Romanulu, iulie 1892 (Anul 36)

1892-07-31

ANUL AL 36-LEA—Ediții fl­a Ycence și vei putea. ABONAMENTE. 42 lei pe an In tota (era; 60 lei „ „ streinătate. ANO­N­CIORI: Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 leii. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă.—Artico­lele nepublicate se ard. Antinciuri și abonamente se primesc la administrația Ziarului. EXEMPLARUL 15 BANI REDACȚIA»»?! ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12_________DUM„ 31 IULIE, LUNI 1, MARȚI 2, AUGUST, (19, 20, 21 IULIE(1892; ii I itiiMaaaBBWBtaBBaMBgBMMMMMBHMBBaaaaBEWMBBaaaM—o———gaaaaaa Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE BILELE DE LUCRU :1 DUMINICELE Director, VINTILA C. A. ROSETTI BANI Luminéza­te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesc; LA PARIS, la d-nil Lorette, rue Ca­um­anin 61 —Havas 8 place de la Bourse —Jones. 31 bis vrue Faubt. Montmartre - Adam, Bd Raspail 105 bis . IN GERMANIA la d. A, Steiner (Hamburg și ' \ ' \ Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). LA JÍENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUS­TRIA la Dubes, X Wollzeile 6-^-8, Viena 'Abonamente se pot face la tote biurourile postale din țară și străinătate. BULETIN Bucuresci, 18/30 Cuptor Serviciul telegrafic din capitală ne-a adus afară din Sofia urmatorea co­municare : «Agenția Balcanică desminte aser­țiunile Jurnalului de St. Petesburg după care tribunalul din Sofia ar fi fost influențat de publicarea docu­mentelor ce acest diar califică de false și apocrife; este intr’acesta să intențiune reü­voltare. Sentința jude­cătorilor nu putea fi nici­de­cum in­fluențată prin aceste documente care nu erau anexate la dosar și de care judecătorii nu aveau cunostință. De altminteri ca­­dice Agenția, destăinui­rile conținute In jurnalul lui Mila­­roff și cu desfăvârșire confirmate de el și cei­l­alți acuzați. In ședința pu­blică, demonstră intr’un mod irefu­tabil uneltirile guvernului rusesc prin mijlocirea agenților sei Httrovo, A­­ristoff și Krivtzoff cari furnisau bani și combinau planuri de asasinare a­­probate de contele Ignatieff și de d. Zankoff, cu consimțimentul guver­nului rusesc. «Cât despre documentele, departe de a fi inventate cu ocazia proce­sului, ele au fost comunicate și pu­blicate în fliare de un amploiat rus care semna cu numele de Ruskitzy. Evenimentele anteriore confirmă în a­­mănuntele lor destăinuirile conținute in aceste documente precum și fap­tul că prințul Ferdinand era pus în afară de lege.­­Acesta din urma circumstanță este pe deplin confir­mată de jurnalul lui Milaroff. «Agenția Balcanică termină dicând că opiniunea publica nu va păstra nici uă îndoială că evenimentele de­plorabile, al căror teatru a fost Bulga­ria, sunt datorite instigațiunilor și uneltirilor Rusiei, asupra căreia cade tot­ răspunderea.» Se sciă că Agenția Balcanică este organul guvernului din Sofia. Dom­nul Stambuloff vădind că Agenția Savas trimite și aduce seri false, mai cu sămă in cea ce privea inte­resele bulgare, a espulsat pe repre­­sentantul acelei societăți și a con­tribuit la crearea unei agenții care să apere interesele poporelor din penin­sula balcanică contra ori­cărei pre­siuni streine. Respunsul ce se face Ziarului o­­ficios din Petersburg este dar­ ofi­cial ! Noi Insă il credem de prisos. Se respunde tot­deuna la un om indus In ere­re, pentru a’l scote din ea , nici uă deta nu se răspunde celor cari nu sunt de bună credință. Guvernul din Petersburg se­ă de sigur că este cu desevărșire