Romanulu, iulie 1892 (Anul 36)
1892-07-31
ANUL AL 36-LEA—Ediții fla Ycence și vei putea. ABONAMENTE. 42 lei pe an In tota (era; 60 lei „ „ streinătate. ANONCIORI: Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 leii. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă.—Articolele nepublicate se ard. Antinciuri și abonamente se primesc la administrația Ziarului. EXEMPLARUL 15 BANI REDACȚIA»»?! ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12_________DUM„ 31 IULIE, LUNI 1, MARȚI 2, AUGUST, (19, 20, 21 IULIE(1892; ii I itiiMaaaBBWBtaBBaMBgBMMMMMBHMBBaaaaBEWMBBaaaM—o———gaaaaaa Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE BILELE DE LUCRU :1 DUMINICELE Director, VINTILA C. A. ROSETTI BANI Luminézate și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesc; LA PARIS, la d-nil Lorette, rue Caumanin 61 —Havas 8 place de la Bourse —Jones. 31 bis vrue Faubt. Montmartre - Adam, Bd Raspail 105 bis . IN GERMANIA la d. A, Steiner (Hamburg și ' \ ' \ Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). LA JÍENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUSTRIA la Dubes, X Wollzeile 6-^-8, Viena 'Abonamente se pot face la tote biurourile postale din țară și străinătate. BULETIN Bucuresci, 18/30 Cuptor Serviciul telegrafic din capitală ne-a adus afară din Sofia urmatorea comunicare : «Agenția Balcanică desminte aserțiunile Jurnalului de St. Petesburg după care tribunalul din Sofia ar fi fost influențat de publicarea documentelor ce acest diar califică de false și apocrife; este intr’acesta să intențiune reüvoltare. Sentința judecătorilor nu putea fi nicidecum influențată prin aceste documente care nu erau anexate la dosar și de care judecătorii nu aveau cunostință. De altminteri cadice Agenția, destăinuirile conținute In jurnalul lui Milaroff și cu desfăvârșire confirmate de el și ceilalți acuzați. In ședința publică, demonstră intr’un mod irefutabil uneltirile guvernului rusesc prin mijlocirea agenților sei Httrovo, Aristoff și Krivtzoff cari furnisau bani și combinau planuri de asasinare aprobate de contele Ignatieff și de d. Zankoff, cu consimțimentul guvernului rusesc. «Cât despre documentele, departe de a fi inventate cu ocazia procesului, ele au fost comunicate și publicate în fliare de un amploiat rus care semna cu numele de Ruskitzy. Evenimentele anteriore confirmă în amănuntele lor destăinuirile conținute in aceste documente precum și faptul că prințul Ferdinand era pus în afară de lege.Acesta din urma circumstanță este pe deplin confirmată de jurnalul lui Milaroff. «Agenția Balcanică termină dicând că opiniunea publica nu va păstra nici uă îndoială că evenimentele deplorabile, al căror teatru a fost Bulgaria, sunt datorite instigațiunilor și uneltirilor Rusiei, asupra căreia cade tot răspunderea.» Se sciă că Agenția Balcanică este organul guvernului din Sofia. Domnul Stambuloff vădind că Agenția Savas trimite și aduce seri false, mai cu sămă in cea ce privea interesele bulgare, a espulsat pe representantul acelei societăți și a contribuit la crearea unei agenții care să apere interesele poporelor din peninsula balcanică contra oricărei presiuni streine. Respunsul ce se face Ziarului oficios din Petersburg este dar oficial ! Noi Insă il credem de prisos. Se respunde totdeuna la un om indus In erere, pentru a’l scote din ea , nici uă deta nu se răspunde celor cari nu sunt de bună credință. Guvernul din Petersburg seă de sigur că este cu desevărșire compromis In facia opiniunei publice europene prin acțiunea sea In afacerile din Bulgaria, In comploturile și asasinatele cunoscute. Inse criminalii cei mai mari caută se nege înaintea instanțelor judecătoresce. Nu mai are nici uă speranță că va fi achitat, dar își face datoria de a dobândi cel puțin circunstanțe ușuratore. Póte să se afle In Europa state unde Rusia se gasesc o orecare sprijin, însă acele state sunt negreșit interesate pentru speranțe de vreuă alianță sau cooperațiune la timpul priincios. Cea mai mare parte din țările europene au convingerea făcuta, atât din faptele întâmplate cât și din actele înfățișate dinaintea tribunalului militar care a judecat afacerea Belieff. Opiniunea publică din aceste state numai de un singur lucru s-a mâhnit, că guvernul bulgar nu a fost mai uman, mai generos și a plătit unor instrumente ale Rusiei cu