Romanulu, mai 1892 (Anul 36)

1892-05-11

rile si liniile de puncte Intr’un articol, pentru că aceste procedeuri autorisă su­­posițiuni superatore și tulbură liniștea spi­ritelor, cum s’a opărut in deosebite împre­jurări, permițând interpretațiuni în­potriva Majestăței sale imperiale. Art. 5. de se evite cu cea mai mare grija­tate personalitățile, și daca se spune ca cutare guvernator sau sub guvernator a fost prins cu hoția, înșelăciunea, omo­rul sau cu altă faptă mișelesca, se se ia fapta drept neprobată și se nu o spună nici de cum. Art. 6. Se opresce cu desăvârșire de a se reproduce petițiuni ale particularilor și comunităților din provincie, prin care se plăng de abusurile autorităților și le sem­­naleză suveranului. Art. 7. Ve este interes de a semnala încercările de asasinat in contra suvera­nilor străini, sub ori ce formă s’ar fi pro­­dus, sau manifestațiunile sedițiose, ce au putut avea loc în terite streine, căci nu e bine ca aceste lucruri să fie cunoscute de legalul și liniștitul nostru popor. Art. 8. ce este oprit de a menționa a­­cest nou regulament în colonele ziarului vostru, pentru că ar putea provoca critici sau observări, puse nu la locul lor, din partea unor spirite rea plăsmuite. Din acestea se vede că nu e bine se fii țarist nici tipograf la Constantinople. lat. SCIRI ECONOMICE * Operațiunile cerealelor efectuate în portul Brăila la 25 Aprilie st. v. Paserile primăhr erei. — După observa­­țiunile ce am făcut, din paserile ce vin primăvara și emigreza tomna, cele ce s’au înapoiat mai târziu și în mai puțin nu­măr, după lăstuni sunt­­ endunicile. Nici ui data nu s’a pomenit ca aceste paseri să fie așa de rari ca acum. Unde alte daui sosirea 4ilei o anunță cântatul rându­­nicel, unde alte dăți pe timpul dilei vibra atmosfera de cântare a acestei paseri și la fie­care moment se vedeau alergând în sborul lor aprope de a se târî pe pămînt spre a prinde muscele pentru nutrițiunea lor, acum sunt fórte rari, așa în­cât urmezá să fie cine­va atent, ca se ved­a că mai avem ceva din aceste paseri familiare cu omul. Se înțelege că ele au suferit mult și s’au perdut în cea mai mare a lor parte In zonele pe unde transo­arna. Secară 400 53*/* 9.— Cali­otos 960 °/e k 9.50 Gr&a 1700 B11/* 9.10 « 7100 58 12.— « 1800 57«/j 11.65 » 3600 58 12.90 « 3550 59 12.90 » » 2800 56‘/j 11.25 » 3460 581/* 12.30 » 2900 58*/* 12.35 > 3825 58 11.90 « 4700 581/, 12 — * 2200 60V/ 13.75 * » 3550 56 V, 11.45 > 1000 571/, 12.25 Magazie Poz. 500 60 7.76 „ 7500 59‘/1 8.05 Cab­­­. P. Sassu. ♦ Schințe, litere, arte­ i­ Galațil­i Constată cu bucurie că publi­cul din Galați a primit cu multă bună­voință ocasia ce i s’a oferit de ași areta interesul ce purta școlei nóstre comerciale. La representația tetrala ce se dă în fo­losul bibliotecei școlei, va asista cea mai alesă parte din societatea gălațană. Intre alții Comisiunea Danubiană a reținut 7 loji, și Curtea de apel 11 locuri. A sera la confeseria Universelle era on adevărată gonă după bilete. Tănerul A. Theodoride din Galați a prelucrat cu multă artă și talent, cu ca­ligrafie elină, pe care d-sa nu va espune In cursul lunei Mai la Exposiția ce se va deschide atunci In capitala regatului elin. Pe