Romanulu, decembrie 1892 (Anul 36)

1892-12-08

ANUL AL 36-LEA-Ediția I-a Voesce și v­ei putea. ANO­N CIURI: 42 lei pe an în tottt­­ éra; 60 lei „ „ streinătate Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 left. Inserții și reclame 2­le Scrisorile nefrancate se refusa.—Artico­lele nepublicate se ard, Anuncimiî și abonamente se primesce la administrația­­ ziarului. ysc­ lop'. EXEMPLARII 15 BA ISI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE DESELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Oransctor, ginTILSI C. A. SIOSETTI JOUI, 8 DECEMBRE (26 NOÉM, st.v.1 1892 L.umínézá-te si vei fi. t IN STREINĂTATE anunc­uri se primesce LA PARIS, la d-nii L­o­rette, rue Caumartin 6 —Havas 8 place de la Bourse-Jones, 31 bis. me Faub. Montmartre Adam, Bű Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg s Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt) . mm-saiAj V -iA.ț ; I £51 V üglQr.*5" , rRIA la Dukes, 1 Wollzeile 6—8, Viena (Abonamente se p­ot face ,la tote bi­rourile poștale din țară și străinătate. București, 25 /7 Undrea VOTAREA DOTATIUNEI Din 175 deputați, au răspuns la apelul nominal 125, din cari 23 s au făcut nevăzuți la votarea dota­­țiunei, ast­fel că numai 81 de de­putați, mai puțin ca jumătate din deputații in ființă, au­ dat aprobarea lor pentru dotațiunea principelui Fer­dinand. Când intr’un asemenea vot, 94 de reprezintanți refusă, fățiș sau in­direct, d’a da aprobarea lor, trebuie să înțelegă, aceia cari au adus di­nastia înaintea parlamentului, că numai un serviciu nu ’J au făcut. Din tote nuanțele camerii s’a ridi­cat câte un orator spre a protesta contra dolațiunii. Socialiștii prin d. V. Morțun, ve­chii disidenți prin d nii C. C. Do­­brescu și Pop, liberalii prin d-nii Vidrașcu, sătenii prin unul din repre­­]sintații colegiului III d. D. A. sturza, și conservatorii prin d-nii Bobeica și Ressu. Un singur orator guvernamental, d. Păucescu, a cutezat să susție pro­­iectul, alături cu două consilieri al tronului. Dintre liberalii însăși, cari au fă­cut greșeala în 1884, d’a propune a­­pantigile, unul singur, d. A Stolojan, a luat cuvîntul, nu insă atât spre a apăra proiectul, cât a se apăra pe sine, pentru votul ce a dat. D-sea a recunoscut că a fost trimis în cameră, după ce a luat angajamentul către alegătorii săi, d’a vota contra dotației, dar a-i a schimbat părerea s­a, a votat pentru. Acestea le-a spus un represintant al națiunei, un membru influent al­­ partidului democratic. Sciind însuși cât de necorect este acel «pentru», represintantul Do­ju­­lui, a declarat că va merge înaintea alegătorilor săi spre a le explica schimbarea sea și a cere aprobarea lor. Spre a fi seriosa acesta consul­tare a alegătorilor, dl. Stolojan tre­­bueșce in același timp să-și depue mandatul, și să se presinte din nou înaintea alegătorilor. ji Altă încercare nu pate fi, și si­gur este, că dacă deputatul liberal ar cuteza să se presinte din nou înaintea alegătorilor, punând cesti­­unea dotațiunei, n’ar mai fi trimis în parlament. Nu va face însă d. Stolojan acésta încercare, căci s’ar dovedi, că nu numai în parlament, dar și în țară părtașii dotațiunilor sunt în minori­tate. Votul de neîncredere ce s’ar da d-lui Stolojanu, s'ar răsfrânge asupra dinastii. D. Stolojanu e prea dinastic, ca se dorescá acesta. Divisiunile care au existat in a­­cesta cestiune, revoltele ce s'au ivit in sinul diverselor partide, contra decisiunilor conducătorilor lor, ne dovedesc că dreptate am avut când­­ am spus că prin dotațiuni dinastia perde din prestigiul și din populari­tatea