Romanulu, octombrie 1892 (Anul 36)
1892-10-26
ANUL AL 36 LEA—Ediția II-a REDACȚIA și ADlül I SISTRAJIA, Strada Brezovului, 12 MERCURI, 26 OCTOMB. (14 OCT. st.v.j 1892 Voesce și vor putea. 42 lei pe an în total ora; 60 lei „ „ streinătate Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 lea. Inserții și reclame 2 le! Scrisorile nefrancate se refusa.—Articolele nepublicate se ari ANUNCIURI: EXEMPLANUL Fondat in 1857 db C. A. ROSETTI APAREM TOATE țIlLELE DE LDCRU ȘI DUMDOCAQUE Direct»fs WÜUT1LÄ C. JL SSCSSl&Tn La iminétate și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nil Lorette, rue Cs »martin 0 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bb. rue Paub. Montmartre—Adam, BdRaspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Ban.burg ti Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt;. HHfflABE ■, LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—-AUS^ TRIA la Dukes, I Wollzeile 6-^8, Viena Anunduri și abonamente se primesc la administrațiaiarului. Abonamente se pot face la tote biutourile poștale din țară și străinătate. IFrTflUH Reformele liberalilor I In sfârșit, după u așteptare de 7 luni, avem sub ochii proiectul de program al partidului liberal. Nu putem tăgădui că prin el se face un mare pas către ideile susținute de noi. E firesc ca soluțiunea cestiunilor sociale, să nu fie aceiași cu cea propusă de socialiști, nici ca liberalii se arboreze drapelul radicalilor. Dar, In drept eram să așteptam ca, in programul liberalilor, sa se înscrie reforme mari și democratice. Din acest punct de vedere, așteptarea nósta n’a fost zadarnică, liberalii au respuns la densa. Prima îmbunătățire, pe care el o inscria în fruntea programului lor, este colegiul unic, pentru care necurmat am luptat. Cu vie plăcere vedem îmbrățișându-se, fără sfială, acea mare reformă, spuindu-ne că pentru Cameră, Senat, Consilii comunale și județene alegătorii vor vota într’un singur colegiu. Represintațiunea minorității este asigurată printr’un sistem de votare de proporțiune adoptat in Danemarca. Tot de uă dată se alege dintre candidații cari au întrunit mai multe voturi, în diverse județe, pentru Cameră și 4 pentru Senat. Dreptul de alegător direct se recunosce, pentru Cameră, tuturor românilor majori, cari plătesc u contribuțiune de 25 lei anual. Se acordă chiar uă scutire de acea dare, pentru aceia cari au dă instrucțiune primară. Acest punct nu e destul de clar în proiect, dar desigur va fi lămurit. Dorința exprimată de bătrânii liberali, în proiectul constituțiunei din 1866, este astăzi iarășî devenită, un desiderat al liberalilor. Pentru Senat, deorece nu s’a crezut oportun a se cere desființarea sa, dar ea se fixeza la 150 lei anual, cu aceleași scutiri, ca cele prevăzute pentru Cameră. Și aci, cestiunea nu e bine lămurită, dar după cât seim, nici unul dintre liberali nu vor să facă să dispară dispensele de cens care există chiar an jl, căci ar fi un pas îndărăt, în loc de un progres. Prin acesta reformă se face un pas către sufragiul universal, cerut de socialiști și de radicali. Că grijă, care pare a fi călăuzit pe alcătuitorii programului, este acea de a garanta libera manifestare a voinței țarei. Spre a scăpa pe funcționari, de destituirea de către guvern, în cas când n’ar vota pentru el. S’a luat măsuri pentru ca printr’uă lege, să se garanteze stabilitatea funcționarilor, ei neputând fi permutați, revocați, destituiți, de cât numai pentru vine care ar motiva trimiterea lor înaintea justiției. Consiliile comunale și județene, pe cât cu putință este, să scot de sub atârnarea puterei centrale, lăsându-se în comunele rurale, numai tribunalelor dreptul de a disolva acele consilii, sau de a face revocări, ci în comunele urbane, numai Curței de apel. Uă măsură democratică și care va face să dispară desele conflicte dintre autoritățile polițiensce și comunale, este încredințarea poliției numai primarilor. învederat este că, prin aceste reforme se tinde spre punerea în practică a prescripțiunilor Constituțiunei, care cere autonomia comunelor. Pedepse aspre se preved contra funcționarilor cari ar influenta în alegeri și, aceia cari confecționează listele electorale, sunt răspunzători de fraudele lor, înaintarea pe loc a judecătorului de instrucțiune, va face, desigur, ca onarea și averea cetățenilor să nu fie lăsată la discuțiunea unor tineri, neesperimentați și să avea bărbați cu esperiență, cari să conducă instrucțiunea. Deorece principiul inamovibilităței a fost adoptat, era firesc și logic ca el să se