Romanulu, decembrie 1895 (Anul 39, nr. 270-291)
1895-12-08 / nr. 274
j * vo r ANUL ALIBI-LEA Sto. 174-EDIȚIA TREIA Hinnem! 5 ban! In Capitală 10 bani in județe VOESCE ȘI VEI PUTEA Bucuresci și Buzeu 18 lei de an In țară ..... .36 lei „ „ Streinătate .... 50 „ „ „ Preoții, învățătorii rurali și muncitorii de la sate și orașe se bucură de aceiași reducere ca abonații din Capitală. ABONAMENTE: ANIlPlism pasfina IV linia 10 bani, III 20 bani IIII Uuul Uli • pagina si 50 bani, inserții și reclame 1 Leă ..iümhüBMM Anunciuri și abonamente se primesc la tipografia „Românul“ str. Știrbei Vodă (Hotel Manu)Fondat in 1857 dbn A. ROSETTI Corespondința și mandatele se vor adresa d-lui Vintilă Rosetti, 91, Calea Dorobanților Bireetor: VIimA C. A ROSETTI Cădere și cădere Alegerile pentru Senat sau terminat și resultatul lor este o teribilă înfrângere pentru conservatori. Dintr’o sută zece scaune de senatori, partidul conservator n’a putut obține decât unul, plus trei sau patru balotagii a căror resultat final e de prevăzut. Când la 1888, a fost alegerile, celebrele alegeri presidate de junimiști, și Ion Brătianu nu a putut fi ales nici într’un colegiu, dușmanii lui politici strigat pe toate tonurile că aceasta se datorește impopularitatei sale, că țara nu’l mai vrea. Faptele ce l&’au succedat au dat o teribilă dezmintire acestei răutăcioase aserțiuni. Trebue să punem față în față împrejurările în caii sa dat atunci și acum lupta electorală, pentru ca sa ne putem face o ideie ,le lealitatea adversarilor naș i și de veracitatea celor sunute de el. Cine nu și amintește oare de tibila luptă ce angajase d.i îi. Rosetti, Carp, și cel l’alți membri cari compurteau cabinetul din 1888, cu țara, cu această țară căreia nu’i cerea nici mai mult, nici mai puțin decît ca într’o singură zi să se junimiseze, să devie o înfocată susținătoare a cîtorva oameni cari într’un moment dat și nu prin forța împrejurărilor, dar a hasardului se trezire într'o bună dimineață, conducători ai destinelor acestei țări ? Acea luptă era dată pe viață și moarte, era lupta în care nu se mai ținea seamă de felul mijloacelor și a armelor întrebuințate, era lupta de exterminare a tot ce era independent, a tot ce nu simțea la fel cu aceia pe cari întîmplarea îi adusese în capul statului. Conrupții, amenințări, bătăi chiar, nimic nu a fost cruțat pentru sdrobirea adversarilor, și,... au reușit. Greșiți poate să fi făcut Ion Brătianu, însă nu atît de mari, încît să nu se găsească un singur colegiu în Țara Românească, care să nu se simtă mîndru de a fi reprezentat în Cameră de acel ce eră o fală a neamului nostru. Și totuși a căzut și un necunoscut oarecare a ocupat în Cameră, locul său, locul care trebuia să i se reserve pînă la sfîrșit. Cum a fost dată însă lupta astăzi, și în ce împrejurări s’aetrecut ea, am arătat-o în numărul nostru trecut. Astăzi a domnit în alegerile celor două colegii de senatori o libertate, care nici nu poate fi comparată cu alegerile din trecut și totuși a trebuit să vedem căzând pe corifeii, „leaderii“ partidului conservator : dnil Catargiu, Al. Lahovari, etc. Câtă deosebire într’o cădere și altă cădere. La 1888 Brătianu cade în urma ingerințelor guvernului; la 1892, d. Catargiu cade fiind alegerile libere. E un învățămînt trist, dar în același timp foarte semnificativ. Brătianu a căzut nu fiindcă era impopular, ci din lipsa independenței și conscienței noistre politice. D. Lascar Catargiu cade în alegeri liberi, și în acest pas ne vine a crede că o „parte“ a acestei înfrîngeri se datorește și impopularităței sale. TELEGRAME Din Turcia CONSTANTINOPOL, fi Decembrie. —Numirea ajutorilor nemusulmani, pe lingă valii provinciilor europene este iminentă. Mobilizarea celor 128 batalioane de rediu »’a terminat. Numărul vitimelor recentelor conflicte de la Kaisarieh se urcă la 200. — La Hassankale, lângă Erzerum, numeroși locuitori, printre ceri episcopul, au fost omorîțî. Ziehl și alte sate ale vilayetului Siva» au fost teatrul unor conflicte mai puțin considerabile. — Panica domnește la Kanich — Cercurile diplomatice sunt penibil impresionate de aceste fapte. CONSTANTINOPOL 5 Decembre. — Fostul mare vizir Said-pașa și fiul său s'au refugiat ieri la ambasada englezească. O „casetă“ misterioasă ROMA, 23 Noembre.