sea. Răul s’a făcut, e zadarnic a mai insista. Consecințele se vor indura cel cari ’l-au pricinuit. Un singur leac ar fi­­ Principele moștenitor să repare greșala consi­lierilor tronului, refuzând cea­ ce ’i s’a dat, precum viitorea sea soție îi a dat exemplul. Nu seim deca și dânsul va crede că cel mai precios dar ce ’i se pute face de căsătorie, este înzestrarea fărei seie, cu uă operă de bine-fa­­cere, dar ne facem datoria. Suntem mai dinastici de­cât capul dinastiei arătând mijlocele prin care dânsa ar câștiga popularitatea. V. Rosetti. Camera, după ce a luat în consi­derație întregul proiectului de dota­­țiune, a votat, era, articolul 1 și 12, rămâind ca adi să se voteze întregul proiect. Biblioteca centrală, după cum am a­­nunțat, s’a mutat în noul seu local. Un diat guvernamental ne anunță că va fi deschisă la 1 Decembre și că uă sală de lectură va fi destinată profesorilor» arta studenților. Nu vom insista asupra acestei distinc­­țiuni, deși nu înțelegem motivul pentru care d-nii profesori fug de contactul stu­denților, este inse uă măsură care ni se pare absurdă. Lecția romanelor și a cărților frivole, după cât se spune, rămâne închisă publi­cului. Nu înțelegem de ce se mai pun acele cărți in biblioteca nóstra, decà ele nu servesc publicului. Acest esces de moralitate ne pare sur­prinzător. Tot cu privire la acesta bibliotecă ni se spune că nu numai romanele dar și Ziarele române, revistele literare, nu se dau publicului, sunt cuvint că sunt la le­­gător. Numai un an după ce au apărut ele se pot citi. De­ore­ce biblioteca nu se serveste de ele, ar trebui ca și trimiterea Ziarelor și a revistelor să se facă bibliotecele la fi­nele anului Supunem cestiunea confraților noștri. Se mai spune că ori de câte ori se cere uă carte mai importantă, se răspunde că e lipsă, fiind dată spre citire, în afară de bibliotecă. Semnalăm faptului celor în drept. „Timpul“ face uă frumos o deosebire, spre a susține dotațiunea, între uă acțiune făcută af­ară din Parlament și oă acți­une parlamentară. Conservatorii admit deci, că un partid pate avea unele principiuri, pe care le susține afară din parlament și altele pe care le susține în Cameră. Teoria e nouă, luăm act de densa și trecem la a doua afirmare a organului conservator: „Liberalii au încercat în două rînduri să răstorne pe regele Carol.“ Organele autoritate ale partidului libe­ral național vor răspunde de­sigur, în cea ce îi privesce, ținem însă să nu fie compromise și de acea, din partene, ob­servăm. Mișcarea din Ploescî a fost streină de noi, și C. A Rosetti, lipsia chiar din țără fiind, atunci ca și mai in urmă, con­tra răsturnărei Principelui Carol. D. Carnot a semnat decretul de numire a nouilor miniștrii și a presidat noul Con­siliu. Declarațiunea Cabinetului francez se va face Camenilor mâine. Agenția română spune că va fi forte fermă sub raportul principiilor de separațiune a puterilor ju­diciară și legislativă. Guvernul va accepta discutarea ime­diată a intemelorei, care se va face în acesta privință, îndată după declarațiunea ministerială. In ceea­ ce privește­­ politica streină, guvernul va afirma esistența bu­nelor raporturi ale Franciei cu tote na­țiunile ; ea va fi forte netă relativ la dis­­posițiunile pacifice ale Cabinetului. Pre­­zența în cabinet a ministrului anterior al afacerilor streine, arată că nimic nu s’a schimbat în politica exteriorä. Puține jurnale au făcut până acum vr’­­uă apreciere relativă a noul Cabinet. Primirea organelor moderate este sim­patică ; jurnalele oposițiunei die că e un fel de spoială. Le Matin crede