întindă și la judecătorul de instrucție. Acesta trebuiau să o facă cu atât mai mult că au îmbrățișat principiul pentru care a luptat mai mult România, acela ca : « Numirea magistraților ingenere, precum și înaintarea lor, să nu aparțină guvernului». Un astfel de magistratură, care nu datoresce nimic guvernului, care nu atârnă de el, pate fi inamovibilă, fără a presinta tote inconveniențele ce le are, aceia numită de guvern. Acesta reformă, dăcă se va adopta și de congresul din Iași, va fi una din cele mai salutare, înainte de a trece la reformele propuse pentru îmbunătățirea jortei sătenilor, am ținut, pentru onoirea comisiunei care a redactat programul, se constat că ea a pășit pe vechile tradițiuni ale partidului liberal: Vintilă Rosetti, Stolojan, C. Stoicescu, V. Lascar cari au rămas până în timpii din urmă, sprijinitori ai guvernului lui I. G. Brătianu. S’a pus în comisiune tineri ca d-nu Djuvara, disidenți, cari se raliase grupului d-lui Dumitru Brătianu ca D-nii Pană Buescu, N. Fleva, P. Grădișteanu etc. și d-na D. Giani, care a trăit mai de aprope cu C. A. Rosetti și este unul din susțiitorii cei mai de aprope, al ideilor democratice ca colegiul unic, numirea magistraturei prin concurs, garantarea libertatei individuale, etc. S’a căutat deci, a se stabili oă înțelegere între amicii lui Ion Brătianu, C. Brătianu și C. A. Rosetti, și comisiunea, expresia întregului partid liberal care a lucrat și cugetat 7 luni, a ajuns la convingerile exprimate în program. Opera deci pote fi considerată, nu ca a unei fracțiuni, ci ca a întregului partid. Ca și L'Indépendace, este rea informată Voința Națională, când spune că d. P. Grădișteanu a citit un raport, d-sea a citit un program și la 25 Octombre, acel program se va discuta, iar nu numai espunerea făcută de d. Grădișteanu. Am ținut să restabilesc acesta, spre a se cunosce valorea lucrării, pe care o discutăm. V. Rosetti. Un lămurire necesara L'Indépendance, reproducând după noi, principalele puncte din programul liberal, spune: «Acesta este numai un proiect de program, emanat probabil de la fracțiunea cea mai înaintată a partidului». Voința Națională, pe d’altă pate scrie : «D. Petre Grădișteanu a citit membrilor presenți ai comitetului central, un raport, asupra proiectului de program al partidului național liberal, elaborat de comisiunea programului. Reuniunea a decis să se amâne până la 25 Octombre, pentru a studia expunerea făcută de d. Grădișteanu. La data sus 7 să comisiunea va discuta proectul. .....» Spre a nu se da un interpretare greșită acestor informațiuni, trebuie să amintim că programul nu este opera numai »a unei fracțiuni înaintate« ci a comisiunei aleasă de partidul liberal, compusă din tote nuanțele lui. De acea s’a numit liberali ca d-nil PROGRAMUL LIBERALILOR și. Am publicat, ele, principalele reforme propuse de comisiunea programului, cu privire la legea electorală, la săteni și la magistratură. Publicăm aici, in rezumat, partea a doua a reformelor, propuse in proiectul de program, care s’a citit, Duminică, la clubul liberal. Monopolul cârciumelor înființarea monopolului cârciumelor în comunele rurale în folosul exclusiv al școlii. Nici un cârciumar, chiriaș sau vindétor în cârciumă, afară de femeea și copil cârciumarului, se nu fie tolerat, de nu va avea dreptul de alegotor în acea comună. Invetimentul public : 1) libertatea învățământului fără a exclude intervențiunea Statului în interesul social; 2) gratuitatea învățământului în orice grad și de orice specialitate; generalizarea instrucțiunei fără deosebire de sex sau de clasă socială; 4) obligativitatea învățământului primar ; 5) mijloce de subsistență până la terminarea studiilor pentru cei săraci ; 6) desvoltarea învățământului profesional și a tuturor specialităților cu aplicațiune practică ; 7) asigurarea posițiunei corpului profesoral de tote gradele. Finanțele : 1) desființarea impositului personal ; 2) impositul pe venit adoptând un mnimum legal al venitului neimposabil și tinzând la desființarea treptată a impositului asupra obiectelor de prima necesitate. In aceeași ordine de idei s’a susținut desființarea accizelor. 1) Intrarea în magistratură nu se va putea obține decât prin concurs. 2. Înaintările se vor face după recomandarea corpului judiciar de trept s superioră postului vacant, iar la Curtea de Casație de Curțile de apel întrunite. 3) Aceste recomandări vor fi obligatorii pentru puterea executivă, care va fi datore a confirma pe cei recomandați. 