Romanulu, ianuarie 1892 (Anul 36)

1892-01-15

în acest scop au fost deja votate de ambele guverne. Se crede că se vor găsi piese forte interesante pentru arheologia. ------- M— HI cw ------­DIN VISNA Viena 13 Ianuarie. Generalul de Gemminger inspector general al Cavaleriei este lovit de influență cu pneumonie. împăratul și Imparatesa s’au informat de să­nătatea lui. După Vaterland ministrul Falken­­hayn va asista în viitor la ședințele clubului Hohenwart spre a stabili un contact mai intim între guvern și acest club,­ tot asemenea ministrul Rutenbourg asistă la ședințele stân­gei germane. Camera deputaților a continuat discuția generală a tractatelor : D-nii di Pauli, Adamek și Terbago s-au rostit contra ; d-nii Gasser Gom­­perz și Coranimi pentru.—D-nii Ter­­lago și Coraimi au cerut ca guver­nul să incepa negocieri directe cu Italia spre a obține ușurințe pentru morile austriace. D-nii Adamek (tânăr ceh­) a ata­cat tractatul cu Germania ; el îl con­sideră ca un pas înainte către uni­unea vamala prin care Austro-Unga­­ria ar perde independența sa. IOAN IULIAN In ° Sieoîul"' ““ "Vrelo Stefan Iulian, marele nostru ar­tist, pate fi mândru. Fiul său este demn de dânsul. Ioan Iulian a re­purtat un mare succes în Voevodul Țiganilor. Iluziunea era complectă. Dacă n’am fi fost avertizați, toți am fi crezut că avem înainte-ne pe ma­rele său părinte. Dintr’un salt tânărul artist este acum clasat. Sperăm că i se vor acorda roluri demne de talentul său, Craiova, pa­tria tuturor marilor artiști români, ’i-a purtat noroc. Noi n’avem aici un conservator, cu tote acestea de la noi a pornit pleiada de mari ac­tori și cantatare cu care se glorifică arta română. Am dori să ni se prezinte uă sta­tistică de marile personalități artis­tice produse de conservatorul din București și cel din Iași. Ar fi nos­tim paralelul cu Craiova fără nici un scola de acest gen. Theodorina, Gabrielescu, Roma­­nasca, Vlădoianca, Ghiui­l, Bârsasca sunt din Craiova. Afară de nume dispărute ca Sta­­oreasca, Vladicescu­, etc. Ve desfid se’mt numiți un pro­duct al conservatorului din Iași or Bucuresci. Atmosfera din Craiova II fu pri­­inciesa lui Iulian. S’a altuit și dânsul din microbii artistici care se respir in capitala banilor. Fie ca pornind din Craiova, re­putația sa se nu aiba margini. Iar Iulian purta un mare nume: noblesse oblige. Martial. 3 Disolvări Botoșani — Dorohoiu — Focșani Consiliile comunale din orașele Botoșani, Dorohoiu și Focșani au fost disolvate. Comisiunea interimară pentru Bo­toșani se compune din d-nii C. Gheleme, N. Gherghel, Andrei Mane, Ion Carjan, Theodor Nicolau, Árpád Haynal și Ion Goilav. Pentru orașul Dorohoiu d-nnl Ge­orge Cernavodeanu, Gh. Rășcan, Enache Prutescu, Iorgu Tăut și Te­­odoreanu loan. Pentru orașul Focșani d-nil: Di­­mitrie Țanu, D. Gheorghiu, Iancu Pastia, L. Gheorghiu și Simonovici. ROMANII 15 IANUARIE 1892 Musee pedagogice (Raport privitor la înființarea unui mu­seu pedagogic pe lângă ministerul cul­telor și instrucțiune), publice, adre­­ sat d-luî ministru de d.QG. 1. Ionnescu- Gion) Domnule ministru, Intru acum in studiul acestor patru sec­țiuni ale museului pedagogic român. III Secțiunea I. — Intr’acésta prima sec­țiune, museul va cuprinde tot ce este pri­vitor la mobilierul școlar și la materialul de învățămênt al nostru din­­ ora. Urmând uă clasificațiune ce ni se va fi de regalele este­ticei practice, vom avea și vom așez­a în­­tr’acesta secțiune în deosebite divisiuni ur­­mătorele: Prima divisiune. Planurile arhhitectonice ale cladirilor școlare, întocmite ast­fel cum un comisiune de omeni competenți va ho­tărî, având in vedere clima, situațiunea geografică, cerințele pedagogiei, populațiu­­nea