Romanulu, octombrie 1892 (Anul 36)

1892-10-28

ANUL AL 36 . ' .A—Ediția l­a Voesce și vei putea. ADA VUi mvri? 42 lei Pe an în t0ta têra; ABONAMENTE. 60 lei „ „ streinătate 1 ITn M­p I­I­D I Pa^ IV liu‘ 20 bani! P­­UI A 1­­U v 1iI li I1 leu. Inserții și reclame 2 lei Scrisorile nefrancate se refu­sa.—Artico­lele nepublicate se ab­ Auunciurî și abonamente se primesce la administrația­­ altarului. VINERI 28 OCTOMB. (16 OCT. st.v.) 1892 REDACȚIIt și ADMINISTRAȚIA, ^Strada Lrezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE ; Q Directer*, VINITILĂ C. A. ROSETTI Ltumineza-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6. —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis. me Faub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 big IX GERMANIA la d. A. Steiner tHamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUS­TRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote biurourile poștale din țară și străinătate. " I 'elegiraixife Budapesta, 26 Oct.—Comisiunea comu­nicațiilor Camerei a aprobat proiectul de adâncire a Porților de fer care aduce după sine uă cheltuială de 4 și jum. milione de fiorini. Ministrul de comerț a declarat că lu­crările nu vor fi continuate și dincolo de Orșova, de­ore­ce drumurile de fer ungu­resc­­servă comunicațiunilor. Lucrările Porților de fer vor fi termi­nate la finele anului 1895. Paris, 26 Oct.—Temps desminte scirea de bursă in privința unei sporiri even­tuale a capitalurilor societății tutunurilor turcesci. BULETIN Bucur­esei, 15.27 Brumărel .­­ De­și numai că lună ne desparte până la deschiderea sesiunei parlamentare, to­tuși nu se im încă cu ce se vor ocupa re­­presentanții națiunei in timpul când legiui­­tórele corpuri vor stegea. Era vădată obi­­­­ce­iul, când gazetele guvernamentale aveau bună voință de a comunica presei și pu­­­­blicului ce are de gând guvernul se facă­­ și ce proecte studiază, și ce presenta discuției. Constatăm proecte va cu regret­­ că de rândul acesta, presa guvernamen­tală a făcut totă vara și nici acuma nu se invrednicesce a ne comunica ceva. Uă discuție sterilă și fără nici un folos prac­­­­tic, uă discuție mai mult de personalități, i iată activitatea presei in timpul cât ca­­­­mera și senatul au stat închise.­­ Negreșit că nu suntem atât de opti­­­­miști se ne așteptăm la lucruri strașnice­­ din partea guvernului; ba putem prevedea că nici un proect cu caracter mai gene­ral nu s’a întocmit și nici uă lege deja in vigore, care a dovedit ore­care lacune in practică nu va fi modificată și imbu­­­­nătățită. In scurta sesiune până la Decemvrie,­­ adică o lună și câte­va zile, se va pro­­­­duce o­ discuție lungă și lată asupra res­­punsului la mesagiul tronului, negreșit după ce vor trece vr’o 15 d­ile pentru constituirea corpurilor — și în care timp cancanurile și intrigele se vor desfășura în familia chestiile conservatore-concentrate — apoi personale și interpelările vor curge drone și...sesiunea s’a terminat. Noi nu suntem și nici putem fi mulțu­miți cu un ast­fe­ de stare de lucruri, am­­ fi dorit ca guvern­ul să fi vorbit prin or­ganele sale ce are de gând se facă, ce proecte va presenta, ce legi are gata, ca publicul se-l putá aprecia, iar presa se-și dea contribuția ei, discutând în mod o­­biectiv, proectele miniștrilor. Un singur lucru știm numai, că cei cari compun actualul cabinet — afară de mici și infime escepțiuni—nu se pot impăca ca presa se le controleze acțiunele și nici să discute ce vor să facă, mai știm încă că unii din miniștrii nutresc dorința de a lovi pe oă cale piezișă în prerogativele libertăței tiparului. După cât credem, a­­ceasta e singurul proect ce-l visează con­servatorii a-1 aduce în parlament și a-1 vota în sesiunea viitare. Nu putem însă să ne­ ’nchipuim că se va găsi în tot ministerul atâta doză de îndrăsneală pentru ca să se facă o ast­fel de lovitură, și că se va afla cine­va care să-și­ ia respunderea a presenta­tă lege în contra presei. Și