Romanulu, ianuarie 1893 (Anul 37, nr. 1-21)

1893-01-28 / nr. 19

ANUL AL 37-LEA—No.19 —Ediția II a REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 SAMBATA, 28 IANUAR. (16 IANUAR. st.v.) 1893 Voescu și vei putea. 36 lei pe an în tătă­­­ra; 20 „ „ șese luni „ 10 „ „ trei „ .* 60 lei­­ pe an în streinătate i­V­r Io­r­n­n I. ^ linia. 20 bani; P. III S* A 1­­II LT 0­1 U­U­I. 1 ]eff. Inserții și reclame 2 le­i... B» __ îs"; 1 . Scrisorile nefrâncate se refusa.—Artico­lele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesce la administrația «Jianului. R­ARI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VicoTILA C. A. ROSETTI L­uminéza­ te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin —Havas 8 place de la Bourse—Joues, SI b me Faub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 b IS GERMANIA Ia d. A. Steiner (Hamburg Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt GENEVA, Ia Haasenstein și Vogler.—AUS­­,1A la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena isconamentt* se pot face la tote biurourile postale din țară și streinătate. Bucur­esci, 27­15 Călindar BULETIN Adese ori regulamentele s’au sub­stituit legilor și uă ordonanță poliție­­nésca, póte nimici cele mai sacre prescripțiuni ale Constituțiunei. Adesea am avut ocasiune a cons­tata acest dureros adevăr, supt gu­vernele trecute, când supt protest de a reglementa că lege ea era cu totul modificată. Am văz­ut ordonanțe polițienesce, cari supt cuvent de ocrotire a drep­tului liberei circulațiuni pe strade, oprea manifestațiuni­e și considerau ca rebeli pe aceia cari mergeau la Întruniri publice. Nu voim să spunem că astă­z­i suntem In acestă stare de lucruri, dar datori suntem să semnalăm pri­mejdia când ne pare că poliția de­­pașeșce drepturile Féle și că ordo­nanțele sale ne Indrumeza către des­prețul legilor esistente. Una din acele ordonanțe care, poate da loc la mari abuzuri, și a­­duce uă lovire chiar libertăței pre­sei, este acela care ni se spune, de însuși Ziarele oficioase, că o pregă­­tesce prefectul poliței Capitalei. Supt curând d’a se pune că sta­vilă abuzului pe care îl faceau vân­zătorii de Z'are, anunțând materii care nu se gaseau în corpul Z'aru’ lui sau exagerândule, se internec a­­celor vinzători d’a mai striga prin locuri publice alt­ceva de­cât numele și data Ziarului. Deci, pentru că unii din vi­^ători spun minciuni se consideră toți ca mincinoși și în toți se lovesce. Fiind-că unele ziare sunt distri­buite de acel vânzător­, să interzice întregei prese, de a anunța materia din Ziar. Mâine, tot în puterea unei ordo­nanțe, se va putea spune: «Constatându-se că unii advocații apără cause nedepte, să întenji ce tu­tor advocaților d’a mai apăra pe ci­neva. Ceva mai mult, prefectul nu se mărginesce a lovi în cel cari anunță materii cari nu se află în­­hiar, dar și în aceia cari exageresa acea ma­terie. Cine este judecător în acel cas ? Primul agent polițienesc, care se află față. Acel drept, d’a aprecia materia conținută în Ziar, acordat unui sim­plu epistat ne pare exorbitant. In ori­ce cas este u­ censură de­­ghizată, în contra căreia Intrega presă trebuie să protesteze. Se învolcă ca argument de către foile guvernului că : «Acesta este regimul pe care în­săși Francia, după multe neajunsuri a fost silită să-l adopteze, ca și res­tul Europei». Din fericire regimul căruia este su­pusă presa nostra nu este acela din Francia, unde Ziariștii sunt lăsați la discrețiunea guvernului. Francia, are o­ republică despo­tică, pe când noi avem uă monar­hie liberală, Constituția