Romanulu, octombrie 1892 (Anul 36)
1892-10-28
ANUL AL 36 . ' .A—Ediția la Voesce și vei putea. ADA VUi mvri? 42 lei Pe an în t0ta têra; ABONAMENTE. 60 lei „ „ streinătate 1 ITn Mp IID I Pa^ IV liu‘ 20 bani! PUI A 1U v 1iI li I1 leu. Inserții și reclame 2 lei Scrisorile nefrancate se refusa.—Articolele nepublicate se ab Auunciurî și abonamente se primesce la administrația altarului. VINERI 28 OCTOMB. (16 OCT. st.v.) 1892 REDACȚIIt și ADMINISTRAȚIA, ^Strada Lrezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE ; Q Directer*, VINITILĂ C. A. ROSETTI Ltumineza-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6. —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis. me Faub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 big IX GERMANIA la d. A. Steiner tHamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUSTRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote biurourile poștale din țară și străinătate. " I 'elegiraixife Budapesta, 26 Oct.—Comisiunea comunicațiilor Camerei a aprobat proiectul de adâncire a Porților de fer care aduce după sine uă cheltuială de 4 și jum. milione de fiorini. Ministrul de comerț a declarat că lucrările nu vor fi continuate și dincolo de Orșova, deorece drumurile de fer ungurescservă comunicațiunilor. Lucrările Porților de fer vor fi terminate la finele anului 1895. Paris, 26 Oct.—Temps desminte scirea de bursă in privința unei sporiri eventuale a capitalurilor societății tutunurilor turcesci. BULETIN Bucuresei, 15.27 Brumărel . Deși numai că lună ne desparte până la deschiderea sesiunei parlamentare, totuși nu se im încă cu ce se vor ocupa representanții națiunei in timpul când legiuitórele corpuri vor stegea. Era vădată obiceiul, când gazetele guvernamentale aveau bună voință de a comunica presei și publicului ce are de gând guvernul se facă și ce proecte studiază, și ce presenta discuției. Constatăm proecte va cu regret că de rândul acesta, presa guvernamentală a făcut totă vara și nici acuma nu se invrednicesce a ne comunica ceva. Uă discuție sterilă și fără nici un folos practic, uă discuție mai mult de personalități, i iată activitatea presei in timpul cât camera și senatul au stat închise. Negreșit că nu suntem atât de optimiști se ne așteptăm la lucruri strașnice din partea guvernului; ba putem prevedea că nici un proect cu caracter mai general nu s’a întocmit și nici uă lege deja in vigore, care a dovedit orecare lacune in practică nu va fi modificată și imbunătățită. In scurta sesiune până la Decemvrie, adică o lună și câteva zile, se va produce o discuție lungă și lată asupra respunsului la mesagiul tronului, negreșit după ce vor trece vr’o 15 dile pentru constituirea corpurilor — și în care timp cancanurile și intrigele se vor desfășura în familia chestiile conservatore-concentrate — apoi personale și interpelările vor curge drone și...sesiunea s’a terminat. Noi nu suntem și nici putem fi mulțumiți cu un astfe de stare de lucruri, am fi dorit ca guvernul să fi vorbit prin organele sale ce are de gând se facă, ce proecte va presenta, ce legi are gata, ca publicul se-l putá aprecia, iar presa se-și dea contribuția ei, discutând în mod obiectiv, proectele miniștrilor. Un singur lucru știm numai, că cei cari compun actualul cabinet — afară de mici și infime escepțiuni—nu se pot impăca ca presa se le controleze acțiunele și nici să discute ce vor să facă, mai știm încă că unii din miniștrii nutresc dorința de a lovi pe oă cale piezișă în prerogativele libertăței tiparului. După cât credem, aceasta e singurul proect ce-l visează conservatorii a-1 aduce în parlament și a-1 vota în sesiunea viitare. Nu putem însă să ne ’nchipuim că se va găsi în tot ministerul atâta doză de îndrăsneală pentru ca să se facă o astfel de lovitură, și că se va afla cineva care să-și ia respunderea a presentată lege în contra presei. Și fără voe ne vine întrebarea : Nu cumva are proectul acesta va fi stânca de care se va sparge barca guvernamentală ? Pe lângă criza religiosă din Ungaria, care amenință, nu numai cabinetul și majoritatea, ci și pacea interioră, s’a ivit Zilele acestea uă nouă criză, care a pasionat partidele într’un mod nemai pomenit, și ne arată până la ce grad țin maghiarii la împăciuire cu Austria și cum respectă ei dorința împăratului, de a șterge amintirile durerose ale anului 1848. In acest scop se hotărîse, ca la 2 Noembrie, când trebuia să se desvelăscă monumentul ridicat in memoria honvezilor, să se pun uă coronă și pe monumentul generalului Henczi, care a cáijat la 1845, apărând Buda și pe împărat in contra cetelor lui Kosuth. La amândouă aceste monumente, împăratul dorea ca armata comună să serbeze înfrățirea cu veteranii revoluționarului din Turin. Acestă dorință a regelui lor, ’i a revoltat însă într’atâta pe maghiari, că nu mai vor să scie nici de rege nici de armata comună, nici de guvern. Furia uă dată deslănțuită, cine pate să scie unde se va opri ? Ei sunt capabili de ori ce, dar tóte acestea ne dau măsura bunei-credințe, pe care o au maghiarii către împăratul Franz Iosif, către armata comună, către împăcarea cu Austria — bună-credință, pe care un scriitor militar, punând-o mai bilele trecute la îndouială, o urnea : humiae fides. Reformele liberalilor in Lupta pe care a sustinut’o C. A. Rosetti și proiectul său de lege, pentru monopolul cârciumelor. In folosul exclusiv al școllelor, este încă în memoria tuturor. Nu avem deci trebuință a spune că, Românul va sprijini acesta reformă propusă de liberali. Asemenea principiile nóstre sunt cunoscute în privința gratuitate învétamíntului 1c și generalizarea sea, fără deosebire de sex și de clas... E drept, e un principal democratic ca tóte cărările să fie deschise fiilor de săteni și de aceea, pe lângă școlele speciale de meserii, trebuie să fie și în sate școli, In care se va preda același învățământ, ca și în orașe, și, în același timp, se se procure mijloce de existență celor săraci, până la terminarea studiilor. Se pare însă ca este uă contrazicere între proclamarea libertății învățămîntului și admiterea intervențiunei statului în interesul social. Ce înțeleg liberalii prin acesta ? Voesc el se facă alusiune la obligativitatea, la mijlocele ce se dă celor ce au necesitate spre a studia, la uă intervențiune de ajutor material ? In acel caz suntem cu el, dar daca prin interesul Statului se admite amestecul sĕu în cestiuni privitore la libertatea consciintei nóstre, la pretinsa morală oficială, protestăm cu energie, ne recunoscând nimănui dreptul d’a impune credințele sale, fiilor noștrii. Liberalii trebuie să fie mai expliciți, în acest punt, spre a nu vedea reinoindu-se fapte ca expulzarea socialiștilor, din școlile publice, sub cuvint de interes social. Mâine, prin acea greșită interpretare, a interesului social, guvernul va putea să expulseze din școli și pe liberali, bazându-se chiar pe legea făcută de el. Cunoscând abuzurile ce se face dintr’un lege, trebuie se îngrădim puterea cârmuirei, nu să o întărim. Statul nu póte avea alt rol decât să esecute legile, ci nu sa devie In același timp și judecător, să spună el ce este și ce nu este in interesul social. Daca liberalii se tem de educațiunea ce s’ar putea da de unii părinți copiilor lor, să hotărască prin lege, ceea ce nu e permis, ceea ce cred că nu este în interesul social, dar să nu ne lase la discrețiunea unui ministru. Impositul pe venit, de ori-ce natură ar fi, este un progres, dar cred că liberalii au fost prea sfioși, când au voit să procedeze treptat, pentru desființarea impositului asupra obiectelor de prima necesitate. Acesta s’ar putea face, fără inconveniente, de uă dată. Ținem însă semn de tendința lor și luăm cu plăcere act de dânsa. După vitejia curcanilor noștrii, la atacul de la Grivița, C. A. Rosetti