fără voe ne vine întrebarea : Nu cum­va are proectul acesta va fi stânca de care se va sparge barca guvernamen­tală ? Pe lângă criza religiosă din Ungaria, care amenință, nu numai cabinetul și ma­joritatea, ci și pacea interioră, s’a ivit Zilele acestea uă nouă criză, care a pa­sionat partidele într’un mod ne­mai po­menit, și ne arată până la ce grad țin maghiarii la împăciuire cu Austria și cum respectă ei dorința împăratului, de a șterge amintirile durerose ale anului 1848. In acest scop se hotărîse, ca la 2 Noembrie, când trebuia să se desvelăscă monumentul ridicat in memoria honvezilor, să se pun uă coronă și pe monumentul generalului Henczi, care a cáijat la 1845, apărând Buda și pe împărat in contra cetelor lui Kosuth. La amândouă aceste monumente, împăratul dorea ca armata comună să ser­beze înfrățirea cu veteranii revoluționa­rului din Turin. Acestă dorință a regelui lor, ’i a revoltat însă într’atâta pe ma­ghiari, că nu mai vor să scie nici de rege nici de armata comună, nici de guvern. Furia uă dată deslănțuită, cine pate să scie unde se va opri ? Ei sunt capabili de ori­ ce, dar tóte acestea ne dau măsura bunei-credințe, pe care o au maghiarii către împăratul Franz­ Iosif, către armata comună, către împăcarea cu Austria — bună-credință, pe care un scriitor militar, punând-o mai bilele trecute la îndouială, o urnea : hum­iae fides. Reformele liberalilor in­ Lupta pe care a sustinut’o C. A. Rosetti și proiectul său de lege, pen­tru monopolul cârciumelor. In folo­sul exclusiv al școllelor, este încă în memoria tuturor. Nu avem deci trebuință a spune că, Românul­ va sprijini acesta re­formă propusă de liberali. Asemenea principiile nóstre sunt cunoscute în privința gratuitate­ în­­vétamíntului 1c și generalizarea sea, fără deosebire de sex și de clas... E drept, e un principal democra­tic ca tóte cărările să fie deschise fiilor de săteni și de aceea, pe lângă școlele speciale de meserii, trebuie să fie și în sate școli, In care se va preda același învățământ, ca și în orașe, și, în același timp, se se procure mijloce de existență ce­lor săraci, până la terminarea stu­diilor. Se pare însă ca este uă contra­zicere între proclamarea libertății în­­vățămîntului și admiterea interven­­țiunei statului în interesul social. Ce înțeleg liberalii prin acesta ? Voesc el se facă alusiune la o­­bligativitatea, la mijlocele ce se dă celor ce au necesitate spre a stu­dia, la uă intervențiune de ajutor material ? In acel caz suntem cu el, dar daca prin interesul Statului se admite a­­mestecul sĕu în cestiuni privitore la libertatea consciintei nóstre, la pretinsa morală oficială, protestăm cu energie, ne recunoscând nimănui drep­tul d’a impune credințele sale, fiilor noștrii. Liberalii trebuie să fie mai expli­ciți, în acest punt, spre a nu vedea reinoindu-se fapte ca expulzarea so­cialiștilor, din școlile publice, sub cu­­vint de interes social. Mâine, prin acea greșită interpre­tare, a interesului social, guvernul va putea să expulseze din școli și pe liberali, bazându-se chiar pe le­gea făcută de el. Cunoscând abuzurile ce se face dintr’un lege, trebuie se îngrădim pu­terea cârmuirei, nu să o întărim. Statul nu póte avea alt rol de­cât să esecute legile, ci nu sa devie In același timp și judecător, să spună el ce este și ce nu este in interesul social. Daca liberalii se tem de educațiu­­nea ce s’ar putea da de unii părinți copiilor lor, să hotărască prin lege, ceea­ ce nu e permis, ceea­ ce cred că nu este în interesul social, dar să nu ne lase la discrețiunea unui ministru. Impositul pe venit, de ori-ce na­tură ar fi, este un progres, dar cred că liberalii au fost prea sfioși, când au voit să procedeze treptat, pentru desființarea impositului asupra obiec­telor de prima necesitate. Acesta s’ar putea face, fără incon­veniente, de uă dată. Ținem însă semn de tendința lor și luăm cu plăcere act de dânsa. După vitejia curcanilor noștrii, la atacul de la Grivița, C. A. Rosetti