noistră nu e a Franciei și prefectul Parisului pate face cea ce nu este permis prefectu­lui Bucurescilor. Restul Europei ne spune «Consti­tuționalul» face tot ast­fel. Care rest? Ore dupé erudiții geo­grafi de la «Constituționalul» En­­gliteza nu se află în Europa ?. Aci nu numai se spune conținutul Ziarului, dar însăși tratdrele sunt pline de anunciuri, conținând ma­teria Ziarului. Organele cele mai seriose recurg la acel mijloc de reclamă și nici uă ordonanță nu s’a crezut necesară spre a se aduce, după cum spune organul guvernului «Ia­tă practică mai cinstită». Exemplu de practică cinstită nu trebuie să-l așteptăm de la poliția guvernului. El se impune de opinie publică, care va respinge cu scârbă foile cari anunță materii false, care exagerează pe cele existente, numai un scop de negustorie. Presa onestă va sei tot­dea­una să stea la înălțimea mea și nu or­donanțele polițieneșc. Îi vor arăta drumul către oă practică cinstită. Iar cei cari vor voi să atragă a­­tențiunea prin scrieri de sensație, vor recurge la mijlocul anunciurilor, pe care nu credem că guvernul va avea Indrasnela sĕ le suprime, prin­­tr’uă ordonanță polifienéscá. Ordonanța ce se pregătesce e deci fără folos practic și tinde la oă lo­vire adusă libertății propagandei prin graiü. Din aceste două punte de vedere, sperăm că ea nu va apare la lu­mină și că va rămâne in cartinele d-­ul Răsti, unde va fi îngropata pentru vecie, a băut, în sunetul imnului românesc, în sănătatea și fericirea Auguștilor însurăței. După masă, trecând în salone, Maiestatea Sa Regina a bine-vo­t a acorda d-lul Plagino­uă audiență mai lungă ca de obiceiü și - a ex­primat mulțumirea și mai cu ose­bire credința ce are in fericirea Prea Iubitei Sale Nepote, punead’O sub scutul înaltelor virtuți ale Suveranilor noștri și a nobilelor simțimente ale Românilor. A doua zi, pa același ceremonial, yachtul regal «Alberta» a adus la South­hampton pe Lordul Rosebery, pe ministrul Portugaliei și pe minis­trul României. -----------------------­Dia Ettffli­ora Trimesul extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Lon­dra, intr’un raport adresat d-lul mi­nistru al afacerilor străine, comunică următoarele, cu privire la serbarea ce a avut loc la Curtea Maiestăței Sale Britanice, în ziua de 29 Decem­brie (10 Ianuarie), cu pensiunea că­sătoriei Altețelor Lor Regale Princi­­p­eul și Principesei Moștenitori ai Tronului : „Maiestatea Sea Regina a serbat cu deosebită căldură la Osborne, în 10 Ianuarie, Ziua cununiilor Altețelor Lor Regale Principelui Ferdinand și Principesei Maria, Maiestatea S ’a a bine-voit a invita la Osborne pe mi­nistrul României. In acest scop, ya­­chtul regal «Alberta» a primit pe D. Plagino la So­uth­hampton. Ami­ralul S r Edmond Somers și coman­dantul vasului, cari ’1 așteptat­ la gară, ’1 au condus la imbarcader și ’1 au însoțit la Osborne. La 9 ore sera a avut loc un prânz de gală la care au luat parte Alte­țele Lor Regale Principesele Luisa și Beatrice, cu Soții Lor, Lordul Rose­bery și ministrul Portugaliei. Maies­tatea Sa Prea­graciasa Regină S’a ridicat și adresându-se d-lui Plagino, Miserie­a Regală Ne mai avend exemplare din Ro­manul, în care a apărut începutul romanului Miserie Regala Am luat disponsiuni spre a se reti­pări începutul acelui roman care a făcut un mare sensațiune în lumea politică. Deci facem cunoscut că toți abona­ții cei nouă, vor primi gratis, tot ce a apărut din Miserie regala Arton în România Iată o știre care va produce oare­care nensațiune «Timpul» spune că există bănueți că