com­promis In facia opiniunei publice europene prin acțiunea sea In afa­cerile din Bulgaria, In comploturile și asasinatele cunoscute. Inse cri­minalii cei mai mari caută se nege înaintea instanțelor judecătoresce. Nu mai are nici uă speranță că va fi achitat, dar își face datoria de a dobândi cel puțin circunstanțe ușu­­ratore. Póte să se afle In Europa state unde Rusia se gasesc o ore­care spri­jin, însă acele state sunt negreșit interesate pentru speranțe de vreuă alianță sau cooperațiune la timpul priincios. Cea mai mare parte din țările europene au convingerea fă­cuta, atât din faptele întâmplate cât și din actele înfățișate dinaintea tri­bunalului militar care a judecat afa­cerea Belieff. Opiniunea publică din aceste state numai de un singur lu­cru s-a mâhnit, că guvernul bulgar nu a fost mai uman, mai generos și a plătit unor instrumente ale Ru­siei cu dinte pentru dinte, cu oehin pentru oehin. Studenții universitari din ROMANIA Sub acest titlu, d. Cavaler Raffaele Ta­­rantelli, președintele Academiei regale «La Stella d’Italia» din Chieti, provincia Istoria, a publicat In luna Maia, in ficarul Istoria care apare in Vasto, un forte interesant studia asupra cestiunei romane. Mulțumind d­lui cavaler Raffaele Taran­­telli pentru simpatiile ce are pentru ro­mâni și recunoscători de studiul, ce a fă­cut, ne facem un plăcută datorie d’a îm­părtăși cititorilor noștri acest articol, care merită to­ta atențiunea din partea roma­nilor. Iată acum acel articol: «A apărut nu de mult un memoriu sur­­prin­letor al studenților universitari din Ro­mania privitor la situațiunea românilor din Transilvania și din Ungaria, care e scris intr'uă forte bună limba italiana. Seim, că acel valoroși tineri, in ale căror vine curge sângele anticilor romani, au tradus in tote limbile de căpetenie ale lumei acest me­moriu, de care se póte spune, ca este stri­gatul celui mai solemn patriotism, care a găsit echoü in mintea și in inima cole­gilor lor, a celor­l­alte națiuni civilizate. «De­ore­ce Abruzii cu anticele saie po­­pore: Marrucini, Marsi, Feligni, Vestini, l­retani, Istoni, Interamni au fost nervii mărirei romane și pe câmpii de bătălie și in cuceririle dreptului, de aceea se cuvine in acest ficat din Abruzzia, de a vorbi de acest memoriu al puternicei și nobilei ti­­nerimi române, care e un coeficient sigur al mărirei morale, civile și politice a mult iubitei lor patrii, care e suriera a bine­­cuvintatei Italii. «Memoriul începe cu aceste ’nalte cu­vinte, in privința renascerei caracterului și consciintei lum­ei fteare pașesce glorios pe calea nationalisărei, pentru a realisa în­frățirea sociala a tuturor poporelor de pe pământ: «Acea solidaritate de interesa, care lega «lumea moderna și in virtutea căreia un «desechilibru partial pote causa un desechi­­«libru general, ne impinge astă­­ fi de are­­«lua societaței europene un anomalie, ce «merita un seriosa atențiune pentru ori­­c cine se intereseza de progresul social al «continentului nostru«. «Anomalia privesce un conflict, care s'a ridicat in sinul monarh­ist austro-ungare intre direcțiunea culturală româna, care e modernă, prin umanitarismul și liberalis­mul său și intre direcțiunea maghiară sus­ținută cu totul opus, prin urmare ea este cu totul străină de temperamentul euro­pean. «Din acest conflict, după spusele acelei prea inteligente tinerimi, póte resulta com­­plicatiuni de uă importantă și de ua gra­vitate mare, ce nu se pote măsura a­­cuma. "*­■ «Memoriu], cât se pote de interesant, se