lângă diferite soiuri de alfabeturi u­nele mai frumóse de­cât altele caligrafia d-lui Theodoride e ornată și cu diverse monogramuri de mult gust, care fac onore talentatului nostru, concetâță n, <rice un confrate. Societarii tetrului național au luat pe anul curent afară de „des feux“ cel de clasa l­a 5200 lei, clasa 2-a 3900 lei, clasa 3-a 2600 lei. Din album. Bărbații cari iubesc femeia, nu iubesc nici­odată un femee. * înainte de a vorbi, e bine să te gân­dești de două ori, și apoi se nu tjic nemic * Cei cari ne displac mai mult sunt acei cărora noi plăcem mai puțin. * Rețetă de fericire casnică. Femeia trebue se asculte în­tot­dea­una ceea ce dorește bărbatul, iar bărbatul nu trebue să dorască de­cât cea ce femeia vrea.­ ­trei le 4§jra,nie — 6 MaiU — Varșovia.—Dwewnik publică un comu­nicat oficial, care dice, că cu tote procla­mările provocator, diua de 1 Maia s’a petrecut în liniște in orașul industrial Lodez. Dar niște greve s’au declarat Joi; numărul greviștilor este de Luni și vre y­ 30.000. Stăruințele guvernatorului au ră­mas zadarnice; numerose grupe au stră­bătut stradele și au atacat pe evreii; tru­pele, infanteria și cavaleria au trebuit să intervie si au restabilit ordinea Joul fără­ ROMANULU, 11 MAIU ULTIME INFORMAȚIUNI Societatea corpului didactic. Toți d-nil institutori și profesori sunt rugați a se intruni mâne Marți 38 Aprilie, la universitate, la 8 și jun sera, spre a continua discuțiu­­nea asupra proiectului depus la se­nat asupra reorganisării ministerului instrucțiunei, partea privitore la con­siliul general, la consiliul permanent și serviciul inspectoral. Președinte: D. Petrescu. — x— b’a aprobat modificarea aliniarei stradei Berzei din interiorul Capi­talei, aprobată prin decret partea coprin3ă între strada Știrbei-Vodă și proprietatea cu No. 59, dupe planul votat de consiliul comunal în șe­dința sea de la 24 Februarie 1892, cu restricțiunile însă propuse de con­siliul teh­nic superior de pe lângă ministerul lucrărilor publice. D. Constantin C. Butculescu, în­demnat de mai mulți prietini își pune candidatura la colegiul I de Teleor­man, pentru alegerea unui deputat. D. Butculescu se presinta ca de­mocrat și în manifestul său către a­­legători, Intre alte angajamente ce ia, d-sa zlie : „Fiind­că un țară nu póte prospera numai cu­­ armata de resboiu­ci­ trebue și că armată de pace, vom­ susține cu tărie reformarea sculelor de meserii și primirea de drept a meseriașilor noștril in Stabilimentele Industriale ale Statului.“ ——x— Pentru ocuparea in mod proviso­­riu, a catedrei de fisică moleculara, acustică și optică de la facultatea de științe din Bucuresci, ministerul publică un nou concurs pe ziua de 15 Ianuarie 1893. Concursul se va ține la Universi­ tatea din Iași, cu aspiranții cari se vor presenta înaintea juriului exa­minator ce se va institui la timp. —x— Agenții biuroului de servitori au devenit uă adeverată calamitate în orașul Craiova.