dinte pentru dinte, cu oehin pentru oehin. Studenții universitari din ROMANIA Sub acest titlu, d. Cavaler Raffaele Tarantelli, președintele Academiei regale «La Stella d’Italia» din Chieti, provincia Istoria, a publicat In luna Maia, in ficarul Istoria care apare in Vasto, un forte interesant studia asupra cestiunei romane. Mulțumind dlui cavaler Raffaele Tarantelli pentru simpatiile ce are pentru români și recunoscători de studiul, ce a făcut, ne facem un plăcută datorie d’a împărtăși cititorilor noștri acest articol, care merită tota atențiunea din partea romanilor. Iată acum acel articol: «A apărut nu de mult un memoriu surprinletor al studenților universitari din Romania privitor la situațiunea românilor din Transilvania și din Ungaria, care e scris intr'uă forte bună limba italiana. Seim, că acel valoroși tineri, in ale căror vine curge sângele anticilor romani, au tradus in tote limbile de căpetenie ale lumei acest memoriu, de care se póte spune, ca este strigatul celui mai solemn patriotism, care a găsit echoü in mintea și in inima colegilor lor, a celorlalte națiuni civilizate. «Deorece Abruzii cu anticele saie popore: Marrucini, Marsi, Feligni, Vestini, lretani, Istoni, Interamni au fost nervii mărirei romane și pe câmpii de bătălie și in cuceririle dreptului, de aceea se cuvine in acest ficat din Abruzzia, de a vorbi de acest memoriu al puternicei și nobilei tinerimi române, care e un coeficient sigur al mărirei morale, civile și politice a mult iubitei lor patrii, care e suriera a binecuvintatei Italii. «Memoriul începe cu aceste ’nalte cuvinte, in privința renascerei caracterului și consciintei lumei fteare pașesce glorios pe calea nationalisărei, pentru a realisa înfrățirea sociala a tuturor poporelor de pe pământ: «Acea solidaritate de interesa, care lega «lumea moderna și in virtutea căreia un «desechilibru partial pote causa un desechi«libru general, ne impinge astă fi de are«lua societaței europene un anomalie, ce «merita un seriosa atențiune pentru oric cine se intereseza de progresul social al «continentului nostru«. «Anomalia privesce un conflict, care s'a ridicat in sinul monarhist austro-ungare intre direcțiunea culturală româna, care e modernă, prin umanitarismul și liberalismul său și intre direcțiunea maghiară susținută cu totul opus, prin urmare ea este cu totul străină de temperamentul european. «Din acest conflict, după spusele acelei prea inteligente tinerimi, póte resulta complicatiuni de uă importantă și de ua gravitate mare, ce nu se pote măsura acuma. "*■ «Memoriu], cât se pote de interesant, se adreseza către scriitori și publiciști și la tot» cei ce se intereseza de actualele cestiuni sociale, pentru a le arăta lor firul încurcat și obscur al evenimentelor, ce se desfășură între culise, intre micile state ale Orientului și se face flir acei tineri. «Noi «aparținem acestor populatiuni orientale și «ca români avem dreptul de a lua cuvântul Înaintea celorlalte.» «El nu se indrepta către sferele oficiale, la diplomația europeaa, deorece acestea sunt representantii popoelor, iar nu patronii lor, dar se adreseza la cei ce pot vorbi și lucra Intr’un mod liber, deci la presa și la junimea studiósa, care va fi Europa de mâine dupa cum e afli parlamentul măreț al inteligentei. «Felul entusiastic Întrebuințat de acei tineri intereseza forte mult, și ca discipoli ai occidentului, către deosul iși indrepta raționamentele lor, de dânsul voesc ei a fi judecați și fac sa se misce inima italienilor mai cu sema, pa când introduc în mintea tuturor, cele mai puternice argumente pentru apărarea și susținerea românilor oriunde aceștia respira împreună cu aerul numele Bornei, și al lui Traian, ce e gravat in pieptul lor ! „Ei refac istoria gloriasa a românilor, cu via lumină a științei, vederi istorice generose și politica însemnată la solemnul principiu al binelui general al poparelor și in particular al mult iubitei lor patrii, declarată provincie romană in 106 d. Christos, deci vorbesc de învingerea desăvârșita a dacilor. Ei vorbesc de cultura română a acelor timpuri și de iubirea pe care Roma, a avut-o pentru noua provincie. «Este de așa fel frumuseția istorică a acestui memoriu, incât este un broșură ce trebue citită și care nu póte fi espusa intr’un articol succint de firat. „Elementul român stralucesce