Romanulu, octombrie 1892 (Anul 36)

1892-10-26

ANUL AL 36 LEA—Ediția II-a REDACȚIA și ADlül I SISTRAJIA, Strada Brezovului, 12 MERCURI, 26 OCTOMB. (14 OCT. st.v.j 1892 Voesce și vor putea. 42 lei pe an în tota­l ora; 60 lei „ „ streinătate Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 lea. Inserții și reclame 2 le! Scrisorile nefrancate se refu­sa.—Artico­lele nepublicate se ari ANUNCIURI: EXEMPLANUL Fondat in 1857 db C. A. ROSETTI APARE­M TOATE țIlLELE DE LDCRU ȘI DUMDOCAQUE Direct»fs WÜUT1LÄ C. JL SSCSSl&Tn La iminéta­te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nil Lorette, rue Cs »martin 0 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bb. rue Paub. Montmartre—Adam, BdRaspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Ban.burg ti Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt;. HHfflABE ■, LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—-AUS­­^ TRIA la Dukes, I Wollzeile 6-^8, Viena Anund­uri și abonamente se primesc la administrația­­iarului. Abonamente se pot face la tote biutourile poștale din țară și străinătate. IFrTflUH Reformele liberalilor I In sfârșit, după u­ așteptare de 7 luni, avem sub ochii proiectul de program al partidului liberal. Nu putem tăgădui că prin el se face un mare pas către ideile sus­ținute de noi. E firesc ca soluțiunea cestiunilor sociale, să nu fie aceiași cu cea propusă de socialiști, nici ca libe­ralii se arboreze drapelul radica­lilor. Dar, In drept eram să așteptam ca, in programul liberalilor, sa se înscrie reforme mari și democra­tice. Din acest punct de vedere, aștep­tarea nósta n’a fost zadarnică, libe­ralii au respuns la densa. Prima îmbunătățire, pe care el o inscria în fruntea programului lor, este colegiul unic, pentru care ne­curmat am luptat. Cu vie plăcere vedem îmbrățișân­­du-se, fără sfială, acea mare refor­mă, spuindu-ne că pentru Cameră, Senat, Consilii comunale și județene alegătorii vor vota într’un singur co­legiu. Represintațiunea minorității este asigurată printr’un sistem de votare de proporțiune adoptat in Danemarca. Tot de uă dată se aleg­e dintre candidații cari au întrunit mai multe voturi, în diverse județe, pentru Ca­meră și 4 pentru Senat. Dreptul de alegător direct se re­­cunosce, pentru Cameră, tuturor ro­mânilor majori, cari plătesc u­ con­­tribuțiune de 25 lei anual. Se acordă chiar uă scutire de acea dare, pentru aceia cari au dă in­strucțiune primară. Acest punct nu e destul de clar în proiect, dar de­sigur va fi lă­murit. Dorința exprimată de bătrânii li­berali, în proiectul constituțiunei din 1866, este astă­zi iarășî devenită, un desiderat al liberalilor. Pentru Senat, de­ore­ce nu s’a crezut oportun a se cere desființarea s­a, dar ea se fixeza la 150 lei anual, cu aceleași scutiri, ca cele prevăzute pentru Cameră. Și aci, cestiunea nu e bine lămu­rită, dar după cât seim, nici unul dintre liberali nu vor să facă să dis­pară dispensele de cens care există chiar an jl, căci ar fi un pas îndărăt, în loc de un progres. Prin acesta reformă se face un pas către sufragiul­ universal, cerut de socialiști și de radicali. Că grijă, care pare a fi călăuzit pe alcătuitorii programului, este acea de a garanta libera manifestare a vo­inței țarei. Spre a scăpa pe funcționari, de des­tituirea de către guvern, în cas când n’ar vota pentru el. S’a luat măsuri pentru ca printr’uă lege, să se garanteze stabilitatea func­ționarilor, ei ne­putând fi