­­Jice Opiniunea. Uă femeie, venită cu bărbatul și copilul său în oraș, a eșit Vineri di­­minața pe stradă. Ei bine, un tică­los de agent a luat’o de pe stradă și a dus o târlă la birou. Aci i s’a impus să se facă servitore. Ea, nevoind, a fost bătută într’un mod infam. Mai mulți cetățeni au vânut’o plină de vânătăi. Până când o sa dureze asemenea fapte infame ? —­ x— Relație oficială. Sanătatea M. S. Reginei merge de cât­va timp ceva mai bine . Ma­­jestatea Sa însă tot simte multă greutate de a umbla. Mișcările tra­­surei ostenind prea mult pe Regina. Ea face preumblări pe lac, în bar­că, timpul fiind acum cald și fru­mos. Maiestatea Sa a primit sâptămâna trecută visita A. S. Principele de Nassau și așteptă acum pe Princi­pele de Hohenzollern, care va pe­trece câte­va zilile pe lângă a nostra Suverana. [x— Un jurnal englez, asigură că, după observațiunea unor cunoscători care nici un dată nu s’a înșelet (adeva­­rat să fie ore) la 15 Mai curent, va fi in Europa atât de frig in­cât vor degera tóte recoltele și fructele, așa în­cât numitul astronom prevestește un mare nenorocire pentru întrega Europă. De bună sema că astronomul nos­tru s’ar fi îngrijit din timp a se a­­provisiona de făină și de paltene ca să nu piară de fume după ce recolta va degera, și să nu înghețe când la 15 Mai­ va veni acel grozav ger. Mai avem numai 7 zile până la epoca însemnată de teribilul astro­nom. —x— Din raportul poliției pe ziua de Ast. S’a condus la Secția 34 Niculae Stan, vier la preotul Ion, din strada Piscului, că pe când se afla la câr­ciuma cu No. 51 din acea stradă, a tras mai multe focuri de revolver m Dumitru Ghiță tot din acea stradă, lovindu-l cu un glonț sub țîța stângă, pacientul care se află încă în viață a fost transportat la spitalul Brân­­covenesc.­­ S’a depus la cancelaria bata­lionului de sergenți de oraș, o­ carte legată în pânza negru, intitulată Bu­letinul Curței de Casație, găsită de sergentul No. 45, pe Bulevardul Ca­rol I, și care se va Înainta Poliției. — x— D. Prefect al județului Iași a luat măsuri de a nu se mai elibera pa­­șaporte evreilor cari nu vor proba că sunt supuși Români din anul 1868. Scandalul din strada Carol. Eli s-a întâmplat un mic incident între pălărierii din capitală. El ho­­tărîse ca sâ închidă prăvăliile în tote Duminecile și câte­va serbători la amiaal. Pălărierul din strada Carol alături cu băcănia la «Cocoșul» n’a voit sâ închidă și de aci a pornit u­ mică manifestație care l’a silit sé se su­­puie. — x— En, prima alergare de cal la Hy­­ podrom, în astă prima­vară. Rail d-lor Al. și M. Marghiloman au câștigat următorele premii: Premiul Cayuga . . 2500 lei » Parm­aire . 2000 » » Didi . . . 3500 » Premiul Chitila de 2500 lei l’a luat Gizella a d-lul maior Poenaru. Premiul Arsenalului de 1500 lei, l’a luat Buzesti al d-lui Socot. C. Iliescu. Causa pentru care iapa d-lui Al. Marghiloman n’a luat parte la pre­miul Chitila este că antrenorul d-sale Good a căzut de pe cal in următo­­rele împrejurări: Intre premiul Didi și al Arsenalu­lui, Good a eșit cu Polonta pentru — x— D. Lazăr Șăineanu a căruia ce­rere de indigenat a fost respinsă de Senat, a înaintat uă petiția Adună­­rei deputaților. Comisia de indigenat în raportul ei conchide la naturalizarea d-lui Șăineanu. — x— In cele dântăi glile ale lunei Maia apare primul numar al anului V din însemnata publicațiune Revista Nouă va cuprinde pe lângă articole și un studiu al Eminentului filolog și di­rector al