în aceste pagini prin patriotismul și abnegațiunea mea și lupta susținută de el cu atâtea popare, a format așa fricând, partea aurita a liberalismului oriental. Eroii săi sunt demni de invidiat și ’și atrasera amiciția Persiei și a Veneției, în secolii al XIV-lea și XV-lea așa că românii găsiră intr’ânșii sprijinul puternic la cas de forța majora, când patria era în pericol, contra atâtor inimici și mai ales contra turcilor. El demonstre că peripețiile și vicisitudinile culturei latine pe teritorul român și afirmă, ca renasterea țarei lor a avut loc, când in secolul XVI-lea se sustrasera de la influența culturala slavă și fundiară literatura româna. „Acesta literatura, spunem noi, avu și are pe savanții săi și se ridica din an In an la înălțimea imaginei unui popor antic, care se afirmă mare și va triumfa nepătat in gloriasele lupte ale civilisațiunii moderne. Ar trebui să fie citit întreg memoriul, pentru a se convinge cineva de acest fapt, care desigur va avea realizarea sa, și românii vor fi o națiune demnă de invidiat, sprijinită pe valorea tinerimei sale plină de entusiasm, în care se resimte sufletul și inima anticilor romani. Ar fi lung de a repeta, când s’a Întâmplat epoca de eclipsă a vieței politice a românilor, care a durat peste 100 de ani, când seraiul sultanului numia pe principii lor, aventurieri ridicoli, cari se aliau când cu turcii când cu rușii, dupe propriele lor interese. «In timpul acestei epoce, tinerimea română din patria muma, știa să resiste la influențele streine; românii din Transilvania primiră cultura occidentala in Viena și la Roma și uă propagară către gurile Dunărei. „In fața universității din Bucuresci se vede înalțata statua lui Gheorge Lazar, carele in flirele nefaste ale românismului, cu tovarășii lui ținu sus stegul naționalismului și al civilisației române. »Junimea română să fie sigură oriunde vorbesc e că memorie româna, care să aibă fundament in istorie și element în sânge, că inima e mare și Învinge in totdeauna. „După cum dreptul roman se rădică suprapunându se peste drepturile longobardilor, normanilor și suevilor, etc, după cum din cenușă, flacăra reia din nou putere, tot astfel românismul in România va trebui sé triumfe și va trebui se continue pentru a nu mai decădea nici uă data, după cum nu va muri vreua data dreptul propagat pe rîpa Tarpea, de pe Capitolul pe care șâde astăzli Umberto I, dupa cum la Bucuresci șâde Carol I. Înconjurat de iubirea poporului său. „Dacă Romania din causa poziției sale geografice, a fost un regiune forte agitata și asta flre liberă, ea se asemana cu Italia în privința acesta pentru aceeași impunatare rațiune. Acuma se pote afirma, ca Italia două parte și România de alta parte scia se probeze, cum trebue se rescale patria și se o facă independenta. «Istoria țarei vóstre e frumósa, tinerime română, căci dupe atâtea sacrificii, mai mari de cât însăși victoriile, asta-fii In fine tata lumea scue, ca exista un mic regat, care nu se va eclipsa nici un data de ac. Încolo. Și de altmintrerea regatele nu se mesóra dupe mărimea lor ; inteligența, amarul de patrie, un braț tare și piepturile unui popor erou, valoreza mult mai mult de cât granițele vaste ! «Frumos este acest period al memoriului : „In mijlocul ruinelor ale nenorociților noștri vecini de alte timpuri, singuri numai noi românii am rămas in piciure, și póte peste puțin le vom rădică unicul monument, care se aducă aminte popórelor, stinsa lor mărime de alta data.“ «Te salut! Salutare o tinerime româna și voi ați spus-o in memoriul vostru, că sunteți încă tari : «împăratul Traian ne-a condus aci pe noi, ca să fim sentinela de căpetenie a imperiului contra barbarilor de Nord și de Răsărit, astăzii după 18 secole, misiunea nostra rămâne încă aceeași.» Acest entusiasm al vostru probéza Intr’adevĕr, ca Italia și România sunt surori și că voi nu puteți să nu fiți adevărați copii ai Romei. «Regatul României nu cuprinde de cit uă mică parte din poporul român, celel alte părți fiind Împărțite între șerbi, bulgari, ruși, (Basarabia),austriaca, (Bucovina) greci, (Macedonia) dar mai mult decât or, unde, intreamaghiari (Transilvania) și Dacia occidentala (adica Cașana și Banatul Teodorái). „Memorul la trebuința are și că carta etnografică fórte frumósa și cugetarea acelei tinerimi ce se gasesce în trasele