permutați, revocați, destituiți, de cât numai pentru vine care ar motiva trimiterea lor înaintea justiției. Consiliile comunale și județene, pe cât cu putință este, să scot de sub a­­târnarea puterei centrale, lăsându-se în comunele rurale, numai tribuna­lelor dreptul de a disolva acele con­silii, sau de a face revocări, ci în comunele urbane, numai Curței de apel. Uă măsură democratică și care va face să dispară desele conflicte din­tre autoritățile polițiensce și comu­nale, este încredințarea poliției nu­mai primarilor. învederat este că, prin aceste re­forme se tinde spre punerea în prac­tică a prescripțiunilor Constituțiunei, care cere autonomia comunelor. Pedepse aspre se preved contra funcționarilor cari ar influenta în a­­legeri și, aceia cari confecționează listele electorale, sunt răspunzători de fraudele lor, înaintarea pe loc a judecătorului de instrucțiune, va face, de­sigur, ca onarea și averea cetățenilor să nu fie lăsată la discuțiunea unor ti­neri, neesperimentați și să ave­a băr­bați cu esperiență, cari să conducă instrucțiunea. De­ore­ce principiul inamovibilită­­ței a fost adoptat, er­a firesc și lo­gic ca el să se întindă și la judecă­torul de instrucție. Acesta trebuiau să o facă cu atât mai mult că au îmbrățișat principiul pentru care a luptat mai mult Român­ia, a­­cela ca : « Numirea magistraților in­genere, precum și înaintarea lor, să nu a­­parțină guvernului­». Un ast­fel de magistratură, care nu datoresce nimic guvernului, care nu atârnă de el, pate fi inamovi­bilă, fără a presinta tote inconve­­niențele ce le are, aceia numită de guvern. Acesta reformă, dăcă se va adopta și de congresul din Iași, va fi una din cele mai salutare, înainte de a trece la reformele propuse pentru îmbunătățirea jortei sătenilor, am ținut, pentru onoirea comisiunei care a re­dactat programul, se constat că ea a pășit pe vechile tradițiuni ale partidului liberal: Vintilă Rosetti, Stolojan, C. Stoicescu, V. Lascar cari au rămas până în timpii din urmă, sprijinitori ai guvernului lui I. G. Brătianu. S’a pus în comisiune tineri ca d-nu Djuvara, disidenți, cari se ra­­liase grupului d-lui Dumitru Brătianu ca D-nii Pană Buescu, N. Fleva, P. Grădișteanu etc. și d-na D. Giani, care a trăit mai de aprope cu C. A. Rosetti și este unul din susțiitorii cei mai de aprope, al ideilor demo­cratice ca colegiul unic, numirea ma­­gistraturei prin concurs, garantarea libertatei individuale, etc. S’a căutat deci, a se stabili oă înțelegere între amicii lui Ion Bră­­tianu, C. Brătianu și C. A. Rosetti, și comisiunea, expresia întregului par­tid liberal care a lucrat și cugetat 7 luni, a ajuns la convingerile expri­mate în program. Opera deci pote fi considerată, nu ca a unei fracțiuni, ci ca a între­gului partid. Ca și L'Indépendace, este rea in­formată Voința Națională, când spune că d. P. Grădișteanu a citit un ra­port, d-sea a citit un program și la 25 Octombre, acel program se va discuta, iar nu numai espunerea fă­cută de d. Grădișteanu. Am ținut să restabilesc acesta, spre a se cunosce valorea lucrării, pe care o discutăm. V. Rosetti. Un lămurire necesara L'Indépendance, reproducând după noi, principalele puncte din progra­mul liberal, spune: «Acesta este numai un proiect de program, emanat probabil de la frac­țiunea cea mai înaintată a parti­dului». Voința Națională, pe d’altă p­ate scrie : «D. Petre Grădișteanu a citit mem­brilor presenți ai comitetului central, un raport, asupra