Romanulu, decembrie 1892 (Anul 36)
1892-12-08
ANUL AL 36-LEA-Ediția I-a Voesce și vei putea. ANON CIURI: 42 lei pe an în tottt éra; 60 lei „ „ streinătate Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 left. Inserții și reclame 2le Scrisorile nefrancate se refusa.—Articolele nepublicate se ard, Anuncimiî și abonamente se primesce la administrația ziarului. ysc lop'. EXEMPLARII 15 BA ISI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE DESELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Oransctor, ginTILSI C. A. SIOSETTI JOUI, 8 DECEMBRE (26 NOÉM, st.v.1 1892 L.umínézá-te si vei fi. t IN STREINĂTATE anuncuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6 —Havas 8 place de la Bourse-Jones, 31 bis. me Faub. Montmartre Adam, Bű Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg s Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt) . mm-saiAj V -iA.ț ; I £51 V üglQr.*5" , rRIA la Dukes, 1 Wollzeile 6—8, Viena (Abonamente se pot face ,la tote birourile poștale din țară și străinătate. București, 25 /7 Undrea VOTAREA DOTATIUNEI Din 175 deputați, au răspuns la apelul nominal 125, din cari 23 s au făcut nevăzuți la votarea dotațiunei, astfel că numai 81 de deputați, mai puțin ca jumătate din deputații in ființă, au dat aprobarea lor pentru dotațiunea principelui Ferdinand. Când intr’un asemenea vot, 94 de reprezintanți refusă, fățiș sau indirect, d’a da aprobarea lor, trebuie să înțelegă, aceia cari au adus dinastia înaintea parlamentului, că numai un serviciu nu ’J au făcut. Din tote nuanțele camerii s’a ridicat câte un orator spre a protesta contra dolațiunii. Socialiștii prin d. V. Morțun, vechii disidenți prin d nii C. C. Dobrescu și Pop, liberalii prin d-nii Vidrașcu, sătenii prin unul din repre]sintații colegiului III d. D. A. sturza, și conservatorii prin d-nii Bobeica și Ressu. Un singur orator guvernamental, d. Păucescu, a cutezat să susție proiectul, alături cu două consilieri al tronului. Dintre liberalii însăși, cari au făcut greșeala în 1884, d’a propune apantigile, unul singur, d. A Stolojan, a luat cuvîntul, nu insă atât spre a apăra proiectul, cât a se apăra pe sine, pentru votul ce a dat. D-sea a recunoscut că a fost trimis în cameră, după ce a luat angajamentul către alegătorii săi, d’a vota contra dotației, dar a-i a schimbat părerea sa, a votat pentru. Acestea le-a spus un represintant al națiunei, un membru influent al partidului democratic. Sciind însuși cât de necorect este acel «pentru», represintantul Dojului, a declarat că va merge înaintea alegătorilor săi spre a le explica schimbarea sea și a cere aprobarea lor. Spre a fi seriosa acesta consultare a alegătorilor, dl. Stolojan trebueșce in același timp să-și depue mandatul, și să se presinte din nou înaintea alegătorilor. ji Altă încercare nu pate fi, și sigur este, că dacă deputatul liberal ar cuteza să se presinte din nou înaintea alegătorilor, punând cestiunea dotațiunei, n’ar mai fi trimis în parlament. Nu va face însă d. Stolojan acésta încercare, căci s’ar dovedi, că nu numai în parlament, dar și în țară părtașii dotațiunilor sunt în minoritate. Votul de neîncredere ce s’ar da d-lui Stolojanu, s'ar răsfrânge asupra dinastii. D. Stolojanu e prea dinastic, ca se dorescá acesta. Divisiunile care au existat in acesta cestiune, revoltele ce s'au ivit in sinul diverselor partide, contra decisiunilor conducătorilor lor, ne dovedesc că dreptate am avut când am spus că prin dotațiuni dinastia perde din prestigiul și din popularitatea sea. Răul