patriotice ce se rostesc și in sălile universitare și in acelea unde se agita lumea civilă, pentru reconstituțiunea nationalităților, așa incât diversele popore sé cut fie lipsite de beneficiurile fluviilor și mărilor, căci fiecare popor e fratele marei familii a umanitatei. «Se vorbesce In lucrarea aurită a memoriului despre modul de a fi in România liberă, centrul culturei naționale și se trateza In el de modul cum ea se desvoltă și progreseza fricânda stapânitorilor celor inalte popore române, cu un euragiu plin de consciința, că el trebuesc se se resemneze gândind că românii vor fi 4mat acesibili culturei ce se propaga la Bucuresci, decât acelea din oricare altă parte ar fi. Aci e nodul memoriului, adica, el spune cum că e contra influenței străine asupra culturei românilor subjugați. „Nu se teme memoriul de influența care intaresce mai mult nodul naționalității, dar se revoltă in contra violențelor numai! «Astfel se plânge junimea română contra acelora, cari impun prin proceduri forțate și neumane alta cultura fraților lor din Transilvania și Ungaria (Dacia)! «Aci memoriul devine impunător, puternic, serios fara nici un pasiune și este oglinda credinciosa a unei tinerimi intr’adevér puternică și gentila. «Ungurii voesc a maghiarisa. Începând cu copii din legan, pe toți supușii lor români, cu un specie de falauism, ce se manifesta în tata brutala lor splendore din acesta causa, a tea tinerime ’și indrepta privirile câtre Europa curta spre a avea răspunsul ei. Presa din tóte țerile s’a iritat și provincia nostra a Abbraziei puternică și gentila să spună totdeauna cuvântul sea, spre a reproba faptul, că prin secolul al XIX- lea, aceia pe care Marius i-a Învins ,undiniara, voesc inca a-și arata si afli barbarul și amicul lor instinct. «Memoriul relateza cu seriositate despre apasarile, pe cari ungurii le esereita asupra românilor intr’un mod Înspăimântător și oribil și în biserici și in administrațiuni și în justice și în cultura, făcând astfel greșeli grave in propriul lor detriment, (â leur tort). «Junimea româna spune: Be fim răbda toți? Fie. Dar până când vom rabde, și póte dura rabdarea mult timp ? «Astfel e esprimant protestul consciinței române.— «Daca reacțiunea din Ungaria nu va „da ascultare vocei timpului, va reeși ea ore «de aci încolo, când poporul maghiar nici «după un mie de ani de viața europena «nu a putut să se desfacă de tiranica mea «inclinațiune și să intre in marea înfrățire a poporelor ariene in opera civili«sațiunei? Nouă românilor ni se impune „va lupta forte seriosa în acest cas, de »care am fi voit să ne dispensăm, dar pe «care noi o primim pentru causa sumei și «pentru binele civilisațiunei.“ «Mulțumim prea ilustrului cavaler prof. Zaharia Antinescu din Pipescu, care mi-a trimis un cape a memoriului, pe care după cum se pute observa, am citit’o și adânc am admirat’o. Marele poet român care cânta a 25 aniversare a ateneului din Bucuresci și durerile și gloria patriei, părintele tinerimei universitare din România, următorul iubitor al Italiei, omul politic consumat și superior, nu putea sa lipsesca de un asemenea cadou pe un amic al sau din Abruzzo, deorece statua ridicata lui Nasone in Constanța, antica Torni de pe Marea Neagra, vorbesce nu numai de ubire pentru tota Italia, din partea acelei națiuni de pe Danubiu, dar chiar pentru însuși Abruzzi in particular, pentru ca exilatul Suimonez, ce din causa urei lui August, a fost înstrăinat acolo, a unit cu legaturi de aur inima românului cu aceea a acestei regiuni italiene, care a contribuit atât de mult la unitatea patriei. «Tinerimea române, care gândesce, studiază și sperăzâ în universități, ’jsuri de puternicul sprijin al spiritului europen. Românilor din Transilvania și Ungaria intregá Iesuri de gândul patriei lor comune. Ungurii vor trebui să primesca sărutul civilisațiunei moderne și pace va fi intre cele doua popore 1 IMI5IOUILΫlJiu PRINCIPELUL Je BISMARCK Am anunțat flilele trecute, că principelui Bismarck i s’au făcut la Kissingen mari ovaziuni din partea a vr-uă 4000 de aderenți ai lui veniți din sudul Germaniei. Entusiasmul a fost mare, și după ce ’i s’au ținut mai multe discursuri, bătrânul cancelar a răspuns plin de emoțiune. Astăzii suntem în plăcuta positie d’a împărtăși cetitorilor noștrii răspunsul seu, care explică forte mult