faimosul Arton, pe care -l caută poliția finceză prin toate țările din lume, ar fi fost des­coperit la Iași. Până în acest moment nu putem ști nimic pozitiv în această privință și nu facem de­cât să înregistrăm un zgomot. d. Dar cea ce putem spune, este că prim-procuror Paraschivescu a plecat alaltăeri seară cu trenul de 9 ore, la Iași, înso­ți de două agenți ai siguranței din Paris. Dacă Arton e in Iași, atunci pâ­nă la această oră trebuie să fie chiar arestat. Din partea l «Indépendance» anunță că doi inspectori ai siguranței pu­blice din Paris au sosit la Bucu­­resci. Afacerile din Francia — Sorii telegrafice — Paris 26 Ianuarie. — Respuiusuril d-lui Milleroye, care a atras atențiune­a guver­nului in privința agenților de informațiuni în Franța, mai cu sema „Agenția Dalziel,“ cari răspândesc sciri false, d. Richot a dis că guvernul a luat măsuri energice în con­tra corespondenților streini. Coresponden­tul care respândise sciri m­incinase în pri­vința atitudinei unui suveran strein față cu ambasadorul Franciei, a fost expulzat; aceleași măsuri a fost luate in contra a­­ tor­două corespondenți Guvernul ocrotise cu înlesnire pe ambasadorul Rusiei și va sprijini de asemenea pe toți repres­ntanții puterilor ; va supraveghia agențiile de in­­formațiuni ; va face us de tote puterile sale ; va veghia mai cu semn în regiunile vecine ale frontierelor. In chestiunea a­­genților atențiunea ministrului este deș­teptată; el o va studia înainte de a lucra și își va face datoria. (aplause) După un discurs al d-lui Flour­ens, care a dis că Franța trebuia să se apere în contra pericolului resultând din acțiunea agenților străini în Franța, incidentul e închis Camera a adoptat cu 303 voturi con­tra 182 capitalul fondurilor secrete, după ce guvernul pusese chestiunea de încre­dere. — 26 ianuaie.—Procesul Panama.—D. Barboux și-a terminat pledaria : el a fă­cut să critică aspră în privința șantagiu­­lui și corupțiuni ce domnește acum. — 26. Ianuare. -Ministrul Bourgeois a trimis martori d-lui de Cassagnac, care îl acuzase într’un articol al ziarului L’Au­­torité“ că este complice cu personele co­rupte în afacerea Panama. După ore­cari știri D. Arton s’ar găsi în Bulgaria. — Agenția Havas anunță că d.Develle a adăugat în întrevorbirea sa cu contele Hoyas, ambasadorul austriac, că însărci­nase pe d. Decrais, ambasadorul, Franții la Viena se semnaleze contelui Kalnoky, mai multe articole ale ziarelor­ austro-un­­gare mai cu seamă a lui „Budapesti Hír­lap“ ce conținea insulte în contra d-lui Carnot și a guvernului francez. Viena 26 Ianuarie. — „Fremdenblatt“ zice că prin declarațiunile d-lui Develle contele Hoyos, incidentul e închis. Amba­sadorul fusese însărcinat să declare d-lui Develle și să adauge că guvernului aus­­tro-ungar îi pare forte reu că a trebuit să facă demersuri speciale, pentru a apăra prestigiul ambasadorului Austro Ungaria­. Paris 26 ianuare.—Se va începe nouă instrucțiune, ce rezultă din desco­o­perirea dosarului Arton. Se asigură ?j că ci­­tațiunile sunt gata a fi date și că o nouă cerere de urmăriri în contra mai multor deputați este iminentă. Telegrame Borna 26 sau „ Agenția Ștefani“ anunța că din causa tratărilor barbare încercate de supușii italieni din provincia Rio­ Grande și a asasinatului mai multora dintre ei ministrul Italiei la Rio-de­ Janiri a primit ordinul să informeze guvernul brasilian că guvernul italian așteptă un satisfacție re­­pezi în cozul contrar, el se va vedea obligat să ia măsuri în raport cu gravi­tatea împrejurărilor. N­apele 26 Ianuare.