Romănul, octombrie 1897 (Anul 41, nr. 818-827)
1897-10-26 / nr. 823
ANUL AL 41-LEA No. 823.—Ediția fie seară 5 ®“biLa^.i, totsu tstria. *«”*■< ■' yig VOEȘTE ȘI. VEI PUTEAM.', ABONAMENTE In totă țara 20 leî pe an —pe 6 luni 10 lei—5 lei pe 3 luni. Cu Românul de Duminică 26 leî pe an. — In străinătate 40 leî pe an. Ammciliri • ^>an- IV 50 bani linia. nllUilUIUn . Pag. III 2 lei linia. Pag. II 3 lei linia. Redacția și Administrația STR. ACADEMIEI No. 2. București. M »udat« le și corespondențele privitoare la redacție se vor a dresa personal d-loî Vintilă Rosetti Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Director : UTILA C. A. ROSETTI ||| DUMINICA 26 OCTOMBRIE (7 Noembrie) 1897 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI IN STREINATATE anunciuril* se primesc la PARIS d-nu Lorelte ru* Caumarti» 61.-Havas 3 place de la Bours*. Iones 31 bis t ue Faub Montmarte.— \dam 37 ru* de Varennes. IN GERMANIA la d-nu Rudolf Mosse. Berlin, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Berlin) și d-nu H. L. Double Frankfort. ZURICH Rudolf Mossa. >> La GENEVA ; la Hassenslefh & Vojrler. AUSTRIA: Viena, Rudolf Morsel. Șeilorstatte—Duk> s, WoUzeile 6—8 Viena. iy ........... > 5 ■ : Scrisorile nefrancate se refusă.— Artivele nepublicate se ard Chitanțele emise în numele ziarului Românul, spre a fi Talahus vor purta semnătura d-lui V. Rossetti. FOST A OR Nil BANCHET ? Diarele nostre ne lasă într’o mare nedumerire. Fost-a sau nu banchet la Iași ? Fost-ați invitați sau nu la acel banchet aurelianiștii ? Confrații noștri se contrazic în acestă importantă cestiune. Epoca spune : „Din Iași ni se comunică scriea că Dim. Sturdza a început să organiseze un banchet politic cu scopul ca să demonstreze pentru unitatea partidului liberal împrejurul personnei sale. D-sa a fost însă nevoit să renunțe la acest banchet deorece d-nii V. A. Urechiă, Take Gianni, G. Mârzescu, Ștefan Șendrea și Andrei Vizanti s au reluast în mod categoric“. Dreptatea sclo : „Eri la ora 1 a fost un dejun la clubul liberal provocat de d. D. Sturdza cu scop de a putea încerca o împăcare între liberali cu d-sa. D-nii Gianni, V. A. Urechiă, Andrei Vizanti, Ștefan Șendrea și alți liberali marcanți au refuzat categoric să ia parte la acest dejun, cu tote stăruințele puse de d. Sturdza. Iar Drapelul anunță : "„Tot la acesta oră a avut loc un banchet politic al clubului național-liberal la care au asistat toți d-nii miniștri aflători în Iași. D-nii D. Gianni, Mârzescu, Șendrea, Vizanti, V. A. Urechiă, D. Vidrașcu, nu au participat la acest banchet“. Deci: După Epoca amicii guvernului au voit să demonstreze în favorea unităței partidului liberal împrejurul persdnei d-lui Sturdza. In acel caz era natural ca Aurelianiștii să nu participe. După Dreptatea banchetul avea de scop a se încerca o împăcare. In acel caz nu e surpinzător că aurelianiștii au refuzat să ia parte, căci asemenea încercări nu se fac la banchete. Dacă însă lucrurile s’au petrecut, cum spune Drapelul, e firesc ca aurelianiștii să nu fi fost poftiți la acest banchet, căci n’aveau ce căuta, la un banchet politic la care asistau toți d-nii miniștri. Era o serbare a acelora cari susțin guvernul, în formația actuală, iar nu a acelora cari an club deosebit, cari țin, la tote ocasiunile, să manifeste că sunt o grupare separată. Poftițior nu, este un fapt recunoscut de toți. Aurelianiștii n’au luat parte la banchet. Au stat afară, unde era locul lor. Nu înțelegem ce veci extraordinar confrații noștri în acel fapt, care e logic și care astfel trebuea să fie, cât timp grupul drapelist va face casă aparte. Dar pretind alții, nu au fost excluși drapeliștii. din contră spune Evenimentul din Iași, „ d. Sturdza în persona a intervenit stăruitor pe lângă d-nai D. Girani, Urechiă, Vizanti, Mârzescu și Șandrea rugându-I sâ-l erte și cerând amor. D-sa le-a disperse că este la aman și că punând cărțile pe masă le cere franc o împăcare, care singură póte scăpa partidul liberal. „Și s’a respuns verde, categoric că n’au misiune a trata asemenea cestiuni și că absența d-lui Aurelian indică neted că nu pote fi vorbă de împăcare“' Și Evenimentul adaugă că față de acestă atitudine a aurelianiștilor, la un moment dat, banchetul a fost contramandat, și că prin urmare „guvernul d-lui Sturza e mort. “ Mărturisim că nu înțelegem pentru ce ar fi mort un guvern fiind-că două sau trei personalități politice n’ar fi avut, la