Romanulu, ianuarie 1893 (Anul 37, nr. 1-21)

1893-01-15 / nr. 10

L 8 L. «aWKBWI ROMANULUI. 15 IANUARIE EDIȚIA 2A Din Craiova Corespondență particulară a „Românului“ .... Și unde a venit moșia Crăciun cu barba lui lungă și albă și când a apucat a scuturatădată sarica din spinare a cotropit peracatul cu nămeții și când a încruntat sprâncena și a răsuflat uădată cu putere pre nările lui largi, s’a deslănțuit viscol nevoie mare asupra orașului și a câmpielor.... Circulațiele s’au întrerupt și cât p’aci regia era să nu se potă duce la nunta nepoțelului... Craovenii au înfruntat cu curaj și ger șijj viscol și zăpadăă și în lustrele (filele Crăciunului și-au scos din capete petrecând. In primele două jile teatrul nu a prea avut căutare: lojile gale, parterul sărăcuț, sărăcut de tot, iar cassa teatrului suferindă ... Ce vrei ?... Mortea lui Constantin Brâncovinu și Doua orfeline sunt piese pre cari le-au văzut și... cuicile. Ori ce s’ar dice s’au dus vremurile, când lumea inunda teatrul în filele Crăciunului ca să vădă . Mihai Bravul cuprinde Transilvania, Vlad Țepeșiu, Constantin Brâncovinu, etc. etc. Oamenii nu tocmai groși la pungă, și cari nu au ori și când vreme să fie la teatru au auflit vorbindu-se de : Fata mamei Angot, de Mascota, Girofli-Girofle, Boccacio, Voevodul Țiganilor, Nitouche, etc.... în zilele astea când au și el un dram de răgaz, ar vrea să le vădă! — „Ce se juca disără la teatru?...“ — «Mortea lui Brâncovănu, ori două orfeline“. — „Tii nene, păi alea le-am mai văzzut nu sciți de câte ori!... mai bine stau acasă cu ai mei și petrec“ ! Și are dreptate bietul om!.. Ti Nimeni nu pote spune că „Două orfeline“ nu e uă piesă frumosă, cu situații tragice și emoționătare, ce vrei?... ieșită din pana lui d’Eunery!—Ori și cine recunosce că „Moartea lui Brâncovanu“ este uă dramă... înfricoșată și infricoșetare din vremurile când stăția românescă începuse a fi acoperită de nori năprasnici.... Dar, uite trebue să cugete inteligenții și cu prisosință.... destoinicii (?....) membrii ai comitetului teatral, că altul este gustul publicului astăzeî; că ei au uă mare și nobilă misiune : aceea de a instrui mulțimea distrându-o. Ori — ei inbuibații—, și-ar fi jis că la canaille nu trebue să va lă piese nouă, nu trebue să asculte oă musică frumosă, astea fiind rezervate pentru ei și ai lor ! ! Dăcă au răsfoit pre Victor Hugo — d-1 ■ Alexianu cred, d-1 Boldescu.... póte, d-1 firecescu .. ca gând n’am ! —, și să ’și a- ] mintăscă și să ’și iea ca devisă cuvintele , T nemuritorului poet: „Le teatre doit faires de la pensie le prin de la fouleu. * Mi se va răspunde, că făcându-se opeirete comitetul nu ar fi urmat maximei de mai sus, este forte adevărat! Ba ceva și mai mult incă, nu ar trebui să se jace deloc operete — asta este un consecință logică și inevitabilă. Nu sun în potriva operetei, și ’mi place mult forte mult musica. Pot spune că de când e opereta în Craiova, gustul mulțime! pentru musică s’a desvoltat mult și simțită plăcere, când săra fie că ai trece pre stradele din centru, fie că ai trece pre stradele lăturalnice, ai să aurți pe mulți șuerând aria Conspiratorilor din Angel, ori „cărui fruntea ’ți svâcnește“ din Mascotte, ori ceva din Boccacio și valsuri din Voevodul Țiganilor, lucru care mă bucură căci sunt convins că musică, mai mult decât oricare altă artă, înnobilăză pre om. Ei... dar boieria se ține cu cheltuială , opereta ca să se puta susține trebuesc cheltueli mari și venituri și mai mari încă. Insă, ia să vedem care este situația bănească, în timpul de față, a Societatei dramatice din Craiova. Vă pot da câteva cifre a căror elocință sdrobitore va cădea tot și în spinarea comitetului theatral—bietul musu Comitet!