școlară, veniturile comunei în cari seala se gasesce. Vor fi deci mai multe planuri-tip, asupra cărora modificațiunile sug­erate de us și de timp se vor avea în vedere pe fie­care de personalul mu­­seului și de serviciul architectonic al mi­nisterului, așa cum vom­ arăta mai la vale. Divisiunea a doua. Represintațiuni figu­rate și în relief a diferitelor clădiri șco­lare ce s’au făcut sau sunt de făcut pen­tru cunoscerea și mai deplină a încăperi­lor, distribuțiunei, dimensiunilor și propor­­ționalității chiar de către cei profani, pe cari explicațiunile și indicațiunile pur­ ar­­chitectonice ’l încurcă. Nu insist asupra insemnătăței unor ast­fel de colecțiuni de planuri. Ori­cine pote vedea cât de mult căștigă cestiunea cladirilor școlare prin în­lesnirea ce se face ori­cui de a vedea,­ de a judeca și de a se pronunța asupra ca­lităților și neajunsurilor unor asemenea planuri. Divisiunea a treia. Băncile împreună cu scaunele în tote modelurile și de tote di­mensiunile fabricate tote în vederea igienei, bunei îngrijiri a școlarului și cărților lui , tablele de clasă cu perfecționările ce li s’au adus pentru mai los și clasa lor mani­pulare în decursul secțiunilor și esplicațiu­­nilor; catedrele, aparatele de gimnastică e­­lementară, modele de atârnatare de haine și pălării; cele mai practice, mai­eftine și mai bune fur­nituri de clasă (table de pia­tră, cuete primare, condeie, tocuri, cernele, călimări, buletine, ghiosolane, etc. etc.) Divisiunea a patra. Mostre de musee școlare, adică în mic aprope tot ce­va a­ IV. Fie­care dintre aceste fiece divisiuni ale primei secțiuni a museului, va fi, d-le mi­nistru, ținuta în curent sau, ca se fa­c ast­fel, va fi verificata de exposițiunile ce se vor alipi pe lângă fie­care dintr’casele, exposițiuni alcătuite din obiectele trimise de diferite școl­e, publice sau private, de diferiți învățatori și institutori, de diferiți particulari, omeni de sciința sau simpli iu­bitori ai școlloi. Me explic. Divisiunea a zecea, Divisiunea a trecea, modele de țeseturi, croituri, cusături, ale­sături, fistonaturi și împletituri, va avea pe lângă dânsa lucrările școlei pedagogice X,..., séu școlei profesionale Y.,„, séu șco­­lei primare, urbane sau rurale ,...., cari lucrări, după îndeplinirea unor formalități, anume specificate în regulamentul museu­lui, vor avea oneres de a fi expuse, pe a­vea în mare Museul pedagogic, cari mosru un­­ imp­are­ care, lângă modele, și in­tre, când sculele și­ le vor procura, vor forma vor face loc altora cari vor fi me­­așen­ate nu în clasă, cum este prin Daueritat aceeași onore. Numele școlei, al nu marca, ci într’anumite săli de unde, pe titutorel séu învățâtorel și al elevei care tând, învețâtorul séu institutorul le voi va fi lucrat obiectul expus vor fi aduse l­a aduce înaintea școlarilor când vor fta cunosciința visitatorilor prin mici pan­­se facă lecțiune tocmai despre densele carte. Buletinul, organ special al „Museu- Nu înțeleg clasele transformate în muscelul pedagogic“, va face, prin pene compe­­permanente, și nu înțeleg de vreme ce debate, dau de semn despre aceste exposi­­elevii aflători între aceste clase musee, națiuni. Durata de expunere va căuta se va­­voia fi nici un deja sigur câ el mĕ ascultăr­ezi după calitățile mai mari sau mai mici câ atențiunea le e concentrată asupra ce­ are obiectelor expuse, lor ce spun, atât și fac eu, er nu risipită Divisiunea a noua. Divisiunea a noua, asupra lucrurilor cu totul străine de loc—­modelele de lucruri în lemn, paie, síóra­­țiune și prin clasă, cari sunt înșirate ori atârnate pânza și sârmă,—va avea iarăși un expo­­sițiune de lucrări cu care se va urma Divisiunea a cincea. Colecțiunea cât mai întocmai ca și