adreseza către scriitori și publiciști și la tot» cei ce se intereseza de actualele ces­­tiuni sociale, pentru a le arăta lor firul în­curcat și obscur al evenimentelor, ce se desfășură între culise, intre micile state ale Orientului și se fa­ce flir acei tineri. «Noi «aparținem acestor populatiuni orientale și «ca români avem dreptul de a lua cuvân­­­tul Înaintea celor­l­alte.» «El nu se indrepta către sferele oficiale, la diplomația europeaa, de­ore­ce acestea sunt representantii popo­­­elor, iar nu patro­nii lor, dar se adreseza la cei ce pot vorbi și lucra Intr’un mod liber, deci la presa și la junimea studiósa, care va fi Europa de mâine dupa cum e afli parlamentul măreț al inteligentei. «Felul entusiastic Întrebuințat de acei ti­neri intereseza forte mult, și ca discipoli ai occidentului, către deosul iși indrepta raționamentele lor, de dânsul voesc ei a fi judecați și fac sa se misce inima italie­nilor mai cu sema, pa când introduc în mintea tuturor, cele mai puternice argu­mente pentru apărarea și susținerea ro­mânilor ori­unde aceștia respira împre­ună cu aerul numele Bornei, și al lui Tra­­ian, ce e gravat in pieptul lor ! „Ei refac istoria gloriasa a românilor, cu via lumină a științei, vederi istorice generose și politica însemnată la solem­nul principiu al binelui general al popare­­lor și in particular al mult iubitei lor pa­trii, declarată provincie romană in 106 d. Christos, deci vorbesc de învingerea desăvârșita a dacilor. Ei vorbesc de cul­tura română a acelor timpuri și de iubirea pe care Roma, a avut-o pentru noua pro­vincie. «Este de așa fel frumuseția istorică a a­­cestui memoriu, in­cât este un broșură ce trebue citită și care nu póte fi espusa intr’un articol succint de firat. „Elementul român stralucesce în aceste pagini prin patriotismul și abnegațiunea mea și lupta susținută de el cu atâtea popare, a format așa fricând, partea aurita a libe­ralismului oriental. Eroii săi sunt demni de invidiat și ’și atrasera amiciția Persiei și a Veneției, în secolii al XIV-lea și XV-lea așa că românii găsiră intr’ânșii sprijinul puternic la cas de forța majora, când pa­tria era în pericol, contra atâtor inimici și mai ales contra turcilor. El demon­­stre că peripețiile și vicisitudinile culturei latine pe teritorul român și afirmă, ca re­­nasterea țarei lor a avut loc, când in se­colul XVI-lea se sustrasera de la influența culturala slavă și fundiară literatura ro­mâna. „Acesta literatura, spunem noi, avu și are pe savanții săi și se ridica din an In an la înălțimea imaginei unui popor antic, care se afirmă mare și va triumfa nepătat in gloriasele lupte ale civilisațiunii mo­derne. Ar trebui să fie citit întreg memoriul, pentru a se convinge cine­va de acest fapt, care de­sigur va avea realizarea s­a, și românii vor fi o­ națiune demnă de in­vidiat, sprijinită pe valorea tinerimei sale plină de entusiasm, în care se resimte su­fletul și inima anticilor romani. Ar fi lung de a repeta, când s’a Întâmplat epoca de eclipsă a vieței politice a românilor, care a durat peste 100 de ani, când seraiul sultanului numia pe principii lor, aventu­rieri ridicoli, cari se aliau când cu tur­cii când cu rușii, dupe propriele lor in­terese. «In timpul acestei­ epoce, tinerimea ro­mână din patria muma, știa să resiste la influențele streine; românii din Transil­vania primiră cultura occidentala in Viena și la Roma și uă propagară către gurile Dunărei. „In fața universității din Bucuresci se vede înalțata statua lui Gheorge Lazar, carele in