— «Messagere» anunță că un pachet poștal in formă de caetă și o scrisoare au sosit la biroul poștal al camerei la adresa d ini Cavalotti. Acest pachet venea din Francia. Caseta conținea o sticluță plină cu un lichid roșu care va fi avansat. Se crede că e o glumă proastă. Din Camera ungară BUDAPESTA, 24 Noembre. — Camera deputaților a adoptat legea asupra indemnităților și acea care acordă contingentul recruților, după discursurile miniștrilor Lukacs și Fejervary. Regina Natalia BELGARD, 24 Noembre. — Regina Natalia va sosi pe la sfîrșitul lui Decembre. Staționarii LONDRA, 23 Noembre.—♦ Reuter» află din Constantinopol că știrea care anunță prezentarea unui ultimatum în chestiunea celor de al doilea staționari este falsă. Dar este adevărat că ambasadorii au făcut noi reclamațiuni într-un comun acord, fugind pe Sultan să rut sărăgănască chestiunea. Alsacia Lor«i<a BERLIN, 23 Noenbre. — Dipol;țî alsacienilor**» ai partidului proletar au depus la Reichstag, propuneri cerînd desființarea măsurilor excepționale în Alsacia Lorena și a puterii extraordinare a guvernatorului. Mai cer atar de asta un nou regulament pentru alegerile Dietă. Către alegatori colegiului Hi de Putna Domnilor alegători. Ca membru al partidei țărănești punîndu-mi candidatura la colegiul 111, îmbrățișez cu căldură programa partidei, luindu-mi angajamentul a lucra pentru a aduce la îndeplinire reformele prevăzute în ea, potrivit și treptat cu desvoltarea culturală, morală și materială a poporului nostru Român, sprijinind deocamdată următoarele interese : Desființarea agel clerului în așa sens ca sătenii să nu mai plătească tacsa de 4 lei, și salarul preotului de 50—60 lunar (egal pentru fiecare preot), să se plătească din budgetul statului plus gradațiunea din cinci în cinci ani pînă la douăzeci Regularea la pensie preotului după 30 ani serviți și mai curînd devin improprii serviciului, sa reotirea vechilor seminariști. (II) înființarea judecătoriei comunale și cu dreptul de a judeca pînă la suma de 100 lei cu scutirea taxei de timbru. Judecători ambulanți. (III) Modificarea unor articole din legea maximului carelovesc în interesele muncitorilor săteni și orășeni scăderea pe cît se va putea a taxelor licenței și a taxelor puse pe obiectele provenite din industria casnică. (IV) Revizuirea legei înstrăinărea bunurilor statului în așa fel ca fiecare muncitor de pămînt atît din sate cît și din orașe să poată cumpăra un lot de 5 hectare sau restul pînă la complectare.—Cumpărarea de către stat a moșielor cu proprietarii le vînd de bună voe parcelarea și împărțirea lor la sătenii ce n’au porțiuni de pămînd pînă la suma de 5 hectare. (V) Modificarea legei învățămîntului, ca învățătura atît primară cît și secundară sau superioară să devină accesibilă și pentru fiii sătenilor.—Făcerea localurilor de școale în comunele rurale de către stat.—Egalizarea șerdriilor învățătorilor cu a institutorilor. Gradațiunea. Inamovibilitatea oricăruia membru al corpului didactic după un servicu de zece ani în ramura învățămîntului regularea la pensie a oricărui membru a corpului didactic după un servici de 25 ani și mai curînd devine păgubitor instrucțiunel.—încurajarea învățătorilor zeloși și activi.—Diurne pentru conferințe și congrese.—Școalele Normale de învățători puse pe același nivele cu școalele normale de institutori și ca singur numire de învățători. (VI) . Desființarea suprefecturelor, deoarece n’au adus nici un folos țărea ba din catre pagube celtuele enorme și ingerințe în materii electorale.