proiectului de pro­gram al partidului național liberal, elaborat de comisiunea programului. Reuniunea a decis să se amâne până la 25 Octombre, pentru a studia ex­­punerea făcută de d. Grădișteanu. La data sus 7­ să comisiunea va discuta proectul. .....» Spre a nu se da un interpretare greșită acestor informațiuni, trebuie să amintim că programul nu este opera numai »a unei fracțiuni înaintate« ci a comi­siunei aleasă de partidul liberal, com­pusă din tote nuanțele lui. De acea s’a numit liberali ca d-nil PROGRAMUL LIBERALILOR și. Am publicat, ele, principalele reforme propuse de comisiunea programului, cu privire la legea electorală, la săteni și la magistratură. Publicăm aici, in rezumat, partea a doua a reformelor, propuse in proiectul de program, care s’a citit, Duminică, la clubul liberal. Monopolul cârciumelor înființarea monopolului cârciumelor în comunele rurale în folosul exclu­siv al școlii. Nici un cârciumar, chiriaș sau vindétor în cârciumă, afară de fe­­meea și copil cârciumarului, se nu­ fie tolerat, de nu va avea dreptul de alegotor în acea comună. In­vet­imentul public : 1) libertatea învățământului fără a exclude intervențiunea Statului în interesul social; 2) gratuitatea învă­­țământului în ori­ce grad și de ori­ce specialitate; generalizarea instruc­­țiunei fără deosebire de sex sau de clasă socială; 4) obligativitatea învă­țământului primar ; 5) mijloce de subsistență până la terminarea stu­diilor pentru cei săraci ; 6) desvol­­tarea învățământului profesional și a tuturor specialităților cu aplicațiune practică ; 7) asigurarea posițiunei corpului profesoral de tote gradele. Finanțele : 1) desființarea impositului perso­nal ; 2) impositul pe venit adoptând un m­nimum legal al venitului ne­­imposabil și tinzând la desființarea treptată a impositului asupra obiec­telor de prima necesitate. In aceeași ordine de idei s’a sus­ținut desființarea accizelor. 1) Intrarea în magistratură nu se va putea ob­ține de­cât prin concurs. 2. Înaintările se vor face după re­­comandarea corpului judiciar de trept s s­uperioră postului vacant, iar la Curtea de Casație de Curțile de apel întrunite. 3) Aceste recomandări vor fi obli­gatorii pentru puterea executivă, care va fi datore a confirma pe cei re­comandați. 4) Judecătorii de tribunal se vor decalara inamovibili, judecătorii de instrucție se vor înainta pe loc. Ju­decătorii de acale vor fi puși pe aceeași treaptă ca judecătorii de tribunal. 5) Revizuirea codicelor nóstre spre a se pune în armonie cu con­stituția și progresul șolinței. Revizuirea în special a codului de procedură penală, pentru a asigura libertatea individuală. Armata In privința armatei se propune : 1) Menținerea, întinderea și des­­voltarea armatei teritoriale, sporirea armelor speciale, chemate a apăra fortificațiunile ridicate pentru apă­rarea țării. 2) Reinfințarea legei asupra pozi­­țiunei ofițerilor, desființată de gu­vernul actual, în sensul de a reveni la sistemul de a emancipa corpul ofițerilor atât pentru reformă, cât și pentru disponibilitate, de ministrul de resbel, unde astă­zi totul este centralizat. 