— De la 10 Septembre până la 15 Decembre, încasări................. 44.754 Cheltueli................. 44.200 Rămâne 554 lei (cinci sute cinci leci și patru) cari împărțiți la societari, revine: partea fiecărui societar de clasa I-a 50 lei; partea fiecărui societar de clasa II-a 40 lei!. .. Nu este așa că -i ridicol ?... închipuiți-vă acum ce fel se pot susține acești treisprezece societari, cărora în timp de 3 luni de zile le vine câte 40-50 lei de fiecare!.. Și asta pentru cheful D-lor Boldescu și Grecescu cari sunt înamorați de operetă, și cari ’s nechibzuiți în conducerea afacerilor teatrului. Și cugetați, că in momentul de față societatea dramatică e datare mai bine de 9000 lei și că are a se cheltui pentru restul stagiunei mai bine de 38.000 lei!... Tóte probabilitățile mă fac a crede că pentru viitor veniturile vor fi mai mici decât până aci, căci vă dată cu carnavalul au început balurile, nunțile și seratele în familii, cari vor atrage uă bună parte din publicul ce visita theatrul. Ei bine, dăcă veniturile restului stagiunea nu vor atinge nici măcar cifra de 40.000 fr., așea este că enormul budget de peste 100 000 fr. al actualei stagiuni nu se va putea equilibra și că societatea Dramatică va rămâne înglodată până peste cap în datorii?.. Nu este așa?... Insă ce le pasă D-lor din comitet! Turcul plătește! Ei, nu are dreptate Jean Richepin— poetul răsvrătit — ,ca să rîdă de cei ce zice : —• „O! Actorii......... ei au uă viață plăcută! ..“!... — * Comitetul?... D-nii Boldescu, Grecescu și Dr. Anastasescu [L homme de paille al comitetului) acestă trinitate—permiteți’mi s’o spun, că pre lângă alte păcate este și conservatore—,a condus destinele theatrului din Craiova până mai de ună di, când pe dl. Anastasescu la înlocuit dl. Alexianu (liberal). Ei, D-l Ulyse Boldescu?... Primar al Craiovei deputat și unul din capi conservatorilor din localitate. Spuneți’mi dăcă mai pote fi și membru în comitetul teatral, un om căruia politica ’i lasă forte puțin timp liber pentru a se putea ocupa cu teatrul. D-1 . D. Grecescu ? (alter ego al D-lui Boldescu) fost sub-prefect, fost polițai, acum advocat (fără diplomă și redactor al unei foi din localitate). S’a ilustrat in alegeri, când cu venirea regelui Carol în Craiova, mai acum vre-uă doui ani, îmbrăcase oltenesce jandarmi de ai poliției birjari pe cari amestecându i cu cei câțișiva primari aduși de prin comunele județului și punându-le în cap pre Basta birjarul făcuse din ei un corp de onore al regelui! Pe atunci în gura mai tuturor Craiovenilor audeai districtul următor : „Starostea birjarilor în fruntea primarilor“ ! Scie vreo 3-4 clase primare. Inteligent însă și om de acțiune. Ce folos ! bun de polițai sub un regim conservator, nu prețuesce nimic în comitetul teatral, unde cu tote astea dă tonul. D-1 Alexianu ?... Inteligent, cu mult mai cult și mai cetit ca d-l Boldescu, și un om cu bune intențiuni. Din nefericir cel făcut e bun făcut și D-1 Alexianu nu mai póte schimba nici uă iată în actuala stare teatrului. Nădăjduim însă, că în viitorul an, d-1 Alexia va face se se vădă că alegerea făcută în persona sea a fost uă fericire pentru societatea dramatică. Nimeni nu acuză pe comitet că ar fura dar toți sunt unanim in a le spune : „sunteți risipitori, sunteți nedestoinici !