4) Judecătorii de tribunal se vor decalara inamovibili, judecătorii de instrucție se vor înainta pe loc. Judecătorii de acale vor fi puși pe aceeași treaptă ca judecătorii de tribunal. 5) Revizuirea codicelor nóstre spre a se pune în armonie cu constituția și progresul șolinței. Revizuirea în special a codului de procedură penală, pentru a asigura libertatea individuală. Armata In privința armatei se propune : 1) Menținerea, întinderea și desvoltarea armatei teritoriale, sporirea armelor speciale, chemate a apăra fortificațiunile ridicate pentru apărarea țării. 2) Reinfințarea legei asupra pozițiunei ofițerilor, desființată de guvernul actual, în sensul de a reveni la sistemul de a emancipa corpul ofițerilor atât pentru reformă, cât și pentru disponibilitate, de ministrul de resbel, unde astăzi totul este centralizat. 3) Justiția militară să nu mai aibă competența de a judeca decât delictele de disciplină militară propriu- zisă, iar celelalte crime sau delicte să fie deferite justiției represive de drept comun. Clerul Comisiunea propune ca preotul mirean să -și revadă soarta îmbunătățită ; mai propune admiterea preotului mirean în Sinod, spre a nu se mai discuta și decide fără el. Politica economică Se propune: 1) înlocuirea taxelor vamale cu caracter pur fiscal prin taxe protecționiste pentru tote productele naturale sau fabricate pe care le posedă tera seu se póte fabrica în cantități IDdestulatare pentru consumațiune și cu condițiuni de eftinătate astfel, încât închiderea granițelor să nu lovească prea mult în interesele consumatorilor și să asigure progresul național agricol și industrial. 2) Nici o nouă convențiune comercială să nu se mai încheie până la expirarea celor existente, când se vor putea încheia convențiuni pe baza principiului stabilit mai sus și cu concesiuni de făcut numai acelor state care, în schimb, ar acorda avantaje reale producțiunilor nostre. Politica externă In privința politicei externe raportorul comisiunei zice că a fost bine discutată în sînul comisiunei. Cu tote acestea nu vedem nimic lămurit. Comisiunea se mărginesce în urmatorea declarațiune: Părerea majoritătei comisiunei este că: «conform tradițiunilor vechi ale partidului liberal, nu avem să luăm parte la discuțiunile dintre marile puteri europene și nu avem a ne mișca decât conform intereselor românesci întemeiate pe drepturile nóstre imprescriptibile“. ut Polyeucte, tragedie de Corneille.— Pygmalion, tragedie de d. Bengescu-Dabija. In cât privesce cantitatea nu putem să ne plângem, am avut destulă, și pentru mine unul, mult, prea mul. In trei representatiuni ni s’a dat, de teatrul National 24 de acte. Am avut pe Polyeucte, vechia tragedie a lui Corneille, cu Bolnavul închipuit, al lui Molière, și pe Polyeucte cu Doctorul fără voie. Clasicismul n’a lipsit și spre a ne mai odihni, ni s’a dat iarășî Polyeucte, de astă dată ’insă cu uă comedie, Nebuniile amoróse, dar a trebuit sĕ ascultăm tot 8 acte. Am mai avut pe Pygmalion și, alaltăieri, Duminică, Zi de sărbătăre, ni s’a dat iar Despot Vodă, acea neînțelesă dramă a lui Alexandri. Mărturisesc că n’am avut curagiul sĕ asculte acte d’a rîndul și a trebuit sĕ mé mulțămesc cu tragedia, fără a putea sé asist și la comedie. Regret forte mult, căci sunt sigur că mai bine ași fi petrecut ascultând pe Brezeanu, Niculesti și Toneanu, in comediile lui Regnard și Moliere decât pe sermanul Costescu în Sever. Mai multă admirațiune a’și fi avut pentru talentul d-nei Romanescu decât pentru sforțările sărmanilor artiști, pe cari cu orice preț voim să’l facem mari tragediani. Și acest chin a trebuit să’l îndurăm, în timp două săptămână numai fiind că avem fericirea d’a avea pe Nottara, care singur pate figura într’uă tragedie. Scia că trupele străine fac tot astfel, când vin la noi în țară, dar atunci, cel puțin, publicul este atras de curiositate, voea ce se véZa pe marele artist strein și puțin ’i păsa de anturagiul său. Cu artiștii noștrii nu se întâmplă tot astfel. Toți am vezut pe Nottara, toți l’am admirat și am preferi, mergând la teatru, să mai vedem și alți artiști, nu numai pe el. A sili publicul, pentru a putea să aplaude pe Nottara, sâ asiste ceasuri întregi, la sforțările supra naturale ale celorl’alți artiști, n ’i se sfășia inima de durere când vede pe sărmanul Costescu încruntându-se, încruntându-se și iar încruntându-se, că dar a isbuti sĕ fie un Sever, ea se cere prea mult de la răbdarea nóstru. Sărmanul Costescu, cât de jertfit a fost în acésta săptămână ! Direcțiunea nu s’a mulțămit a face CRONICA T FATRALA