cu exposițiunea divisiunei a numerose de tabele istorice, arătând în Z^cea. culori vii dar adevărate și în disposițiuni Divisiunea a opta. Divisiunea a opta,— nimerite dar istorice, scenele din viața, caligrafia și deseumul,—pe lângă mode e din luptele, din obiceiurile, din vitejie se va primi lucrările elevilor din cursul pn­strâmoșilor, portretele marilor Domni ai țerilor române, precum și pe acelea ale Românilor ale căror viațâ și fapte caută să ne fie tot­deuna spre model. Divisiunea a șasea. Colecțiunea de car­te geografice, globuri terestre, atlasuri și aparate cosmografice. Divisiunea a șaptea. Colecțiunile sciinți­­fice, și anume mesurile metrice, instru­mentele de agrimensura și de navigare, a­­parate de fisica, laboratoriile elementare de chimie, mărginite in limitele inve,a­­mémului primar și învâțâmentulu normal; colecțiunile de îstone naturala (zoologie, botanică, articultura cu fructele diferiților noștri pomi, bine imitate și în mărime naturală, pentru ca să se convingă de pe bâncile scólei cel puțin viitorele genera­­țiuni că bună­ era cele 20 de nemuri de merele ci , rol pe cari le aduc nacarii ■ noștri­ ca mai bune de­cât ale nóstre fi­ind mere­e de Tirol din străinătate). Divisiunea a opta. Colecțiuni de caiete de caligrafia, desemn liniar și cu mana libera, ordonat după propa­irea sigura și luminata a elevului intr’acesta ramură de activitate școlară. Divisiunea a nouă. Colecțiunea cât se pote de bogată a lucrurilor de economie casnica ce se pot lucra la noi în lemn, pae, sicra, pânză și sarma de un elev con­dus în școlele nóstre de baeți. Divisiunea a $­cea. Colecțiunea cea mai bogată a lucrurilor de economie casnica ce se pot lucra la noi, ca: (esetri, croi­turi, cusături, alesături, fistonături, împle­tituri și altele Jn sinele nóstre de fete, când invettitórea sau institutarea pricep cu adevărat menirea elevei și nu vor se o trimită de la școla primară la cea secun­dară, pentru ca acesta să o trimită după hopul problematic al bacalaureatului, pe bf­ncila uneia din cele 5 facultăți ca se devină după licența.... ceia­ ce... nu sciü. mar, din cel normal și din cel secundar. Aci se va putea vedea ca și in preceden­­tele exposițiuni (div. 10 și div. 9), dibă­cia, colecțiunea și, adese­ori, talentele ad­mirabile și de un precocitate uimitore a multora din elevii școlelor nóstre. Divisiunea a șaptea. Divisiunea a șaptea ’și va avea mai restrâns, dar tot atât de interesant, felul său de exposițiune. l’artea via și vorbitóre a colecțiunilor sciințifice vor fi colecțiunile făcute conform pres­­cripțiunilor sciinței respective de elevii școlelor normale ;—mici colecțiuni mine­ralogice ; resultatul erborisațiunilor făcute sub direcțiunea profesorilor; încercări de modelagiu și sculptură, după cum s’a în­cercat anul trecut cu deosebit succes la școla normală de institutori. Alături de a­­ceste colecțiuni, caietele de lecțiuni făcute de elevi proslUuiiny., «#i,»,iiW'­ue,'în’șu0Wîe primare de aplicațiune. Pricepeți, d-le mi­nistru, câta euiuiațiune autait și câta di­băcie pe urma câștiga viitorul înstituitor și viitorul învețator pentru a -și complecta singur museul școlii unde va fi trimis se profeseze. Divisiunea a șesea. U o bogată colecțiu­­ne de carte geografice, lucrate în sc0lele nestre primare, secundare și normale, vor da divisiunei a șesea un interes în­tot­­deauna nou. Divisiunea a cincea. Lăsând la uă parte tabelele istorice originale, pe cari un ta­lent precoce și extra­ordinar le-ar vedea și le-ar realisa în urma unei admirabile lecțiuni făcute in clasa de un profesor care simte adânc, traesce întocmai și zu­grăvesc, ca un pictor epoca, scena sau o­­mul istoric;—am mai avea intr’acesta