s’a făcut, e zadarnic a mai insista. Consecințele se vor indura cel cari ’l-au pricinuit. Un singur leac ar fi Principele moștenitor să repare greșala consilierilor tronului, refuzând cea ce ’i s’a dat, precum viitorea sea soție îi a dat exemplul. Nu seim deca și dânsul va crede că cel mai precios dar ce ’i se pute face de căsătorie, este înzestrarea fărei seie, cu uă operă de bine-facere, dar ne facem datoria. Suntem mai dinastici decât capul dinastiei arătând mijlocele prin care dânsa ar câștiga popularitatea. V. Rosetti. Camera, după ce a luat în considerație întregul proiectului de dotațiune, a votat, era, articolul 1 și 12, rămâind ca adi să se voteze întregul proiect. Biblioteca centrală, după cum am anunțat, s’a mutat în noul seu local. Un diat guvernamental ne anunță că va fi deschisă la 1 Decembre și că uă sală de lectură va fi destinată profesorilor» arta studenților. Nu vom insista asupra acestei distincțiuni, deși nu înțelegem motivul pentru care d-nii profesori fug de contactul studenților, este inse uă măsură care ni se pare absurdă. Lecția romanelor și a cărților frivole, după cât se spune, rămâne închisă publicului. Nu înțelegem de ce se mai pun acele cărți in biblioteca nóstra, decà ele nu servesc publicului. Acest esces de moralitate ne pare surprinzător. Tot cu privire la acesta bibliotecă ni se spune că nu numai romanele dar și Ziarele române, revistele literare, nu se dau publicului, sunt cuvint că sunt la legător. Numai un an după ce au apărut ele se pot citi. Deorece biblioteca nu se serveste de ele, ar trebui ca și trimiterea Ziarelor și a revistelor să se facă bibliotecele la finele anului Supunem cestiunea confraților noștri. Se mai spune că ori de câte ori se cere uă carte mai importantă, se răspunde că e lipsă, fiind dată spre citire, în afară de bibliotecă. Semnalăm faptului celor în drept. „Timpul“ face uă frumos o deosebire, spre a susține dotațiunea, între uă acțiune făcută afară din Parlament și oă acțiune parlamentară. Conservatorii admit deci, că un partid pate avea unele principiuri, pe care le susține afară din parlament și altele pe care le susține în Cameră. Teoria e nouă, luăm act de densa și trecem la a doua afirmare a organului conservator: „Liberalii au încercat în două rînduri să răstorne pe regele Carol.“ Organele autoritate ale partidului liberal național vor răspunde desigur, în cea ce îi privesce, ținem însă să nu fie compromise și de acea, din partene, observăm. Mișcarea din Ploescî a fost streină de noi, și C. A Rosetti, lipsia chiar din țără fiind, atunci ca și mai in urmă, contra răsturnărei Principelui Carol. D. Carnot a semnat decretul de numire a nouilor miniștrii și a presidat noul Consiliu. Declarațiunea Cabinetului francez se va face Camenilor mâine. Agenția română spune că va fi forte fermă sub raportul principiilor de separațiune a puterilor judiciară și legislativă. Guvernul va accepta discutarea imediată a intemelorei, care se va face în acesta privință, îndată după declarațiunea ministerială. In ceea ce privește politica streină, guvernul va afirma esistența bunelor raporturi ale Franciei cu tote națiunile ; ea va fi forte netă relativ la disposițiunile pacifice ale Cabinetului. Prezența în cabinet a ministrului anterior al afacerilor streine, arată că nimic nu s’a schimbat în politica exteriorä. Puține jurnale au făcut până acum vr’uă apreciere relativă a noul Cabinet. Primirea organelor moderate este simpatică ; jurnalele oposițiunei die că e un fel de spoială. Le