— Descentralisarea. (VII) . Modificarea legei electotorale în spiritul programului programului partidei țărănești. (VIII) luat de la . Reducerea serviciului mi5—3 ani în armata teritorială și de la 3 — 2 în cea permanentă, în sensul conciliere! intereselor agricole cu ale da apărare națională. (IX) . Modificare legea creditului agricol, în așa sens, ca sătenii ca orășenii să poată dn adevăr beneficia de ajutorul acestei instituțiuni (X) . Modificarea unor articole din legea minelor și a jandarmeriei rurale. (XI). Lege pentru răscumpărarea propietățelor ambatizarea. (XII) . înființarea școalelor de meserii, protecțiunea și încurajiarea industriei românești și a comercialui. (XIII) . Stabilirea impositului fonciar proporțional cu venitul(XV). Emanciparea politică a Dobrogei afară de aceste interese generale fiecare județ își are interesele și păsurile sale proprii.Așa în județul Putna locuitorii cei de munte au nevoe a li se da lemne din pădurile statului da a lucra diferite lucruri de cherestea dogăria tîmplăriei rotărie etc. au nevoe a li se recunoaște dreptul la uscături în pădurile statului și a pășuna vitele în porțiunile de pădure destinate de agenții silvicei cei de cîmp, nu mai puțin au mai puțin au marea lor nevoie în tocmelele agricole iar podgoreni mici de vila li se ușura dările puse pe vii ca și pe prund. Orașele Odobeștii și Panciu cu care sătenii își fac micul lor comerciu de ferestee și altele, au nevoie de apă și deci intervenția și ajutorul material din partea statului se impune, iar pentru Panciu,reclamă neapărat facerea unei rețele de cale ferată cu care să-l pună în legătură cu gara Mărășești. Nu mai puțin, interes trebue purtat tîrgului Domnești și al Nămiloasei de a le chema la viața comercială. Asemenea județul nostru are necesitate de înființarea școalei de meserii de curînd desființată și întreținerea ei de stat, de înființarea unui internat al statului pe lîngă liceul din Focșani în care să poată fi întreținuțți copiii fără mijloace și cei ce se disting la învățătură. De un gimnaziu. Ei bine, deputații partidei țărănești îndată după alegeri vor fi obligați a relua aceste ceștii, a aduce proecte de legi a face anchete și studii de aproape asupra tuturor acestor nevoi, cerînd necontenit îmbunătățiri și propunînd reforme. Deci, organisarea țărănimei după exemplul agriculturilor din alte țări civilizate va ușura treptat toate greutățile unei reforme mar, naturale. V. Iftimescu 1 DUMINICA 8 DECEMBRE s. n.26 NOEMBRE st. v. 1895 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI IN StREINATATF anuncfurile se primesc; la pArIS la d-nii Loretta rue Caumartin 61—Havas 8 place de la Bourse—loues 31 bis rue Faub, Montmartre.—Adam 37 rue ilc Varenues. IN GeRMANiA la d. Rudolf Mosse Berlin Munich- Leipzig A. Steiner, (Hamburg Berlin) și d. H. L. Daube Franpfort ^. ZURICH, Rudolf Mosse. La GENEVA, la Hasenstein șl Vogler. AUSTRIA, Viena, Rudolf Mosse, 1. Seilerstatte. Dukes 1. Wollzeille 6--8 Viena Scrisorile nefrancaze se refuză.—Articole nepublicate se ard. f Abonamentele se pot face la toate birourile poștale din țară și din strainätat Din amintirile deresbei ALE UNEI CORESPONDENT Archibald Forbes cunoscutul corespondent englez care a luat parte în resbelele Europene în urmă ca reportera publicat din curând sub titlul «Memories and studies unele episoade foarte interesente din viața sa aventuroasă. Intre altele el povestește într’ un mod foarte mișcător un episod trist petrecut in cele dintâi zile ale resbelului franco teuton. Era la Saarbrücken și toți aveau temere că Francesi în fiecare moment vor ocupa orașul. O fată tânără venise pentru de ași lua rămas bun de la logodnicul ei, un sergent din regimentul „Hohenzollern“. Amici logodnicului îi făcură acestuia supunerea