Zicea : «instituțiunea dorobanților a devenit inatacabilă, menținerea armatei teritoriale este asigurată». Cu tote acestea, în timpii din urmă, s’au ridicat mulți în contra ei. Era deci firesc ca liberalii să fie îngrijați și se înscrie în programul lor : menținerea, întinderea și desvoltarea acestei instituțiuni democratice și se prevede că măsură, tot atât de indispensabilă, cerută în nenumărate rânduri de noi, aceea ca : justiția militară să nu mai aibă competința de a judeca decât delicte de disciplină militară propriu glisă, iar celelalte delicte sau crime, să fie deferite justiției represive de drept comun, îmbunătățirea jortei preoților, admiterea preotului mirean ln Sinod, trebuia să figureze într’un program liberal, precum și adoptarea unei politice economice. Liberalii au înscris acele reforme, în raportul lor, și s’au pronunțat contra încheierilor convențiunelor comerciale până la espirarea celor existente, când se vor putea încheia convențiuni pe baza principiilor economice, propuse de el. Spre a termina, liberalii au espus politica lor externă. Acest punct a ridicat mari obstacole în sînul comisiunei și în special d-na Porumbaru a crezut că trebuie declarat că se adoptă politica urmată în trecut de partidul liberal. D-nu Sturza va fi desigur de aceeași părere și va înclina pentru intrarea Românii în întreitaja alianță, dar, precum partizanii acelei idei, au rămas în minoritate în comisiune, precum d-nu Lascar n’a putut să facă pe comisiune să renunțe la ideia ca privegherea alegerilor se fie încredințată Curiei de Casație, precum d-nui Stolojanu, Djuvara si Porumbaru n’a putut face să se adopte două colegiuri, tot astfel se crede că vor fi în minoritate, in sînul partidului, aceia cari vor să ne declarăm pentru uă alianță cu Austria și desigur se va adopta, în program, formula comisiunei: »Conform tradițiunelor vechi ale partidului liberal, nu avem să luăm parte la discuțiunile dintre marile puteri europene și nu avem a ne mișca decât conform intereselor româneșci întemeiate pe drepturile nóstre imprescriptibile«. Țintu si Rosetti. Relativ la acestă crisă, Tell Hirlap din Pesta scrie următorele: „In cercurile politice se consideră crisa ministerială ca uă necesitate resultând din situațiunea generală, și nu se scie dă că ea e numai parțială sau va produce demisiunea întregului cabinet. In orice ca ieșirea din cabinet a miniștrilor Csáky, Szilagyi, Weckerle și póte și a lui Bethlen e aprope sigură, astfel că în curând avem să ne așteptăm ca dificultăți de uă gravitate escepțională, să mai potolescă furia maghiarilor, de a se gândi numai la maghiarizarea naționalităților cu orice preț “ I ’ Vis' ministerial din Ungaria Din Buda Pesta ni se spune prin depeșă că ministrul Csaky a declarat că nu există nici uă diferență de opiniuni asupra chestiunilor eclesiastice ;n sânul cabinetului , că presupunere de divergență nu se baseaă pe niciun temeiu. El nu poate să dea lămuriri asupra cărorva chestiuni de cult, dar dă asigurarea că guvernul nu va renunța la principiile sale deja enunțate mai cu seamă în cea ce priveșce liberul exercițiu al religiunei lor pentru israeliții. Candidatul guvernului la episcopatul d’Agram întâmpină la Roma obiecțiuni canonice Fremdenblatt constată consternația oposiției unguresce; ea declară că nimeni nu mai crede la căderea cabinetului Szapáry și nici la schimbările de persone, dintre care ministrul croat Iosipovici; aceste sciri sun curate născociri. ..... ..........—MWlV**-- - ** -------------- Greva din Garmaux Dotailn toui . Sentința d-lui Loubet. — Triumful lucrătorilor.—Nemulțumiri noul.