Matin crede că d. Richot a ales pe d. Siegfried la comerț pentru că noul ministru, ca liber-schimbist moderat, va apăra învoiala franco-elvețiană, apărând susceptibilitățile protecționiste. Les Débats insistă despre integritatea de caracter a d-lui Richot și speră că de acum înainte guvernul va fi mai ferm, mai consticvent, mai unit. Cercurile parlamentare cred că, deci d. Loubet lua Cultele, noul Cabinet ar fi fost asigurat de uă atitudine bine-voitore din partea dreptei Dar se anunță în mod oficios că d. Loubet și a exprimat dorința de a se însărcina numai cu ministerul de interne. Cultele ar trebui reunite cu instrucția publică. ----------------- --mSîăi^eă acum--------------------------- Comisiunile de salubritate Când s’a ivit [holera, consiliul comunal, cu drept cuvînt, s’a îngrijit de starea puțin salubră, în care se află capitala nostra. Pe lângă alte măsuri s’a credut nemerit a se Înființa comisiuni de salubritate, care să inspecteze fie proprietățile. Am fost dintre cei d’întâia cari am recunoscut utilitatea unei comisiuni seriose, care să decidă asupra Îmbunătățirilor ce sunt de adus in privința salubrităței publice. Speram că vom scapa de abuzurile care se facea de comisarii comunali, la dispresiunea cărora se aflau, până acum, proprietarii. Cei bine văzuți, nu insistăm pentru care motiv, liberi erau să arunce lături în tote părțile, făcând din localurile lor locuri de irisecțiuni, pe când alții. Silnic erau amendați, cu sau fără temeiu. Din nenorocire comisiunile de salubritate, au vrut să prelungesca în infinit lucrările lor, spre a lua mereu diurnele lor. Ele, ca și comisarii comunali, au procedat, după plac, făcând zece contravențiuni, acelora cari intrețineau mai bine casele lor și lăsând In pace pe aceia unde era infecțiunea cea mai mare. De aci s’a născut numeróse procese, astfel că de 6 luni vedem zilnic, la judecătoriile de ocol, câte 60 de procese de contravențiuni. Judecătorul rîde și e nevoit să achite pe cei acusați. Am vedut persone date în judecată de 2 și 3 ori pentru aceiași contravenție, deși eî dovedesc n’au făcut’o, pe când localuri vecine , cu el, erau ținute în starea cea mai puțin igienică, și nimic nu îi se făcea. Comisiunile mergeau de 4 și 5 ori la același proprietar și nici uă dată la cel de alături, însăși organele ,guvernului, care apără acele comisiuni, ne spun acel că acele „numerose comitete de igienă și nenumărații inspectori sanitari au crescut cu iuțeala plantelor parasite, pe budgetul comunal, înda ă ce s’a ivit holera. Mulți din acel nud amploiați aveau mai mult zel spre a lua diurnele lor, decât spre a ’și face datoria“. Astfel fiind, se pare bine că Consiliul comunal s’a lovit de acea stâncă, numită lipsa de fonduri, care la silit să suprime acele comisiuni. Din nenorocire insă, in dată ce noul budget se va vota, se va Înscrie fonduri și mai mari, spre a se arunca acel părăsit asupra nostru. Stim că nu vom fi ascultați, dar ne facem datoria atrăgând atențiunea Consiliului comunal asupra compunerea noiților comisiuni. Déca voesce ca ele să aducă felose, să nu le mai compună din protegiatii séi, din agenți electorali. Se du facă dintr’u instituțiune bună, un mijloc d’a întreține pe protegiatii săi. Sé se pană in acele comisiuni omeni serioși, omeni speciali, căci altfel ele vor da același resumat ca in trecut și vor impinge la acte de disperare pe acel cari vod in acele comisiuni, numai un instrument de penecuțiuni, in contra adversarilor politici, sau un mijloc de sfănțueală al acelor