di­­visiune și caietele de cursuri ale și caietele de lecțiuni pregătite de elevilor elevii­­institutori sau invetator ai școli­lor nostre ^pedagogice. Divisiunea a patra. Pentru divisiunea a patra un pictor, un sculptor, un specia­list în ori ce ramura a seanțe), a literilor sau a artelor, vor putea expune lucruri mai practice, mai frumose de­cât cele ce sunt în mostrele de musee școlare ale Museului pedagogic. După îndeplinirea formalităților de control și judecata, pre­văzute în regulamentul museului, acesta le va primi cu recunosciințâ în exposițiu­nea sa, or buletinul museului pedagogic va Întreține pe cetitorii sei despre noua invențiune, despre noul obiect, deschi­­siene asupra e i cea mai netermurita dis­­cuțiune-Divisiune­a a treia. Un librar va pre­tinde ca ghiosdanele în țeri fabricate de densul sunt mai practice, mai bune și mai­eftine, un tâmplar, că un banca sau un purpitru de dânsul imaginate sunt mai potrivite pentru libera mișcare a trupului pentru sanatosa lui posițiune, — și pe primul și pe secundul, cu vorbe bune museul îl va invita să expună în divisiu­unea a treia, alâturi cu modelele perma­nente, modele lor, și se va urma cu dân­­sele întocmai ca și obiectele celorlate di­­visiuni. Divisiunea a 2 și 1. In fine pentru di­visiunea a doua și pentru divisiunea în­tâia, — planuri lineare, clădiri figurate, planuri și relief, — tinerii noștri architecți stud­ind materialul solului și Subsolului lor, unii într’o parte a țârei, alții intr’asta vor putea trimite planuri și clădiri figura­te cari, pentru anumite părți ale țârei vor fi pute și mai bune, și mai puțin costisi­­tore ca piatra, lemn, cărămida, pământ bătut, mai bine apărate in contra intem­­perielor, mai bine distribuite. Aerațiunea încâlcitul, luminatul și alte cestiuni atin­­gătóre de clădiri și în continua primenala vor forma obiectul memorielor ce se vor expune cu tabelele explicative tot pe lân­gă divisiunile a doua și ântâia dintr’acesta prima secțiune. Ast­fel, d-le ministru, fie-care din divi­­siunile secțiunei ântâia va primi lunar, și adesea săptămânal, prin exposițiunile ce se vor urma în tote, un curent de viéta, intr’una noua, care va permite visitatorului benevol sa cunosca ce se lucreza în țara pentru scala și pentru școlar, iar visitato­rulul interesat ’! va da tóte mijilacele ne­cesare pentru studiul ce ar voi sâ între­prindă. Acum, cred, se pote vedea cu câta în­lesnire și cu câta deplinetate ministerul va răspunde îndata la tóte întrebările ce ’i se vor pune fie oral, fie prin harții ofi­ciale, de aceia cari vor sa faca scoli, sa le înzestreze, sa le daruiasca. Ministerul nu va avea, pentru raspuns, de­cat sa se adreseze la una din divisia­____ ____— | rv««.BX76in jren­tru a resuma tote amănuntele și desluși­rile ce se pot da asupra ori­cărei întrebări privitore la mobilierul de scéle și la mate­rialul de învățământ. G. I. Ionnescu GIOB. CUM SAHUTAM DE A. M. VIII Ivan jura credință eternă Elvirel, o făcea in genunchi înaintea adora­tei sale și inima o bătea cu foc. Pic­ca ’s a jurat credință și iubire și n’a jurat fals, căci o iubea într’a­­devăr fără mărgini. Suntem însă su­puși in acesta lume legilor schim­­bărei. Chiar și atomii corpului nos­tru sunt supuse acestei legi și se ne miră ere că și atomii lubirei se schimbă ! El bine, și acele ale a­­morului lui Ion nu faceau escepțiă. E vina lui ore? Dar cea ce ne-ar putea atinge mai mult, e ca, cu cât amorul lui descrescea, cu atâta al ei se maria. Ua balanță de amor. Ion Insă observa ua tactica fină, căutând din resputeri a ascunde El­virei răceala. Elvira ’și ascundea și dânsa simțimintele, care o doborau. Trist, fieü, ast­fel de complesențe reci­proce. Cu ce scop se inșelah