un moment dat, autorizația să ia parte la un banchet. Ceea ce însă putem asigura pe confratele nostru, e că bărbați de valorea celor citați și președintele Camerei, n’ar fi avut trebuință de autorizarea d-lui Aurelian, ca să stea la vorbă cu d. Sturdza, când acesta ar face un apel desperat la dânsul. D. Gianni, prin posițiunea ce ocupă în partidul liberal și în parlament, este autorizator când a spune președintelui Consiliului cea ce crede și deci respunsul ce pretinde Evenimentul că s’ar fi dat d-lui Sturdza, nu pate fi decât o invențiune. S’au n’a fost banchet și atunci n’au putut fi refusuri sau a fost un dejun cu totul intim al miniștrilor, și amicilor lor politici, și atunci n’aveau ce căuta cei cari vor să’i resturne. V. R. Gestiunea evreilor și „Dreptate Afișe mari, colorate, cu litere d’o șchiopă și fără doliu pe mărgini, anunță cetățenilor că „Dreptatea“ se ocupă de „chestiunea evreilor pământeni“ Iacă o chestiune importantă despre care „Dreptatea“ în sine își ara ă părerea ei, și de mult dorim să sciu cum ce păreri are „Dreptatea“ în acestă chestiune. In Martie, dîndu-se ca supliment la acest ziar un discurs al d-lui Kogâlniceanu în privința chestiunei evreesci, „Dreptatea“ publică o informație cam în genul ăsta : „ Deși nu împărtășim ideile d-lui Kogâlniceanu în privința chestiunei evreesci, totuși fiind rugați, dăm cetitorilor noștri în supliment discursul d-lui Kogâlniceanu, cu rezervă de a ne arăta și părerile nóstre. “ Ei bine, am așteptat luni de zile ca să văd părerea „Dreptaței“, am citit-o cu nesațiu când pe afișe am vedit „interviev cu d-rul Beck, sau agitația evreilor pământeni“ și deși n’am găsit nimic, ci numai reclamă în vedere de a se desface mai multe foi pe Căile Văcăresci și Dudesei, totuși n’am perdut speranța. Adi în fine afiștd spune că ac st diar se ocupă de „chestia evreilor pămînteni“ și bet suflet torturat, vei găsi în fine ceia ce de luni căutai : părerile „ Dreptăței “ în privința evreilor. Dar Dreptatea numai despre chestia evreească nu vorbesc”. Ce a rămas nediscutat de acest diar . Chestia mitropolitului, chestia națională, chestia militară și cea evreească au fost trecute tote prin rotativele cari n’ au putut să îndestuleze simpatiile publicului. Titluri mari, vorbesc de aceste chestii, dar articolele bat cîmpii. „Dreptatea“ a făcut din cele 3 pagini ale sale nisce colosale pagini a patra cu reclame și cu inserții. Și acest diar vrea ca să moduleze politica româniei, vrea să arate calea pe care trebuie s’o urmeze marii diplomați ai Europei... „ Adevărul“ într’un rînd a spus curat că el nu e chiar serios, că el se ia după curente și că chestiunea comercială e mai de seamă pentru el decît aceea politică. „Adevărul“ a fost sincer, brava „ Adevărul!“ Ei, dar „Dreptatea“ ? Boris. Eftinirea pâinei Agitația contra scumpire! pâine! a încetat fără ca să dea resultate bune și aoci avem tot pâine scumpă, prostă și cu lipsă la cântar. Dar dacă însă nu s’ar fi observat o micșorare a prețului grâului, cel puțin brutarii ar fi pretextat așa cum scrü ei, că de órece nu s’a scădiut prețul grâului de aceia n’au eftiuit și ei pîinea. A di prețul grâului a scădut și deci motivul acesta ar fi de tot slab. Ar trebui ca să se facă așa ca și prețul pâinei să scadă dar cum brutari n’ar lua ei nici odată inițiativa eftimrei pâinei, ar trebui ca primăria să impue brutarilor ceia ce trebuie să se impună ca să avem pâine eftină. Deși ne hazardăm totuși noi cerem acesta primăriei și mai cerem și altceva, ca primăria pe lîngă eftinirea pâinei să impuie brutarilor și îmbunătățirea ei. Dar de câte ori n’am cerut asta ? Fiorea, Semien noi D. Ghica Comunică. O expedițiune română în Africa. Ed. Socec—Giuseppe Tomé, Geografie del presente dell avenire—A Stefanescu-Kretzulescu: Memoria asupra bisericei Kretzulescu, Tip. Miulescu. S’a vorbit mult de călătoria pe care a făcut’o d. D. Ghica Comănescu cu fiul său în Africa și mai multe ti care au reprodus descrieri făcute de primii români cari au întreprins o asemenea expedițiune. Interesele pe cari l’au resimțit toți, a îndemnat pe amicii Ghica a stărui ca d-sa d-lui se publice o complectă dare de seamă a expedițiunei române în Africa. D-sa cedând acelor rugăciuni s’a pus pe lucru și aici a dat la lumină un important studii plin de interes pentru cititorii românii. Prima impulsiune pentru acea călătorie, după cum ne spune autorul, a primit’o în urma unei