agenți comunali. Tribunalele țârei, neputând servi interesele acelor comisiuri, va anula mereu procesele verbale comunale și vor osîndi tot pe Primărie la daune de interese. . L' Indépendance pare surprinsă de aceste fapte și se ridică contra prședintelui secții a treia a tribunalului de Ilfov și ajunge la concluia sa că «trebue refăcute tóte legile administrațiunei publice, până ce va fi pe lângă tribunalele ordinare, vă firndicțiune comunală competiate». Voesce deci organul guvernului ca să fim toți la discrețiunea unor comisiuni numite după hatîr, a unor agenți corupți, și să nu mai avem a fi puși supt scutul justiției țarei nostre. Uită confratele nostru că atunci când nu mai e justiție va trebui să ne facem singuri dreptate. Sentința tribunalului de Ilfov, nu dovedesce decât un lucru. Comisiunile lucrează în mod arbitrar și justiția filesce pe primărie să rămână în legalitate, o face să înțelagă că arbitrariul măsurilor sale, nu mai este tolerat. De aceia suntem siguri, că curtea de apel, oricât de displăcut ar putea fi Independenței, va confirma sentința tribunalului, ori de câte ori primăria va nesocoti drepturile nosbe. Telefgx&imG Viena, 6 Decembre.—împăratul a probat sporirea de la 1 Ianuarie a efectivului de pace cu 25 regimente de infanterie, adică 9 omeni de companie, in — Zăpezii mari au cădut in Galiția și Ungaria , s’au și produs întreruperi parțiale a drumurilor parțiale. Berlin. 6 Decembre—Consiliul federal a aprobat modificarea impozitelor asupra berii, alcoolurilor și bursei, dar se asigură că a modificat in mod esențial proiectul guvernului. — Marele industrial Warthe Siemens a murit. — La balotagiul din Arnswalde-Friedberg, d-nul Ahlwaldt a obținut până la 3 după prânz 103.000 voturi. Concurentul său, d-1 Drawe are 3075. Atena, 6 Decembre. Ele au fost aci două esecuții capitale; aici au fost 4 la Eginos. — Guvernul a depus la Camera proiectul de modificare a tarifului vamal și a taxelor de amaragiul năvilor ce vin din streinătate. Sporirea cu 20 centime de, oca de cafea va intra imediat in vigore. Bruxelles, 6 Decembre. — D-1 Rivers Wilson a făcut un raport important conferinței monetare. D-1 de Rotschild a retras in urmă propunerile sale. St. Petersburg, 6 Decembre.—Locotenentul-general Risenkampf a fost exclus din serviciu, pentru greșeli comise ca comandant a diviziei a 5-a de cavalerie, dar i s’au acordat circumstanțe atenuente, astfel incât ’și va conserva gradul. Se asigură că d-l Kurmanin, agent al ministerului de finanțe rus la Berlin se va retrage in curând. Wasington, 6 Decemvrie. — Congresul s’a întrunit. La camera represintanților s’a presintat un bill, pentru emisiunea de 75 milione dolari de obligațiuni amortisabile după placul guvernului, in timp de 10 ani. Produsul va servi să acopere deficitul tesaurului. Viena. 6 Decembre. — La curte a fost un dineu ; au luat parte prințul moștenitor al Danemarcii cu adjutantul său, ministrul Danez și d-l Kalnoky. Londra 6 Decembre.—Germania, Enghtera și Statele Unite au convenit relativ la Sanoa ca în timpul sesonului rotinăvile se parasesca portul Apia, căci viața ca și proprietățile europenilor sunt asigurate. Berlin. 6 Decembre. Respundând la uă interpelare, d-1 de Boeticher a declarat că guvernele federale nu au hotărât măsurele de luat relativ la chestiunea uvberă. In vederea insuficienții corporațiunelor, se proiectează crearea pentru tote meșteșugurile, de consilii de lucrători, cu atribuțiuni mai întinse, mai cu semn în privința condițiunilor ucenicilor.