acestei Reviste d­in B. P. Hăsdau, sub studiu intitulat Genea­logia poporelor Balcanice, care răs­­turna definitiv teoria lui Rom­er și demonstreza adevărata origină a Șer­bilor și a Bulgarilor. —d— a face puțin exercițiu. La uă sări­tură, calul s’a lovit, cărând cu că­lăreț, lovindu-1 la partea stângă ru­­pându-I 2 coiste și fracturându I u­­mârul drept. Sărmanul Jokey se află într’uă stare de plâns. ADUNAREA DEPUTAȚILOR (Ședința de la 27 Aprilie 1892) Ședința se deschide la orele 1 și jum. sub președinția d-lui General Manu. Presenți 105 deputați. Se fac formalitățile obicinuite și se a­­probă samariul ședinței precedente. D. Dimitropol ruga pe ministrul lucră­rilor publice ca să se reducă taxa de ex­port a petrolului nostru în străinătate. D. ministru Olănescu, răspunde ca re­ducerea se va face in marginea cheltue­­lelor de regie. D. Lupulescu întrăba pe ministrul do­meniilor de ce nu înființeză că pepiniera de viță americana la pólele Drăgășanilor, care sunt curățite acum de filoxeră ? D. Ministru de domenii respunde că nu se pot face pepiniere în tóte părțile, dar proprietarii din Dragușani se se a­dre­­seze ministerului de domenii, și in mar­­ginele posibile li se vor da vite. D. Lascar Catargiu, rogâ pe deputați a trece în secțiuni, pentru a discuta mai multe chestiuni importante. Cererea se aprobă. L­. Președinte roge pe deputați a trece in secțiuni și anunța redeschiderea ședin­ței la orele 4. »JBJ WJSTüJL. (Ședința din ziua de 27 Aprilie 1893.) Ședința se deschide la ora 2 și jumatate sub președenția dim G. Gr. Canticuzino. Presenți 61 domni senatori. Sumarul ședinței precedente se aproba: Se acorda un concediu de 10 <j­­e d-lul Gh. Panu, pe motive de boia. D. Menelas Ghermani depune la biroul senatului mai multe mesagii, cerând a se admite urgența, care se admite. D. Al. Lahovary depune la biroul sena­tului un proect de lege pentru înființarea biroului internațional de tarife. D. Jacob Lahovary depune la birou, pro­­ectul de lege pentru modificarea unui ar­ticol din legea recrutarei cu privire la ab­solvenții scolei de poduri și șosele. D. C. Olănescu depune la birou de a­­semenea mai mult mesagii. D. Tache Ionescu depune peste 20 de proecte de legi. Se voteza apoi în urma unor mici ob­­servațiuni ale d lui V. A. Urechia și după un răspuns al d-lui ministru Ghermani, legea votata de Adunarea deputaților cu privire la deschiderea unui credit extra­ordinar de 700.000 lei casei de depuneri, spre a se versa­­ a stat pentru alimentarea bugetului exercițiului 1892—93. Se ia apoi în discuție proectul de lege pentru deschiderea unui credit de 750.000 lei pentru terminarea liniei ferate Târgo­­viștea Puciosa. BIBLIOGRAFII In curând va apare în­­ Buletinul So­cietate­ geografice . Forțele productive ale României de d-nul I. I. Naciau. Intre 1—5 Maiu va apare un volum în­titulat: NOTE si SCHIȚE de d-nul Ion L. Caragiale, care va face u­ revoluție în literatura nóstra mai cu seamă prin notele intime asupra poetului Eminescu cu care autorul a trait în strânse relațiuni. CORNELIU BOTEZ LIGEN­RAT IN DREPT AVOCAT — Intrarea Bosetti No. 5 — Se însârcinază cu predarea cău­șelor civile, penale și comerciale, cu efectuarea de Împrumuturi la Creditele Funciare și instrumenta­rea actelor de notariat. Pentru muncitorii gratuit. 