—Din cauza actelor de nedisciplină ale studenților, Universi­tatea a fost închisă. Madrid 26 Ianuare.—D. Ridgeway a so­sit și va rămâne aici până Vineri. Se asigură că Spainia e hotărâtă să lucreze în înțelegere cu Franța în chestiu­nea Marocului. Starea sănătății ducesei de Montpensier s’a agravat. O’d­e atlet . D. Urlățeanu și-a dat demisia din pos­tul de supleant la Tribunalul Tecuci, pen­tru a se stabili în Bucureșci ca advocat. D. Rășcanu, substitut la acelaș tribunal trece în locul d-lui Urlățeanu, ca supleant. D. A. Crissenghi, licențiat în drept, fost numit substitut, în locul d-lui Rășcanu. * Representația de gală în onorea Prin­cipelui și Principesei moștenitori se va da în sera de Duminică, 24 curent, în loc de Sâmbătă. * Aici se va distribui d-lor deputați și se­natori Curtea Verde, în chestiunea aface­­rei Zappa.­­ Timpul desminte scriea că guvernul ar avea de gând să cumpere casa d-lui Wei­­sengrun pentru Principele Ferdinand. Ministerul de resbel a intrat în tratări cu d. Weisengrun să-i cumpere casa pen­tru corpul de armată din Iași. Dacă nu va fi cumpărată cu acesta destinațiune, casa nu va fi cumpărată de loc. * Foile maghiare aduc știrea că primarul român Petru Teban din Căpușul- de-Câm­­­pie, unul din membrii deputațiunii­­ române la Viena, a fost suspendat din oficiu în cale disciplinară. Causa suspendării, după foile­­ maghiare, a împregiur­area că pri­marul a lipsit cu acel prilegiu timp mai îndelung, 6 — 7 zile, din comună fără con­cediu. Acesta e fuse numai nod în papură adevărata causă e, spune Tribuna, că a făcut parte din­ deputațiunea la Viena. * Citim în Lupta : D­ rn. Kiriac, Marinescu, Popescu etc. au prezentat azi la Senat în numele me­dicilor Eforiei spitalelor civile, un protest în contra art. 34 din proectul de lege modificător al legei sanitare, prin care se hotărăște ca medicii numiți de la 1885 fără concurs să-și păstreze postul. Acest articol se face în vederea unui singur medic al Eforiei. Medicii prin protestul lor cer ca sau să se menție concursul pentru toți sau să se desființeze pentru toți . Secția a IV-a a Senatului a admis pro­ectul de lege comunală respingând însă după propunerea d-lui C. En­escu, artico­lul prin care »a spune că primarul pate fie ales dintre cetățenii ce nu au fost aleși consilieri comunali. * Cei patru studenți români de la Aca­demia de drept din Dobriția, cari au luat parte la banchetul dat în onorea d-lui,dr. Lucaci în Ziua condamnării sale, au fost excluși din finul Academiei. Cei patru tineri spune Adevĕrul s’au dus apoi să se înscrie la facultatea de drept din Buda­ Pesta. Dar și aici au fost întâm­pinați cu brutalitate din partea rectorului universității, D. Breznay, care le-a strigat urmatórele : •­­ , D-róstá sunteți acei trădători de patrie rari au­ luat parte la banchetul maghia­­rolagulu­i Lucaci ? Ast­fel în urma sfatului dat de D. Al. Roman, profesor în Buda-Pesta și mem­bru al Academiei Române, acești patru tineri au părăsit și Buda-Pesta și doar dintre Îrșii, anume Sima Simionescu și Ar­­dea, au venit în țară și se află azi în Capitală într’o situație nu prea de invi­diat. * Balul primăriei se va da la 25 Ia­nuarie. * Prințul Ferdinand va sosi la 23 Ianua­rie, iar nu la 22, după cum se anunțase. * La balul ce se va da la teatrul națio­nal, de către primărie, se va distribui demnelor evantalii un fildeș cu portretul MM. N­. Regele și Regina și al Princi­pelui moștenitor cu principesa Maria. Se va face 3000 de invitațiuni. * La alegerile de delegați, care s’au făcut erî, opoziția n’a luat parte.

Next