“ E destul ca se arăt doar câteva din nenumăratele fapte, care grăesc înpotriva comitetului. Corul este infam. Afară de câteva excepții, pot spune fără nici vă reservă că el e recrutat din omeni și femei fără de nici un dram de cultură: femei cu conduita legeră, foști chelneri și băeți de prăvălii, am zărit chiar vre-uă doai foști...cioclii! Aci comitetul a voit să adeverăscă vorba vorba veche: Scump la tărâțe și și restul de „...ieftin la făină“ ’1 adeveresce cu împărțeala beneficiilor, cu cari se fac hatâruri scandalose în folosul unui individ și în paguba întregei societăți dramatice : banierii se dau beneficii în iiua a treia de Crăciun (d-lui F. Weiss șeful orchestrei) în ziua de anul nou (d. Petreanu), în ziua de Boboteza (d. P. Nicolau) . . sunt.. cari se scie că ori și unde aduc venit mare casei teatrului. Comitetul se lasă a fi dus de... naș (în materie de operetă) de d. Weiss șeful orchestrei, care este ascultat ca și oracolul de la Delfi. Nu se consultă și nu se iau în seamă părerile artiștilor îmbătrâniți în teatru. S’a alcătuit un budget, în care se prevăd venituri prea mari și irealizabile. Păijesc teatru cu praștia.. (Ceva curios , am observat că d. Boldescu nu a venit decât la operete, la drame nici nu a călcat prin teatru, de ce are? ..) In fine... un sfat d-lor Boldescu și Grecescu . Retragă-se din comitet și se cedeze altora mai destoinici, mai prereghetori, mai culți și mai puțin bașibuzuci, locurile d-lor, să se retragă până mai este încă timpul. In definitiv acestă stare, de lucruri nu mai póte dura. Cheltuelile ce absorbe întreținerea operetei sunt prea mari în comparație cu resursele teatrului, și din două una, ori statil dă societatei dramatice din Craiova un subvențiune de vre-uă 20000 de franci și atunci se mai póte susține și operetă, ori... *) Craiovenii trebuie se se resemneze— dacă resemnare se pote numi—, a nu se mai legăna pe valurile dulci ale melodiei ! Se se întărească elementele de dramă, comedie și vaudeville, să se reducă budgetul la oă cifră mai modestă și se se hotărască uă dată, căci în acesta stă to be or not to be al societatei dramatice din Craiova, iar comitetul ca și societatea se nu uite că : Le thiate doit faire de la pensie le pain de la foule !“ Adecărele mai sunt băncile din parter! Dilele astea am stat în stal !, dar sunt atât de incomode, atât de rele locurile, încât mă vom muta din nou la un iotal al ll-lea. P.S. S’a anunțat venirea d-nei Aristita Romanescu pentru representația de Vineri: beneficiul d-lui Petreanu cu „Onorea”. La revedere, Procesul Panama Mare îmbulzătă, d-l Rossigros expert, care a verificat cel d’ântâi și registrele de la Panama, depune Președintele observă că coruptabilitatea a trebuit să fie modificată înainte de a fi supusă lichidatorului Monchicourt, d-1 Rossignol (lice ca Compania a mers totdeauna prea departe d-1 Ferdinand da Lesseps nu țineau socotăți de observațiunele ce se faceau în privința greutăților întreprinderii. El mergea totdeauna înainte fără se calculeze ; cheltuielile au fost exagerate. El terminficând că d-nii de Reinach și Levy Crămbux au fost însărcinați se plătăscă niște servicii, dar e sigur că d-1 de Renach și-a păstrat cea mai mare parte din banii. Președintele blamăză în mod sever pe d-1 de Lesseps ca a lucrat in acel mod. ") Subvenția ce o dă statul, teatrului din Craiova este de 10000 fr. anual. Subvenția ce vă da comuna foQOO s’a tăiat acă de anul trecut. Consiliul județian votase și el uă subvenție de 300" Ici însă în urma stăruinților polcovnicului Logadi (prefectul) a fost «teat»a la minister De altfel polcovnicului nicî nu ’i place teatrul ; de când e bătrân nu a mai călcat în teatru , lui ’i plac giumbușurile.... teatru?... fleac ! D-1 Rousseau, inginer, declară că d-l Ferdinand de Lesseps a lucrat din punctul de vedere tehnic cu un mare influență asupra direcțiunii lucrărilor; el avea uă credință orbă în stăva lui. Celelalte depuneri ce s’au făcut in ședință nu au făcut să se vadă nimic nou Paris, 13 Ianuari.