că d. Richot a ales pe d. Siegfried la comerț pentru că noul mi­nistru, ca liber-schimbist moderat, va a­­­păra învoiala franco-elvețiană, apărând susceptibilitățile protecționiste. Les Débats insistă despre integritatea de caracter a d-lui Richot și speră că de acum înainte guvernul va fi mai ferm, mai consticvent, mai unit. Cercurile par­lamentare cred că, deci d. Loubet lua Cultele, noul Cabinet ar fi fost­­ asigurat de uă atitudine bine-voitore din partea dreptei Dar se anunță în mod oficios că d. Loubet și a exprimat dorința de a se însărcina numai cu ministerul de interne. Cultele ar trebui reunite cu instrucția publică. ----------------- --mSîăi^eă acum---------------------------­ Comisiunile de salubritate Când s’a ivit [h­olera, consiliul co­munal, cu drept cuvînt, s’a îngrijit de starea puțin salubră, în care se află capitala nostra. Pe lângă alte măsuri s’a credut nemerit a se Înființa comisiuni de salubritate, care să inspecteze fie proprietățile. Am fost dintre cei d’întâia cari am recunoscut utilitatea unei comi­siuni seriose, care să decidă a­­supra Îmbunătățirilor ce sunt de a­­dus in privința salubrităței publice. Speram că vom scapa de abuzurile care se facea de comisarii comunali, la dispresiunea cărora se aflau, până acum, proprietarii. Cei bine văzu­ți, nu insistăm pentru care motiv, liberi erau să arunce lă­turi în tote părțile, făcând din lo­calurile lor locuri de irisecțiuni, pe când alții. Silnic erau amendați, cu sau fără temeiu. Din nenorocire comisiunile de sa­lubritate, au vrut să prelungesca în infinit lucrările lor, spre a lua me­reu­ diurnele lor. Ele, ca și comisarii comunali, au procedat, după plac, făcând zece con­­travențiuni, acelora cari intrețineau­ mai bine casele lor și lăsând In pace pe aceia unde era infecțiunea cea mai mare. De aci s’a născut numeróse pro­cese, ast­fel că de 6 luni vedem zilnic, la judecătoriile de ocol, câte 60 de procese de contravențiuni. Judecătorul rîde și e nevoit să a­­chite pe cei acusați. Am vedut persone date în jude­cată de 2 și 3 ori pentru aceiași contravenție, de­și eî dovedesc n’au făcut’o, pe când localuri vecine , cu el, erau ținute în starea cea mai puțin igienică, și nimic nu îi se făcea. Comisiunile mergeau de 4 și 5 ori la același proprietar și nici uă dată la cel de alături, însăși organele ,guvernului, care apără acele comisiuni, ne spun acel că acele „numerose comitete de igienă și nenumărații inspectori sa­nitari au crescut cu iuțeala plante­lor parasite, pe budgetul comunal, înda ă ce s’a ivit h­olera. Mulți din acel nud­ amploiați aveau mai mult zel spre a lua diurnele lor, decât spre a ’și face datoria“. Ast­fel fiind, se pare bine că Consiliul comunal s’a lovit de acea stâncă, numită lipsa de fonduri, care la silit să suprime acele comi­siuni. Din nenorocire insă, in dată ce noul budget se va vota, se va În­scrie fonduri și mai mari, spre a se arunca acel părăsit­ asupra nostru. Stim că nu vom fi ascultați, dar ne facem datoria atrăgând atențiu­nea Consiliului comunal asupra com­pune­rea noiților comisiuni. Déca voesce ca ele să aducă fe­lose, să nu le mai compună din protegiatii séi, din agenți electorali. Se du facă dintr’u­ instituțiune bună, un mijloc d’a întreține pe pro­tegiatii săi. Sé se pană in acele comisiuni omeni serioși, omeni speciali, căci alt­fel ele vor da același resumat ca in trecut și vor impinge la acte de disperare pe acel cari vod in acele comisiuni, numai un instrument de penecuțiuni, in contra adversa­­­rilor politici, sau un mijloc de sfăn­­țueală al acelor agenți