Zicea : «instituțiunea dorobanților a devenit inatacabilă, menținerea ar­matei teritoriale este asigurată». Cu tote acestea, în timpii din ur­mă, s’au ridicat mulți în contra ei. Era deci firesc ca liberalii să fie îngrijați și se înscrie­­ în programul lor : menținerea, întinderea și des­­voltarea acestei instituțiuni democra­tice și se prevede că măsură, tot atât de indispensabilă, cerută în ne­numărate rânduri de noi, aceea ca : justiția militară să nu mai aibă com­­petința de a judeca de­cât delicte de disciplină militară propriu glisă, iar cele­l­alte delicte sau crime, să fie deferite justiției represive de drept comun, îmbunătățirea jortei preoților, ad­miterea preotului mirean ln Sinod, trebuia să figureze într’un program liberal, precum și adoptarea unei politice economice. Liberalii au înscris acele reforme, în raportul lor, și s’au pronunțat contra încheierilor convențiunelor comerciale până la espirarea celor e­­xistente, când se vor putea încheia convențiuni pe baza principiilor e­­conomice, propuse de el. Spre a termina, liberalii au espus politica lor externă. Acest punct a ridicat mari obsta­cole în sînul comisiunei și în special d-na Porumbaru a crezut că trebuie declarat că se adoptă politica ur­mată în trecut de partidul liberal. D-nu Sturza va fi de­sigur de a­­ceeași părere și va înclina pentru in­trarea Românii în întreitaja alianță, dar, precum partizanii acelei idei, au rămas în minoritate în comisiune, pre­cum d-nu Lascar n’a putut să facă pe comisiune să renunțe la ideia ca pri­vegherea alegerilor se fie încredin­țată Cur­iei de Casație, precum d-nui Stolojanu, Djuvara si Porumbaru n’a putut face să se adopte două colegiuri, tot astfel se crede că vor fi în minoritate, in sînul par­tidului, aceia cari vor să ne declarăm pentru uă alianță cu Austria și de­sigur se va adopta, în program, for­mula comisiunei: »Conform tradițiu­­nelor vechi ale partidului liberal, nu avem să luăm parte la discuțiunile dintre marile puteri europene și nu avem a ne mișca de­cât conform intereselor româneșci întemeiate pe drepturile nóstre imprescriptibile«. Țintu­ si Rosetti. Relativ la acestă crisă, Te­ll Hirlap din Pesta scrie următorele: „In cercurile politice se­­ consideră crisa ministerială ca uă necesitate resultând din situațiunea generală, și nu se scie dă că ea e numai parțială sau va produce de­­misiunea întregului cabinet. In ori­ce ca i­eșirea din cabinet a miniștrilor Csáky, Szilagyi, Weckerle și póte și a lui Bethlen e aprope sigură, ast­fel că în curând a­­vem să­­ ne așteptăm ca dificultăți de uă gravitate escepțională, să mai potolescă furia maghiarilor, de a se gândi numai la maghiarizarea naționalităților cu ori­ce preț “ I ’ Vis' ministerial din Ungaria Din Buda­ Pesta ni se spune prin depeșă că ministrul Csak­y a declarat că nu e­­xistă nici uă difer­ență de opiniuni asu­pra chestiunilor eclesiastice ;n sânul ca­binetului , că presupunere de divergență nu se basea­­ă pe nici­un temeiu. El nu poate să dea lămuriri asupra căror­va chestiuni­ de cult, dar dă asigu­rarea că guvernul nu va renunța la prin­cipiile sale deja enunțate mai cu seamă în cea ce priveșce liberul exercițiu­ al re­­ligiunei lor pentru israeliții. Candidatul guvernului la episcopatul d’Agram întâmpină la Roma obiecțiuni canonice Fremdenblatt constată consternația o­­posiției unguresce; ea declară că nimeni nu mai crede la căderea cabinetului Sza­­páry și nici la schimbările de persone, dintre care ministrul croat Iosipovici; a­­ceste sciri sun curate născociri. ..... ..........—MWlV**-- - ** --------------­ Greva din Garmaux Dotailn­ toui . Sentința d-lui Loubet. — Trium­ful lucr­ătorilor.—Nemulțumiri noul.