—Ascultarea martorilor continuă Căpitanul Frayssec, însărcinat cu supravegherea personalului Panama, depune că adesea ori atrăsese atențiunea d-lui de Lesseps asupra greutăților întreprinderii. După mai multe depuneri fără interes, președintele ia ierogatorul d-lui Hieronymus, șeful comptabilității Panama, în privința bonurilor anonime, cu totă insistența președintelui și a avocatului, general martorul continuă a declara că nu cunoște numele beneficiarilor. După funcționari sunt ascultați în urmă, ei susțin că nu pot pune nimic în privința bonurilor purtător. D-r Hugo Obernoeffer e chemat. El declară că a primit 1,600 mii de franci pentru participarea la sindicat și 2 milione pentru că a dat ideea obligațiilor cu loturi. Pe urmă sunt ascultați d-l Martin, fost secretar general de la Panama; el declară că, cu tóte împotrivirile d-lui de Lesseps, își dase demisiunea, pentru că observase că învoelile cu antreprenorii fuseseră majorate, pentru a se putea da bani d-lui de Reinachi. Mai mulți subscriitori sunt în urmă ascultați ; ei se plâng că și-a fi perdut banii. La finele audienței președintele insistă pe lângă d-1 de Lesseps ca să dea numele Ziaristului care a primit 50,000 franci din bonurile anonime. D-1 de Lesseps spune că e d-1 Arthur Meyer, directorul ziarului „Gaulois“. Expertul Flory adaugă că d-1 A. Meyer a mai primit un al doilea bon de aceași valore . Ascultarea martorilor e isprăvită; audiența e amânată pentru Marți. — 13 Ianuare.—Președintele grupurilor republcane ale Senatului au exprimat grijele d-lui Ribot în privința campaniei de calomnii indreptate în contra d-lui Carnot ; ele l-au asigurat de tot concursul lor pentru a pune capăt acestor calomnii.1 Paris 13 Ianuarie.—Comisiunea de anchetă a recunoscut exactitatea depunerilor D-lui de Lesseps dinaintea tribunalului, privitore la întrebuințarea bonurilor anonime date D-lui Herz, Bainhaat, etc. Comisiunea a descoperit că un anume Canelone a primit 50.000 franci. Ea a ascultat mai mulți bancheri care au avut afaceri cu Arton. Unul din ei a declarat că a plătit mai multe cecuri D-lui Laur. Că delegațiune a comisiunii s’a dus se verifice registrele acestor bancheri. în tâmplaui Sâmbătă de dimineață, a doua zi de Crăciun, a arsă parte din casele d-nei Cleopatra Codreanu din Buzău. Focul a fost localisat cu mare greutate, prin con FOITA OIARULUI «ROMANULU» C. I.AMAUTEY 1 Marta Gerbier Căpitanul Grondar, umbla repede prin salonul său din strada Guénégand ...i părea forte agitat. — Pentru ultima oră, spuse intorcându-se către Marta, nepota sea, care sta cu capul plecat, pentru ultima oră mă ocup de tine înțelegi, nu mai voesc să’mi vorbescă de căsătoria mea, nici tu, nici alții. Nimeni nu’și póte închipui până intru cât, neînțelesele tăie pretențiuni, să o pun la orice raționament, la evidență Mi-am pricinuit mai multe supărări, mi am dat mai multă osteneală, decât ’și ar fi dat tatăl tău, spre a asigura viitorul tău, spre ați procura posițiunea onorabilă și sigur care să cuvine tutor femeilor... Dar nu ! Corpul tău cel sburdalnic să lovesce de tote argumentele și gasesce pentru fiecare ginere ce ’ți presint, un motiv de refus. Acesta este cel puțin al douăsprezecelea pe care ți’l ofer și iarăși nu isbutesc... Cel puțin s’a isprăvit. Cu uă voce glumeață tînăra fată răspunse. — Unchiule, cred că este al treispreecelea. înțelegi că din causa cifrei n’ași putea primi, chiar dăcă acel domn mi-ar fi plăcut — Reü faci de rîdi,li se domna Grondar, care până aci ascultase fără a lua parte la conversațiune Unchiul tău este forte supărat. Bunătatea și indulgința mea pentru tine merită mai mult respect: dăcă și a dat atâta osteneală spre a te mărita, causa e că scie cât e de dureros pentru cn fată să atingă bătrână, fără