flirele nefaste ale românismului, cu tovarășii lui ținu sus stegul naționalis­mului și al civilisației române. »Junimea română să fie sigură ori­unde vorbesc e că memorie româna, care să aibă fundament in istorie și element în sânge, că inima e mare și Învinge in tot­deauna. „După cum dreptul roman se rădică su­­prapunându se peste drepturile longobar­­d­ilor, normanilor și suevilor, etc, după cum din cenușă, flacăra reia din nou pu­tere, tot astfel românismul in România va trebui sé triumfe și va trebui se continue pentru a nu mai decădea nici uă data, după cum nu va muri vre­ua data drep­tul propagat pe rîpa Tarpea, de pe Capi­tolul pe care șâde astăzli Umberto I, dupa cum la Bucuresci șâde Carol I. Înconjurat de iubirea poporului său. „Dacă Romania din causa poziției sale geografice, a fost un regiune forte agitata și asta­ flr­e liberă, ea se asemana cu Italia în privința acesta pentru aceeași impuna­­tare rațiune. Acuma se pote afirma, ca Italia do­uă parte și România de alta parte scia se probeze, cum trebue se rescale patria și se o facă independenta. «Istoria țarei vóstre e frumósa, tinerime română, căci dupe atâtea sacrificii, mai mari de cât însăși victoriile, asta-fii In fine tata lumea scue, ca exista un mic regat, care nu se va eclipsa nici un data de ac. Încolo. Și de altmintrerea regatele nu se m­esóra dupe mărimea lor ; inteligența, a­marul de patrie, un braț tare și piepturile unui popor erou, valoreza mult mai mult de cât granițele vaste ! «Frumos este acest period al memoriu­lui : „In mijlocul ruinelor ale nenorociților noștri vecini de alte timpuri, singuri numai noi românii am rămas in piciure, și póte peste puțin le vom rădică unicul monu­ment, care se aducă aminte popórelor, stinsa lor mărime de alta data.“ «Te salut! Salutare o tinerime româna și voi ați spus-o in memoriul vostru, că sunteți încă tari : «împăratul Traian ne-a condus aci pe noi, ca să fim sentinela de căpetenie a imperiului contra barbarilor de Nord și de Răsărit,­ astă­zii după 18 secole, misiunea nostra rămâne încă aceeași.» Acest en­tusiasm al vostru probéza Intr’adevĕr, ca Italia și România sunt surori și că voi nu puteți să nu fiți adevărați copii ai Romei. «Regatul României nu cuprinde de cit uă mică parte din poporul român, cele­­l­ alte părți fiind Împărțite între șerbi, bul­gari, ruși, (Basarabia),­austriaca, (Bucovina) greci, (Macedonia) dar mai mult de­cât or, unde, intreamaghiari (Transilvania) și Dacia occidentala (adica Cașana și Banatul Te­odorái). „Memorul la trebuința are și că carta etnografică fórte frumósa și cugetarea a­­­­celei tinerimi ce se gasesce în trasele pa­triotice ce se rostesc și in sălile universi­tare și in acelea unde se agita lumea ci­vilă, pentru reconstituțiunea nationalită­­ților, așa in­cât diversele popore sé cut fie lipsite de­ beneficiurile fluviilor și mărilor, căci fie­care popor e fratele marei familii a umanitatei. «Se vorbesce In lucrarea aurită a me­moriului despre modul de a fi in România liberă, centrul culturei naționale și se tra­­teza In el de modul cum ea se desvoltă și progreseza fricânda stapânitorilor celor­ inalte popore române, cu­ un euragiu plin de con­­sciința, că el trebuesc se se resemneze gândind că românii vor fi 4mat acesibili culturei ce se propaga la Bucuresci, de­cât acelea din ori­care altă parte ar fi. Aci e nodul memoriului, adica, el spune cum că e contra influenței străine asupra culturei românilor subjugați. „Nu se teme memoriul de influența care intaresce mai mult