că perechea tînără să se cunune în grabă, încă înainte de începerea luptelor. Logdnicii se învoiră și fură pregătite în ceea mai mare grabă pentru cununiă când deodată se auzi signalul de alarmă. Sergentul îmbrățișă repede pe sărmana fetă și alergă la la locul de reluare.Deja în zece minute lupta aprinsese și pe dealuri ce înconjejurau orașul își trimeteau Francezi gloanțele lor asupra Parsienilor. „Oțelul nostru“ astfel narează Forbes „era chiar în foc și din minut în minut devenea tot mai neplăcută petrecerea în el. Pe femei le conduserăm în pivniță și acum așteptam desvoltarea lucrului. De o dată căzu o granata în bucătărie esploadă pe vatră și cu aceasta nimici dejunul pregătit pentru cununiă și ținut cald. Câteva zile mai târziu se dete lupta de pe dealuri Spicherer în apropiera de Saarbrücken. In ziua ce urma după luptă morsei pe câmpul de bătălie pentru de a da ajutor sărmanilor răniți. Eacă de o dată xărit și pe logodnicul nostru de la regimentul «Hohenzolern» ședea răzimat cu spatele de un trunchi. Era mort un un glonț îi găurie gâtul“. Forbes amintește și descrie aprope pe toți soldații mai destinși, și între alții despre Moltcke vorbește ca despre un bărbat „forte tâcut și modest“, pănăt când despre Skobebeleff zice că acesta a fost apariția cea mai marcantă dintre tote câte a vâzut. Cum își înțelegea Archibald Forbes, dragonul de odiniora, problema să, și cum își implinea misiunea» despre acestă există o mulțime de exemple în opul sau. Chiar se finise lupta dela Deligrad din resbelul turco-sârbesc de la a. 1876, și astfel Serbia era în măna Turcilor.’ Trebuia acum să se depeșeze despre resultatul acestei lupte ziarul din Londra „Daily News"”. Cea mai apropiată stațiune telegrafică era în Selimn depărtare de 200 kl. Forbes plecă în galop pe un cal de poștă serbase. Cum se scie caii de poștă sărbesci nu sunt cai de călărit, dar cu tote acestea pi »tenii și desteritatea vechiului puse pe cal în mișcare, dragonul Forbes călări tota noptea schimbând tot la 15 miluri calul, și Indita următore la 9 ore, plin de rane dela cap până la piciore, intră în Belgrad, unde telepraful campestru adusese numai o serie scurtă despre rezultatul nefericit al lupteiîntreg orașul Belgrat era în fierbere, omenii alergau încoce și încolo întrebând după scirile sosite. Archibald Forbes înse nu stătu locului, ci într’ura sălări mai departe. Ajuns în Selimn înghiți un păhar de bere și apoi se puse numaidecât la scris. Dara mai multe ore până la pus pe hărtie întreg raportul despre lupta, și apoi numaidecât îl trimise prin fir telegrafic la Londra. După ce depeșa ultimul cuvânt Forbes îmbrăcat se culcă într-un pat și durmi 20 de ore ore fără întrerupere. El își propusese să se întorcă a doua zi de la Semiin orăși la Deligrad, însă oboselă a fost de tot prea mare. Iaina era pierdută, dar el meritase odihnă. A fost de față la o luptă care durase șase ore, făcuse călare o cale de 200 kl. și în fine scrise pentru „Daily News“ un raport telegrafic lung de patru sparte ; tote aceste în decursul a treizeci de ore. Astfel de ture forțate făcuse Forbes mai multe. Am văzut tineri licențiați, cari în loc de a’și face o fata din cunoștințele lor (poate fiindcă nu prea aveau de acestea) și a căuta ca prin solință „să-’și facă o carieră“, amenințau, prin deputați, pe ministrul înstrucțiunei că „vor face politică“ dacă nu’i numesce în învățămint. Vor face politică, adică vor sătui de rudele și prietenilor să nu mai voteze cu guvernul și’ți numărau pe degete , atâtea rude ’n colegiul I ... atâtea în al II-lea .. Ce urmări, nenorocite în tâta privință are această sistemă de conducere și îngrijire a intereselor statului ! Cei meritoși cei capabili și integri, fiind sistematic înlăturați dacă «nau voturi“, sau dacă «au’rude liberale» când e guvernul conservator la putere ori au fost inculpați că au luat parte la oare cari manifestații ; cei meritoși se pierd din causa mizeriilor, din causa lipsei și a piedicilor mișulesci cu cari le e silă să lupte.