protecțiune, fără familie, dată pradă răutății omenesci și mercenarilor cari o exploatează. — Nu’țî mai pierde timpul, buna mea nevastă, spre a încerca să convingi pe acistă ființă zăpăcită. De graba vorbim și unul și altul. In contra falsei sale judecăți și oarbei săle încăpățânări, nu e nimic de făcut. Nepoata mea vrea să remâne in posițiunea ridiculă a fetelor bătrâne, să nu mai vorbim, cu cei 50,000 lei de zestre, și câteva lecțiuni ce va da, va înțelege mai târziu cât costă să fi fost proastă, pretențioasă și capricioasă. ♦ D-șora Maria Gerbier era una din acele numeroase femei, care au activă diplomă de institutoare și ajunsese la vârsta de 25 ani, fără a găsi un bărbat, după placul ei. Avea, după cum ai văzut, 50.000 lei și presinna serioase pentru un bărbat și familie lor spre garanții a exersa profesiunea sa. Forte onestă, cu uă natură mândră și drepta, cu uă inteligență vie, avea, in cât privesce moralul, numai două cusururi, pe care ușor le-ar putea face să devie calități. Primul era mult spirit, al douilea că arăta in tote un caracter care nu se incovoaie, in care voința cea mai stăruitoare este căptușită de uă persistență invincibilă. Dar aceasta nu era întipărit pe fruntea sea și in cât privesce spiritul, nu este pentru că femeie un semn de și sigur de fericire in căsnicie, bărbații vor fi totdeauna atrași prin el, căci 'i uimesce. Nu din cauza acestor două daruri rămăsese nemăritată: era demnă d’a aprinde, cum se spunea, făcliile himenului. La fisic nu era nici frumoasă, nici urîtă, dar statura sea era cu mult mai mică decât mijlocia obișnuită. Fetele Evei au două forme exteriore displăcute. Acelea care sunt prea mari și acelea care sunt prea mici, Mijlocia a fost totdeauna uă recomandațiune in materie de căsătorie. Taliile prea mari și cele prea mici par s a fi reservate capriciurilor trecătoare, I fanteziilor acelora cari aleargă după aventuri. Marta suferise de această prejudecată, dar causa cea mai reală, care o pune in rîndul fetelor bătrâne, era de aici natură. Pretindea calități și condițiuni pe care nu le poate dobândi un persoană care n’are zestre mai mare. Avea deci pretențiunî nepotrivite cu posițiunea ei. Dar să facem cunoscut și familia ei. Acum, când implinise 25 de ani, nu mai avea nici tată nici mamă. Nu -i rămăsese decât un unchiü și un frate. Unchiul ei, căpitanul Grondard, un bun soldat, care luase parte la toate răsboaiele lui Napoleon III, servind țărani present și un viitor, căci, după ce străbătuse câmpurile de luptă, avusese patru copii, patru fii, pe cari î i destina carierei militare, și mama lor, fiica unui soldat. Se încerca se facă să le placă gusturile tatălui și moșului lor. * D-na Grondard locuia in Paris, strada Guénégand, cu copii ei, cărora Marta le servea de institutiice, până ce vor merge la liceu. Teoéra fata sta cât putea de mult in intimitatea mătușei săle. Fratele Martei, Carol Gerbier, florar lângă St.-Gratien, era însurat și tată de familie. Marta petrecea la densul, filele in care nu era cu d-na Grondard. Aci nu mai da lecțiuni unor băeți de 10—12 ani, dar unor fetițe, nepoatele săle, pe care le îngrijea cu uă iubire, așteptând să devie și densa mamă. Eî bine! Ori de câte ori unchiul sau fratele ei, ’i propuneau un bărbat, iu totdeauna găsea că nu este cea ce ’i trebuia. Unul era prea bătrân, altul prea tânăr. Unul nu mai avea per, altul ’1 avea alb. Unul era pea gros, altul prea slab. Dacă era din provincie, nu voia se părăsească Parisul. Dacă era negustor, spunea că nici vădată nu va pune piciorul intr’uă prăvălie. De era văduv, cu un copil, devenea furioasă, nu voia se fie mamă vitrigă. De ’i se recomanda un bogătaș, ’l găsea prea prost. (Va urma).