­—Greva continuă. Din Paris se telegrafiază cu data de erî, următorele cu privire la acestă grevă: Sentința d-lui Loubet in afacerea din Carmaux, cuprinde următorele 3 puncte: 1. Calvignac va fi reluat de compania ca lucrător și­­ i se va acorda un con­cediu pentru totă durata funcțiunilor săle de ajutor de primar; 2. Compania va relua pe toți greviștii, afară de aceia cari au fost condamnați de tribunalul din Albi. 3. Directorul, d. Humble, va păstra funcțiunile săle. D-ni" Clămencea", Millerand și Pelle­­tan au invitat pe toți deputații republi­cani a se pătruni mâine la palatul Bour­bon, înaintea ședinței, pentru a delibera asupra situațiunei făcute partidului repu­blican prin incidentele din Carmaux. Ei au scris în același timp greviștilor pentru a le da sema de modul cum au îndepli­nit mandatul lor zicând că, greviștii ne­­primind satisfacție, ei vor rămâne cu dân­șii pentru apărarea drepturilor lor ; ei critică sentința arbitrară; se pare tea­mai cu deosebire că acesta sentință nu conține și reintegrarea condamnaților din Albi. D-nul Clemenceau a zis în sălile Ca­merei că, nici­iădată nu a fost amăgit așa de tare ca de d-nul Loubei. Impresia asupra sentinței Loubet este forte diferită; deputații radicali și socia­liști sunt nemulțumiți; ei cred că greva va continua; ceî-l’alți deputați declară că, arbitragiul a fost primit in mod li­ber, nu se pute critica sentința. D. Pelleran pretinde că, greva va con­tinua, pentru că greviștii s’au angajat se solidarisa cu camarazii lor condamnați a la Albi. Oă altă telegramă ne anunță că d-nul Humblot, directorul minelor din Carmaux își va da demisia; acesta este o­ conce­siune obținută in cursul negocierilor pen­tru arbitragiu. Sentința arbitrară a produs in Carmaux o­are­care desilusiune din causa ne-rein­­tegrării condamnaților din Albi. Comitetul grevei s’a întrunit. la’ île elitei AZi se va judeca la Curtea de apel, secția I, procesul între ministerul de fi­nance și d. Oppler, pentru amendă. * Tribuna din Sibiei primeșce următorea telegramă din Baia - Sprie, cu data de alaltă­ieri. Credincioșii din Șișesci, Dănesci, Bon­­tăeni și Ungurași s’au insinuat pentru tre­cere la confesiunea greco-orientală. Popo­rul a amărît de procedarea nevrednică a vlădicului. * După Daily Telegraph, Rusia stătue, ca Serbia să’i restitue un milion de ruble care ’î le-a împrumutat pe timpul răsbo­­iului Sârbiei cu Bulgaria. * Din Brăila ni se scrie, că un consilier comunal ar fi interpelat in plină ședință pe d. primar al acelui oraș asupra ore­­căror neregule, ioi fondurile comunale. * Luni, la amiază intre Adjud și Pufesci, trenul ce venea din Moldova, era cât pe ce să derieze din pricină că un sătean beat se pusese d’a curmezișul șinelor. Gra­ție vigilenței mașinistului, trenul fu oprit numai de cât in mijlocul câmpului și să­teanul scăpă teafăr. Și mai zică-se că bețivii nu sunt păziți bine de Bachus. * Copilul, despre care am vorbit, că a că­­zut Luni din tren, aflăm că e al d-lui dr. Antoniu din Odobesci. Copilul e bine să­nătos. * După cererea generală, ultimele și ire­vocabilele două representațiuni ale trupei The Royal English Burlesque Company se vor da Vineri 16 și Sâmbătă 17 Oc­­tombre st. v. * Aflăm, că studenții Facultăței de medi­cină au luat hotărîrea d’a interveni pe lângă d. d­r Toma Ionescu, prosector la Institutul de Anatomie din Paris, pentru a’l decide să se stabilescă in țără și să fie profesor la Facultate. D. dr. Toma Ionescu, actualmente se află in Bucuresci. * De azi dimineață a început să cadă un plaie fină asupra capitalei. Cerul e inourat și probabil că plaia va continua. Temperatura scoborîtă. * Din Călărași. Scăderea apelor Dunărei a făcut im­posibilă încărcarea cerealelor din Călărași. Borcea este așa de scăzut în­cât este peste putință a intra un vas după Dunăre pentru a încărca. Actualmente se fac în­cărcările la punctul numit Chiciu (gura­ Borcei) unde comercianții trebue să ducă cerealele lă distanță de 10 kilometri de­parte de Călărași. & i­.Un ultim cuvânt. Uă cameristă inteligentă. D-na X din strada No... se înbracă pen­tru a eși. In momentul de a pune ghetele camarista zice: •— Cuconiță! puneți cele­alte ghete, pe care le puteți scote și pune singură.

Next