unul pe altul ? Cine scie ? Póte s’au gân­dit, că lucrul se va schimba, dacă suntem supuși legei universale a schimbarei. Lucru ciudat. Cât timp loan o iu­­bia într’adevăr din totă inima, cea mai neînsemnată privire din ochii lui, cea mai slabă strângere de mână, sărutul cel mai lin, o făcea fericită. Cu timpul însă, după scala graduri­­lor de răceală, privirile lui Ioan de­veniră mai lungi, strângerile de mână mai puternice și sărutările mai vio­lente. In acelaș grad ea se simțea mai nefericită. Nu o puteți pricepe, dar vă asigur că așa a fost. loan plecă în alt oraș pentru cât­va timp și Elvira nutria speranța ca n absență inima lui se va îndura și norocul nu o va părăsi. Sărmana s’a inșelat, cum toți ne înșelăm in speranțele nóstre, sperând în­tot­­deuna mai mult de­cât ni-e partea. loan se Intorce mai răcit de­cât a fost. Prima privire, în aparență cu atâta tandreță, o încremeni. El îi a­­puca mâna, o strânge, ii Inconjură gâtul cu cea­lalta și i­ săruta buzele. Apoi se uită lung unul la altul. Fața ei era palida, îl ținea mâna strânsă cu putere și prin buzele ei se stre­­córe incet teribilul cuvânt «ultimul»!? — „Ultimul* 1 răspunse el lăsând ochii in jos. IV Pușkin, marele poet rus, avea un tânără și frumosa soțiă și un prie­ten de casă, baronul Keecheren, care era logodit cu sora tinerei femei. Pușk­i bănuia pe soția sa, că ar avea relațiuni amorose cu Baronul. Dovedi­ți lipsea Intr’uă séra, in aparență din in­templare, resturna luminarea ardênda care imediat s’a stins. Chibriturile nu se puteau găsi și Pușkin declară că le va aduce din bucătărie. In a­celaș timp scote de pe mucul lumâ­narei fumagenea și 'și unge buzele, apoi ’și sărută soția în intunerec, ad­us ue un umor potrivit. Când se intorse cu chibriturile și aprinse luminarea, prima privire o îndreptă la Baron. Acesta avu bu­zele înegrite de funingene. A doua di s’au bătut și Pușkin cădu. Numiri de prefecți In ședința din urma a consiliului de mi­niștrii s’a hotărît a se face următarele nu­miri in a­dministrație : — D. căpitan Ioan Stefanovici a fost numit polițai al orașului Dorohoi, în locul d­lui Giosan. —• D­nil N. Saint-Georges, C. Enachescu și Al. Stârcea au fost numiți sub-prefecti ai plașilor Horia-Prutu de sus, Bascu-Prutu de jos și Barhometele Coșula din județul Dorohoi.­j — D. Anton Duțescu a fost numit sub­prefect al plasei Novaci-Amaradia din ju­dețul Gorj. — D-nii Gr. Popescu, C. Râdulescu și Cesar Pârâianu au fost numiți sub­prefecți al plașilor Vulcan Ocol, Gilotru și Jiu din județul Gorj. — D. Batta a fost numit director al prefecturei județului R.­Sarat, iar d. G. Teodorescu polițai. — D. N. Donici a fost numit director al prefecturei județului Bacau, în Jocul d lui Venier. varietate sem­tifica Explosibilil și plóia Un diar transatlantic dă uă știre unică In felul ei pe care o reprodu­cem și noi asta-dl. Generalul Dyrenforth a ajuns să faca să ploua. Intr un balon lăsat în spațiu a pus d namită ast­fel, ca la un moment dat să facă explosie. Ce­ FORȚA ROMÂNULUI 14 IANUARIE X­BOIST TÍNSEAU 42 PUTEM IUBI? * -V­ j>. t . h­t'-Ai'î — Vă iasă singură ? întrebă Canadianul, fărăt înainte, în acelaș timp cu însoțitura ca, prin curen­tul lumei din salon, — Da și nu, dine ea o privește! Se gäseau într’un salon mare, reservat special pen­tru petrecerile tinerime! care se dedeau acolo valsu­lui și conversațiunea sub privirea lui D-zeu și a musi­­canților» Totuși—și Maria de Berdous îndreptă lu­area aminte a lui Cléguerec asupra acestei amă­nunțimi însemnate—din cele trei uși cari fäceau ca imensa odaie în care se aflau să comunice cu salo­nul vecin, numai două erau închise. A treia, des­chisă după două bătăi, era căptușită cu roșiii cu scop de a