—Greva continuă. Din Paris se telegrafiază cu data de erî, următorele cu privire la acestă grevă: Sentința d-lui Loubet in afacerea din Carmaux, cuprinde următorele 3 puncte: 1. Calvignac va fi reluat de compania ca lucrător și i se va acorda un concediu pentru totă durata funcțiunilor săle de ajutor de primar; 2. Compania va relua pe toți greviștii, afară de aceia cari au fost condamnați de tribunalul din Albi. 3. Directorul, d. Humble, va păstra funcțiunile săle. D-ni" Clămencea", Millerand și Pelletan au invitat pe toți deputații republicani a se pătruni mâine la palatul Bourbon, înaintea ședinței, pentru a delibera asupra situațiunei făcute partidului republican prin incidentele din Carmaux. Ei au scris în același timp greviștilor pentru a le da sema de modul cum au îndeplinit mandatul lor zicând că, greviștii neprimind satisfacție, ei vor rămâne cu dânșii pentru apărarea drepturilor lor ; ei critică sentința arbitrară; se pare teamai cu deosebire că acesta sentință nu conține și reintegrarea condamnaților din Albi. D-nul Clemenceau a zis în sălile Camerei că, niciiădată nu a fost amăgit așa de tare ca de d-nul Loubei. Impresia asupra sentinței Loubet este forte diferită; deputații radicali și socialiști sunt nemulțumiți; ei cred că greva va continua; ceî-l’alți deputați declară că, arbitragiul a fost primit in mod liber, nu se pute critica sentința. D. Pelleran pretinde că, greva va continua, pentru că greviștii s’au angajat se solidarisa cu camarazii lor condamnați a la Albi. Oă altă telegramă ne anunță că d-nul Humblot, directorul minelor din Carmaux își va da demisia; acesta este o concesiune obținută in cursul negocierilor pentru arbitragiu. Sentința arbitrară a produs in Carmaux oarecare desilusiune din causa ne-reintegrării condamnaților din Albi. Comitetul grevei s’a întrunit. la’ île elitei AZi se va judeca la Curtea de apel, secția I, procesul între ministerul de finance și d. Oppler, pentru amendă. * Tribuna din Sibiei primeșce următorea telegramă din Baia - Sprie, cu data de alaltăieri. Credincioșii din Șișesci, Dănesci, Bontăeni și Ungurași s’au insinuat pentru trecere la confesiunea greco-orientală. Poporul a amărît de procedarea nevrednică a vlădicului. * După Daily Telegraph, Rusia stătue, ca Serbia să’i restitue un milion de ruble care ’î le-a împrumutat pe timpul răsboiului Sârbiei cu Bulgaria. * Din Brăila ni se scrie, că un consilier comunal ar fi interpelat in plină ședință pe d. primar al acelui oraș asupra orecăror neregule, ioi fondurile comunale. * Luni, la amiază intre Adjud și Pufesci, trenul ce venea din Moldova, era cât pe ce să derieze din pricină că un sătean beat se pusese d’a curmezișul șinelor. Grație vigilenței mașinistului, trenul fu oprit numai de cât in mijlocul câmpului și săteanul scăpă teafăr. Și mai zică-se că bețivii nu sunt păziți bine de Bachus. * Copilul, despre care am vorbit, că a căzut Luni din tren, aflăm că e al d-lui dr. Antoniu din Odobesci. Copilul e bine sănătos. * După cererea generală, ultimele și irevocabilele două representațiuni ale trupei The Royal English Burlesque Company se vor da Vineri 16 și Sâmbătă 17 Octombre st. v. * Aflăm, că studenții Facultăței de medicină au luat hotărîrea d’a interveni pe lângă d. dr Toma Ionescu, prosector la Institutul de Anatomie din Paris, pentru a’l decide să se stabilescă in țără și să fie profesor la Facultate. D. dr. Toma Ionescu, actualmente se află in Bucuresci. * De azi dimineață a început să cadă un plaie fină asupra capitalei. Cerul e inourat și probabil că plaia va continua. Temperatura scoborîtă. * Din Călărași. Scăderea apelor Dunărei a făcut imposibilă încărcarea cerealelor din Călărași. Borcea este așa de scăzut încât este peste putință a intra un vas după Dunăre pentru a încărca. Actualmente se fac încărcările la punctul numit Chiciu (gura Borcei) unde comercianții trebue să ducă cerealele lă distanță de 10 kilometri departe de Călărași. & i.Un ultim cuvânt. Uă cameristă inteligentă. D-na X din strada No... se înbracă pentru a eși. In momentul de a pune ghetele camarista zice: •— Cuconiță! puneți celealte ghete, pe care le puteți scote și pune singură.