comunali. Tribunalele țârei, ne­putând servi interesele acelor comisiuri, va a­­nula mereu procesele verbale comu­nale și vor osîndi tot pe Primărie la daune de interese. . L' Indépendance pare surprinsă de aceste fapte și se ridică contra pr­ședintelui secții a treia a tribunal­u­­lui de Ilfov și ajunge la conclu­ia sa că «trebue refăcute tóte legile administrațiunei publice, până ce va fi pe lângă tribunalele ordinare, vă firndicțiune comunală competiate». Voesce deci organul guvernului ca să fim toți la discrețiunea unor comisiuni numite după hatîr, a unor agenți corupți, și să nu mai avem a fi puși supt scutul justiției țarei nostre. Uită confratele nostru că atunci când nu mai e justiție va trebui să ne facem singuri dreptate. Sentința tribunalului de Ilfov, nu dovedesce de­cât un lucru. Comi­siunile lucrează în mod arbitrar și justiția filesce pe primărie să rămână în legalitate, o face să înțelagă că arbitrariul măsurilor sale, nu mai este tolerat. De aceia suntem siguri, că curtea de apel, ori­cât de displăcut ar pu­tea fi Independenței, va confirma sen­tința tribunalului, ori de câte ori primăria va nesocoti drepturile nos­be. T­elefgx­&imG Viena, 6 Decembre.—împăratul a probat sporirea de la 1 Ianuarie a efec­­­­tivului de pace cu 25 regimente de in­fanterie, adică 9 omeni de companie, in — Zăpezii mari au cădut in Galiția și Ungaria , s’au și produs întreruperi parțiale a drumurilor parțiale. Berlin. 6 Decembre—Consiliul federal a aprobat modificarea impozitelor asupra berii, alcoolurilor și bursei, dar se asi­gură că a modificat in mod esențial pro­iectul guvernului. — Marele industrial Warthe Siemens a murit. — La balotagiul din Arnswalde-Fried­­berg, d-nul Ahlwaldt a obținut până la 3 după prânz 103.000 voturi. Concurentul său, d-1 Drawe are 3075. Atena, 6 Decembre. Ele au fost aci două esecuții capitale; aici au fost 4 la Eginos. — Guvernul a depus la Camera pro­iectul de modificare a tarifului vamal și a taxelor de amaragiul năvilor ce vin din streinătate. Sporirea cu 20 centime de, oca de cafea va intra imediat in vi­­gore. Bruxelles, 6 Decembre. — D-1 Rivers Wilson a făcut un raport important con­­ferinței monetare. D-1 de Rotschild a re­tras in urmă propunerile sale. St. Petersburg, 6 Decembre.—Locote­­nentul-general Risenkampf a fost exclus din serviciu, pentru greșeli comise ca co­mandant a diviziei a 5-a de cavalerie, dar i s’au acordat circumstanțe atenuente, ast­fel incât ’și va conserva gradul. Se asigură că d-l Kurmanin, agent al ministerului de finanțe rus la Berlin se va retrage in curând. Wasington, 6 Decemvrie. — Congresul s’a întrunit. La camera represintanților s’a presin­­tat un bill, pentru emisiunea de 75 m­ili­­one dolari de obligațiuni amortisabile după placul guvernului, in timp de 10 ani. Pro­dusul va servi să acopere deficitul te­­saurului. Viena. 6 Decembre. — La curte a fost un dineu ; au luat parte prințul moștenitor al Danemarcii cu adjutantul său, ministrul Danez și d-l Kalnoky. Londra 6 Decembre.—Germania, En­­gh­tera și Statele Unite au convenit rela­tiv la Sanoa ca în timpul sesonului roti­năvile se parasesca portul Apia, căci via­ța ca și proprietățile europenilor sunt a­­sigurate. Berlin. 6 Decembre.­­ Respundând la uă interpelare, d-1 de Boeticher a decla­rat că guvernele federale nu au hotărât măsurele de luat relativ la chestiunea uvb­eră. In vederea insuficienții corpora­­țiunelor, se proiectează crearea pentru tote meșteșugurile, de consilii de lucră­tori, cu atribuțiuni mai întinse, mai cu semn în privința condițiunilor ucenicilor.

Next