arăta că cei mai în vârstă secvestrați în acest «așii de nopte» erau niște simpli prisonieri pe­­ cuvântul lor de onore* — Acesta mă face să mă gândesc, dîse Mauriciu, ia deschizăturile practicate între două compartimente vecine ale aceluiaș vagon, pentru a împiedica ca a­­sasinii să nu prea aibă mâna liberă. Maria de Berdous mișcă capul și replică­ cu un aer profund: — Oh! te asigur ca în diua de a dl prea’puținî ne asasinezi. Câte uă dată se încărcă a ne fura, da, așa’î, dar avem noi pilde destule pentru a ne putea s feri și pune în siguranță. Cléguerec observă tabloul cu amândoi ochii largi­­ deschiși. Sub lumina pe care o răspăndea­u o lampă a lui Edison, grupuri formate numai și numai din tineri și tinere se îngrămădeau în tote colțurile. Mânele se strîngeau cu mult calm ca la un cerc ; se discuta pe un picior de egalitate liniștit; se ridea fără sgo­­mot, se amulau fără a exagera. In zadar Mauriciu trecea în revistă chipurile femeiești, așteptăndu-se de a regăsi vechile prietene și cunoscute din tinerețe, măritate acuma — Dar unde’s femeile măritate Cele tinere ? întrebă el pe călăuza sa. — Unde sunt, mă întrebi? la teatru, la „seratele“ seriose, la dineurile elegante, ba mai multe chiar vor fi dormind deja pe vremea astă. Dacă se întâlneau la bal cu noi, ele erau cele dintâie. Negreșit că băr­bații le preferă pe ele. — De ce «negreșit ?» — Da ce domnule ? nu cum­va mă iei drept uă prostă cu care te poți amuza bine dacă o faci să vorbăscă? sau nu cum­va n’ai fost în viața d-tale în salonele din Paris ? — Așa­ am­ fi condus cu trei duzini de cotidioane în salonele parisiene, dar e mult de atunci ! n’o să mă crez­i dacă îți voi­ spune că pe vremea aceea ma­mele cereau să le fii presentat lor înainte de a’ți da voie să joci cu fetele lor ! —­ Da, și nu trebuia să dansăm de­cât într’un a­­numit loc, al cărui centru era fotoliul maternal. Pe urmă ce de a mai conversație! Un bărbat ne lua de soție după ce dansase cu noi timp de două luni.. și nu ne cunoștea ! — Pe când acuma, replică Mauriciu care gândi la Lavaudieu, acest domn te face sa dansezi după plac, te cunoște până ’n vîrful degetelor... și nu te ia de soție ! Cu tote acestea «Bastonul» Se despăttțuia* Maur­­riciu era Înscris In primul rind în carnetul d­ rei de Berdous, și mai ales vetjénd pe acest bătrân de trei­zeci de ani reîntorcându-se la obic­rruințele adolescen­­ței, se șoptia fel de fel de lucruri prin mai multe locuri. Dar Mauriciu, după oâ petrecere,de mai mulți ani pe continentul american, bostona ca nimeni altul. Nu numai că d-ra de Berdous nu obosia de a’l pre­­senta, dar fata acestă malițiasă mai povestea șop­tind, la tota lumea, că noul-venit poseda în Canada un moșie mai mare ca un canion din Beauce. Atâta și nimic mai mult lipsea pentru a’l face să fie la modă ; spre orele unu după miezul nopței, vre­oă șase dansatore au intrat prin ușa roșie pentru a merge să previe pe mamele lor, care dormitau în a­­zilul de nopte“, că ar fi bine de a invita acasă la el pe un ore­care d. de Cléguérec «acest mare pitic care sâmână cu un oSțer de vénători (­idealul Zilei) dar care nu este decorat». Din nenorocire două persone făceau să se dărâme piedestalul lui Mauriciu cu cât el se ridică. Unu­ era generalul de Berdous, care, consultat despre amicul familiei, declară loialmente că în cea ce privește a­­verea, el n’avea de­cât speranțe, și încă nu de cea mai bună specie. Cel­alt era contesa de Gravino, care, mai mult de­cât uă dată, urmărise cu privirea pe musafirul ei fără ca el să-și facă drumul in lu­mea mare afară de lângă ea, In tot tim­pul suspen­­siunei armelor care preceda cotilionul, mamele sprijteau cuvântul de ordine fetelor lor, (Va urina) i

Next