3) Justiția militară să nu mai aibă competența de a judeca de­cât delictele de disciplină militară propriu- zisă, iar cele­l­alte crime sau delicte să fie deferite justiției represive de drept comun. Clerul Comisiunea propune ca preotul mirean să -și revadă soarta îmbu­nătățită ; mai propune admiterea preotului mirean în Sinod, spre a nu se mai discuta și decide fără el. Politica economică Se propune: 1) înlocuirea taxelor vamale cu caracter pur fiscal prin taxe protec­­ționiste pentru tote productele natu­rale sau fabricate pe care le posedă tera seu se póte fabrica în cantități IDdestulatare pentru consumațiune și cu condițiuni de eftinătate ast­fel, în­cât închiderea granițelor să nu lo­vească prea mult în interesele con­sumatorilor și să asigure progresul național agricol și industrial. 2) Nici o­ nouă convențiune co­mercială să nu se mai încheie până la expirarea celor existente, când se vor putea încheia convențiuni pe baza principiului stabilit mai sus și cu concesiuni de făcut numai ace­lor state care, în schimb, ar acorda avantaje reale producțiunilor nos­tre. Politica externă In privința politicei externe rapor­torul comisiunei zice că a fost bine discutată în sînul comisiunei. Cu tote acestea nu vedem nimic lămurit. Comisiunea se mărginesce în ur­­matorea declarațiune: Părerea majoritătei comisiunei este că: «conform tradițiunilor vechi ale partidului liberal, nu avem să luăm parte la discuțiunile din­tre marile pu­teri europene și nu avem a ne miș­ca de­cât conform intereselor româ­­nesci întemeiate pe drepturile nós­tre imprescriptibile“. ut Polyeucte, tragedie de Corneille.— Pygmalion, tragedie de d. Bengescu-Dabija. In cât privesce cantitatea nu pu­tem să ne plângem, am avut des­tulă, și pentru mine unul, mult, prea mul. In trei representatiuni ni s’a dat, de teatrul National 24 de acte. Am avut pe Polyeucte, vechia tra­gedie a lui Corneille, cu Bolnavul închipuit, al lui Molière, și pe Polyeucte cu Doctorul fără voie. Clasicismul n’a­ lipsit și spre a ne mai odihni, ni s’a dat iarășî Polye­ucte, de astă dată ’insă cu uă co­medie, Nebuniile amoróse, dar a tre­buit sĕ ascultăm tot 8 acte. Am mai avut pe Pygmalion și, alaltăieri, Du­minică, Zi de sărbătăre, ni s’a dat iar Despot Vodă, acea neînțelesă dramă a lui Alexandri. Mărturisesc că n’am avut curagiul sĕ ascult­e acte d’a rîndul și a tre­buit sĕ mé mulțămesc cu tragedia, fără a putea sé asist și la comedie. Regret forte mult, căci sunt sigur că mai bine ași fi petrecut ascultând pe Brezeanu, Nicules­ti și Toneanu, in comediile lui Regnard și Moliere de­cât pe sermanul Costescu în Sever. Mai multă admirațiune a’și fi avut pentru talentul d-nei Romanescu de­cât pentru sforțările sărmanilor ar­tiști, pe cari cu ori­ce preț voim să’l facem mari tragediani. Și acest chin a trebuit să’l îndu­răm, în timp do­uă săptămână nu­­mai fiind că avem fericirea d’a avea pe Nottara, care singur pate figura într’uă tragedie. Scia că trupele străine fac tot ast­fel, când vin la noi în țară, dar atunci, cel puțin,­ publicul este atras de curiositate, voea ce se véZa pe marele artist strein și puțin ’i păsa de anturagiul său. Cu artiștii noștrii nu se întâmplă tot ast­fel. Toți am vezut pe Nottara, toți l’am admirat și am preferi, mer­­gând la teatru, să mai vedem și alți artiști, nu numai pe el. A sili publicul, pentru a putea să aplaude pe Nottara, sâ asiste cea­suri întregi, la sforțările supra­ natu­rale ale celor­l’alți artiști, n ’i se sfășia inima de durere când vede pe sărmanul Costescu încruntându-se, încruntându-se și iar încruntându-se, că dar a isbuti sĕ fie un Sever, e­a se cere prea mult de la răbdarea nóstru. Sărmanul Costescu, cât de jertfit a fost în acésta săptămână ! Direcțiunea nu s’a mulțămit a face CRONICA T FATRALA

Next