nodul naționalității, dar se revoltă in contra violențelor numai! «Ast­fel se plânge junimea română con­tra acelora, cari impun prin proceduri­­ forțate și neumane alta cultura fraților lor­­ din Transilvania și Ungaria (Dacia)! «Aci memoriul devine impunător, puternic, serios fara nici un pasiune și este oglinda credinciosa a unei tinerimi intr’adevér pu­ternică și gentila. «Ungurii voesc a maghiarisa. Începând cu copii din legan, pe toți supușii lor români, cu un specie de falauism, ce se manifesta în tata brutala lor splendore din acesta causa, a tea tinerime ’și indrepta privirile câtre Europa curta spre a avea răspunsul ei. Presa din tóte țerile s’a iritat și pro­vincia nostra a Abbraziei puternică și gen­tila să spună totdeauna cuvântul sea, spre a reproba faptul, că prin secolul al XIX- lea, aceia pe care Marius­ i-a Învins ,undi­­niara, voesc inca a-și arata si afli barba­rul și amicul lor instinct. «Memoriul relateza cu seriositate despre apasarile, pe cari ungurii le esereita asu­pra românilor intr’un mod Înspăimântător și oribil și în biserici și in administrațiuni și în justice și în cultura, făcând astfel greșeli grave in propriul lor detriment, (â leur tort). «Junimea româna spune: Be fim răbda toți? Fie. Dar până când vom rabde, și póte dura rabdarea mult timp ? «Ast­fel e esprimant protestul consci­­inței române.­­— «Daca reacțiunea din Ungaria nu va „da­ ascultare vocei timpului, va reeși ea ore «de aci încolo, când poporul maghiar nici «după un mie de ani de viața europena «nu a putut să se desfacă de tiranica mea «inclinațiune și să intre in marea înfră­țire a poporelor ariene in opera civili­­«sațiunei? Nouă românilor ni se impune „va lupta forte seriosa în acest cas, de »care am fi voit să ne dispensăm, dar pe «care noi o primim pentru causa sumei și «pentru binele civilisațiunei.“ «Mulțumim prea ilustrului cavaler prof. Zaharia Antinescu din Pipescu, care mi-a trimis un cap­e a memoriului, pe care după cum se pute observa, am citit’o și adânc am admirat’o. Marele poet român care cânta a 25 aniversare a ateneului din Bu­curesci și durerile și gloria patriei, părin­tele tinerimei universitare din România, următorul iubitor al Italiei, omul politic consumat și superior, nu putea sa lipsesca de un asemenea cadou pe un amic al sau din Abruzzo, de­ore­ce statua ridicata lui Nasone in Constanța, antica Torni de pe Marea Neagra, vorbesce nu numai de ubire pentru tota Italia, din partea acelei națiuni de pe Danubiu, dar chiar pentru însuși Abruzzi in particular, pentru ca exi­latul Suimonez, ce din causa urei lui Au­gust, a fost înstrăinat acolo, a unit cu legaturi de aur inima românului cu aceea a acestei regiuni italiene, care a contri­buit atât de mult la unitatea patriei. «Tinerimea române, care­ gândesce, stu­diază și sperăzâ în universități, ’j­suri de puternicul sprijin al spiritului europen. Românilor din Transilvania și Ungaria in­­tregá Ie­suri de gândul patriei lor comune. Ungurii vor trebui să primesca sărutul ci­­vilisațiunei moderne și pace va fi intre cele doua popore 1 IMI5IOUILΫlJ­iu PRINCIPELUL Je BISMARCK Am anunțat flilele trecute, că prin­cipelui Bismarck i s’au făcut la Kissingen mari ovaziuni din partea a vr-uă 4000 de aderenți ai lui ve­niți din sudul Germaniei. Entusias­­mul a fost mare, și după­ ce ’i s’au ținut mai multe discursuri, bătrânul cancelar a răspuns plin de emoțiune. Astă­zii suntem în plăcuta positie d’a împărtăși cetitorilor noștrii răs­­punsul seu, care explică forte mult

Next