— Strigă și el contra nedreptăți pănă cănd văd că cei rei au trumfat cu desăvârșire și sforțările lor de a se afirma ca oameni de bine și de a face seva în această țară sunt neprimite, cănd nu sunt zădărnicite ori strivite ca de o stănă, de «interes». Nu-i adevărat că meritul totdeauna triumfă și «omenilor de nimic“ li se înfundă odată, odată. Nu, și«această negațiune este ușor de demonstrat. In adevăr, meritul se găsesce aproape continuu în luptă cu nemernica, susținută de interesur, oameni, cari au o valoare proprie, luptă prin propriele lor puteri, iar secăturile aleargă după protecția la X și I, cu sprijinul cărora trec înaintea celor d’ínti’U. Așa mergând lucrurile, de la vreme meritul perde or ce nădejode de triumf, începe a se teme de mișeii „ajunși“, parveniți din niște simple secături, devine laș, lipsit de orice energie, neîncrezător în sine însuși, demoralizat cu totul. Iată unul din tristele resultate ale dreptului electoral restrâns. Unde mai punem că desvoltarea statului este foarte mult stânjeniți prin lăsarea serviciilor sale pe mâinile netrebnicilor. Așa, dacă în magistratură se stresoară oameni nepricepuți ori conrupțî, cumpăna justiției se î nclină 'n partea celui mai tare ori „cu boeri, cari sunt la putere,“ dreptatea devine un simulacru și încrederea în nepărtinirea uneia din cele mai însemnate instituțiuni de stat... mîinile puternicilor hrăpitoare se lungesc. Iar celor „mulți și proști“, „mojicilor,“ „descuților“ sau mai drept „desmoșteniților“ nu le rămîne decât să rabde jugul—tratați mai rau decât bestiile— ori să... ajungă în temnițe ! Dacă profesorii, și mai ales învățătorii poporului, sunt căpătuiți d’ar puternicilor zilei, atunci răul este și mai mare, căci — în loc de a se regenera națiunea prin cultură, printr’o educațiune populară făcută pe cât e posibil prin școală, prin învățători, — în loc de a se ridica nivelul sau moral, — se ajunge la an resultat contrariu. Pe lângă moralitare, muncitorime perde pentru totdeauna atâtea brațe de muncă. Fără obligativitatea învățământului, ar rămâne î n ignoranță mai mult de 90 la sută din populațiunea țărei noastre. Cu obligațiunea învățământului, dar cu un personal didactic, în care majoritatea a forma-o acela, cari consideră școala ca făcută pentru dânși, iar nu pentru elevi, și cari iau în bătaie de joc frumosul adevăr că „învățătoria este un apostolat, am ajunge la un resultat mult mai trist decot ignoranța desăvârșită! Re- Urminii! dreptului electoral restrâns Asupra personalului didactic. In condițiunile actuale de viață politică, nu putem avea guverne, cari să facă acte, să introducă reforme eminamente democratice, tocmai fiindcă pân’la ’ntroducerea sufragiului universal nu putem avea guverne, cari să fie espresia voinței întregului popor român. Din contra, am veijut și cine scie poate vom mai vedea încă dări oneros de nedrepte asupra celor de jos (popăritul, așa zisă capitație, etc.). Constituția a desfințat privilegiile și totuși au rămas vor rămâne priveligiști de vot. Cu aceștia cei cu drept vennului sunt nevoiți membrii gua căuta să se mențină în cele mai bune raporturi și de aceia le satisface toate pretențiunile, uneori revoltător de nedrepte- De aci favorisimul, de aci nepotismul celor de sus, de aci servilismul, lingușirea și alte păcatoșeni d’acestea, la cel de jos. De aci vine că , pentru un loc în magistratură, în învățământ, și tot așa în toate ramurile de servicii ale statului, din 2 sau mai mulți candidați, e preferat acela, care „are mai multe voturi“, adică care e sprijinit de mai mulți alegători. De aci vine că prin plocoane poți câștiga voturi și prin voturi, una ori mai multe slujbe, mai mult sau mai puțin gras plătite.