437 ---------- m ,■ F'/ ^.i.-FA­F::.. .­­ . . D. David Adania, agent de publi­citate, întorcându-se din voiagiul său din străinătate, previne pe clienții sai că va avea onore de a-l visita ca și în trecut. Cel mai bun borviș este­­ 800H Recomandabil pentru a fi băut pur sau amestecat cu vin, sirop sau cognac. De vânzare în totǎ țara, la magazi­­nele de coloniale, dragiști și in res­taurante. Pentru en gros­a se adresa la d. A. G. Carrissy, Bucuresci. ■x"ȚI CĂRȚI DE VIZITA de la 2 lei suta in sus LA TIPOGRAFIA ROMÂNULUI MIHAIL KORNE ADVOCAT Strada Frumosă, No. 6 - ---------------------------------*----------—-y~*— PREPAR­AȚIUNI pentru ȘCAL­A MILITARĂ Noul institut de bănți G. T. BUZOIANU (Craiova) Consum­ațiunea de bune medicamente cresce tot­dea­una, pe când multe altele dispar. Acesta se întâmplă cu Siropul de hrean iodat al lui Grimault și C-ie, care a fost adoptat de comisiunea oficială a codexului ca sirop antiscerbutic; pentru micii copii lipsiți de pofta de mâncare, palifti, delicați, symphatici, supuși la erup­­țiuni la cap, pe piele și la obraz, la in­­flamațiunea glandelor gâtului, es e un me­dicament heroic. Dimitrie éterin Casa de schimb (2. STRADA S­MAR­DAN 2| Cumpără și vinde efecte publice și achită cu pene diverse în condițiuni avantagiose. Cursul pe ziua de 21 Aprilie st.­n. 1892 4 °/0 Renta Amortibila. . . 82 öli1/* 6 °/0 » » 96*/a 97 5 °/0 Scrisuri tune. Urbane . 91 */a 92 5 °­ 0 » » » Iași . 81‘/2 82»/* 5 °/0 » » » Rurale. 96­/* 96*/* 7 °/0 » » » Urbane 1021/* 103 5 °/0 Oblig.Comun. înn­.>r.1883 90*/* Ol1^ 5 °/6 » » » 1890 93 931/, 6 ° 10 Oblig. de Stat (B. C.) 1011/, 102 Acțiuni Banca Naționala . • 1590 1600 Fiorini Valuta Austriaca. . 210 212 Mărci germane.................123^ 1241/.. Bilete de banca francesa . 100 ÎUO1^ Ruble Rusesc»..................... 250 265 Camp. V8 Hd. OU Rm CL pit.J.B1 blîKSA BbC K­ Urttft 1 . ... Case» ultim­ & ortp. m:~25 Aprilie________ liant», rom­. per. 1875 6*1, 98 75 — k­ept» rămână amart. 5 *1, 96 50 — — íieatst »mart 4 ° 1. . . . 82 — — * (Sehnidtersshreib.) — — — Oblig, ds Stat 0. F. U. C*|. 101 50 - — lenta rom. (Rut, ooiir.) 6’|, . 273 — Împrumute! Municipal i*|«­­ — — — — împrumutat Oppenheim. 8*­­ — —­­­bl. Casei Penes t­rilor. . . — — — ‘relig., fie cam incur. 188?. 91 — — r, * * * ,­884 — — — — * » » » »890. 93 — ~ „ «om Bue. cm las. a 20 I.­­ — — — Scrisuri fan«, rurale 7*­,. 96 50 — scrisuri fnno.­mul* 6*/, . 102 25 — « ‘dem irfe»ne ?*/.................. 101 25 " ~­­* » «•/. .... 91 50------7­5si» . . . 81 75 — Sanitari fonemre ord. logs . 94 25 — — "Sanaa Mi»$> (6001 »Ir» fntr.) — — — — Skie. D»ek"lîoii>. {SSOloi v|r») — — ------­So». â’Aitg. N»jj. iS' 4» 1 »*••«.> — — — — Prim» ho». rom. da rewiy. — ~ — -Soe ia seu. ;H5Q 1. *îr« ) — - — — '-via a basalt artificial . ~ — — — .. aatui­u ffiris.' hârtie? . — ~ — —­­țip. . _____ 8«sei»h — ~ Sftasir* 5* >0»­ . — ~ ■— t ft 3*’».. .... TM — I Park 8 Inus .... — — — — Berlin 3 inel . — —­­ — Vien»...................................... — — . _ .. ook........................ ........................... Agio . I . . . ~ • *"

Next