uu adâncă tristete. Bursa, băncile, târgul de comerț sunt închise spre semi de doliu. Paris. 6 Decembre. Legațiunea din China a primit din Peking sn depeșă oficiala, care confirmă ar mânuntele deja cunoscute asupra măcelului. Numarul victimelor pate să se urce până 500 dintre cari creștini chinesi câțiva preoți chinezi un prinț mongol și mai mulți indigeni necreștini. Bisericele au fost j jefuite și incendiate. Trupele imperiale au bătut pe insurgenți la 25 Noembre; trupele inainteza contra focarelor resorativei. Petersburg, 6 Decembre. Krai, anunță ca guvernul rusesc și Vaticanul s’au înțeles pentru numirea unui mitropolit pentru tote bisericele catolice romane din Rusia. Monseniorul Koslowsky, episcop din Pitomir a fost ales mitropolit. Roma, 6 Decembrie. După Opiniune comisiunea regala de anchetă pentru Ecythrea ar fi presentat un lung raport, care deși ținând sema de împrejurările excepționale in care se afla generalul Baldessera totuși crede că generalul a depășit puterile sale. Raportul nu crede justificata execuțiunea lui Osman Niub efectuată sub generalul Cassato și aprobată de generalul Orero. Paris, 6 Decembre. Corpul lui Dom Pedro a fost îmbălsămat și expus multe persone s’au dus sâ’l va<Ja. Imormântarea se va face cercuri la biserica Madelenei. Onorurile militare se vor face conform obiceiului urmat în caz de morte pe teritoriul frances a vr’unui suveran amic. Berna, 6 Decembre Resultatul plebiscitului este defavorabil râscumpărării drumului de for central; proectul consiliului federal pentru rescumpărare a fost respins cu 27 032 voturi contra 128 795. Cantonele Bâle, Berna și Spleure numai au votat pentru. Budapesta, 6 Decembre. Membrii sinodurilor bisericelor evangelice reformate și lutherane au ținut u ședință comună spre a celebra memoria împăratului Leopold II, fondatorul autonomiei acestor biserici.