cărți a contelui E. Hoyos și a fost atras de pasiunea sa pentru vânătorre și dorința d’a se întâlni la rândul său cu fiarele cele mari, cari populeză cornul oriental al Africei. Scrierea este din cele mai interesante și peripețiile prin cari au trecut exploratorii, forte mișcătore. Lucrarea e însoțită de numerose ilustrațiuni ale acelor regiuni aprope necunoscute de publicul nostru. După cum ne spune autorul, resultatul șciințific al acelei călătorii, consistă în observațiuni meteorologice făcute de 3 ori pe zi, consemnate într’un tablou anexat la finele cărței, asemeenea in relevarea itinerarului făcută cu o busolă și într’un lanț neîntrerupt de observații zhimice, făcute cu barometrul asupra presiunei atmosferice. Mai multe plante au fost colecționate și, după studiile făcute de profesorii Schweinfruth și Volkeus results, că în numărul lor s-au descoperit, descrise și clasificate 16 specii noi de plante care nu erau încă descrise până astăzi. Museul nostru a fost îmbogățit cu mai multe animale sălbatice din acele regiuni, împușcate de d. Ghica și de fiul său, și de numerase adunate de expediție. Din Italia ne sosesce un nou volum din Geografia d-lui Guiseppe Tomé, care este un Complement pe anul 1898, al operei publicate în 1880, de același autor, la Torino, în editura d-lui Em. Loescher. După ce trateză despre constituția fisică a națiunilor, despre constituția politică externă și internă, autorul se ocupă despre națiuni, după familia la care aparțin, celtică, română, germană, slavă, fenică etc. In familia latină consacră un important capitol României și Românilor. Pentru compatrioții noștrii, cari vorbesc limba italiană, scrierea d-lui Guiseppe Tome este de un mare interes. Terminând, atragem atenția asupra Memoriului asupra bisericii Kretzulescu din Bucuresci, făcut de d. L.-Colonel A. Stefănescu-Kretzulescu, care arată fasele prin cari a trecut administrația acelei biserici și căușele cari au provocat procesul intentat de d. Stefănescu-Kretzulescu eforii acelei biserici. Stan. ECOURI Institutul Meteorologic București 5 Noembre 12 ore dina. Inftrțimea Barometrică la 0. 77>. 1. Temperatura aerului 4». 6. Vântul slab de la NE. Stana cerului acoperit. Temperat. Max. de or. 7>. „ Minim, de astăzl — 2. Temperatura a variat la noi între 90. și 30. Timp închis și rece în totă țara. Temperatura nu s’a coborât mult în timpul nopței. Numai la munte și în unele localități din Moldova de sus a fost îngheț. Barometrul forte ridicat, a crescut încă de er, cu aprope 3 milimetri în toată țara. Astă de timp închis, finisest și rece. Barometrul staționar. Joi a avut loc cursa uniunei velocipedice române București- Ploescu. Alergătorii au plecat de la orele 10 dimineță. Cel d’inter care s’a întors a fost d. Pucher, făcînd tot parcursul în 4 ore și 40 de minute. Anul trecut, aaceeașî cursă s’a făcut în 6 ore. Un mare număr de lăzi pline cu bani noul, bătuți în Franța pentru Abisinia, stau pe malul mărei Roșii din lipsa cailor de transport. Lădile sunt păzite de soldați. Menelic dă zor cu construirea liniei ferate Djibuti-Harrar. Anul acesta guvernul rusesc a exilat în Siberia un mare număr de menonițî, nisce sectari cari nu voesc să porte arme nici să depună jurământul soldățesc. Se vestește acum din Irkutsk că toți exilații aceștia, omeni tineri și voinici, au o purtare exemplară supunându-se fără să murmure, la cele mai grele munci. Ministerul de interne rus are de gând să le trimită acolo un număr de fete sărace și să’l insure. Primăria Capitalei a hotărît să ridice un squar pe bulevardul Carol, colț cu bulevardul Ferdinand. Pe dana de 1 Noembrie se va chema sub arme noul contingent al armatei, și pe aceeași zi se va libera contigentul 1894. Se crede că Principele Ferdinand va fi avansat la gradul de general după întorcerea sa în țără. Victor Mihaili de Apșa, mitropolitul Românilor uniți din Transilvania și Ungaria, a trimis primatului Ungariei, cardinalul Vaszary, un lung memoriu, arătând motivele pentru care biserica română unită se abține de la congresul bisericii catolice care este convocat pe daua de 30 Octombrie. Mitropolitul Victor adaugă că biserica română unită consideră ca nule și neavenite pentru dânsa toate hotărîrile ce se vor lua la acest congres. ANTE-PROECTE DE LEGE asupra Invătămintului Secundar și SUPERIOR CAP. II învățământul secundar (Urmare) SECȚIUNEA V Recrutarea corpului didactic secundar Art 22.—Obiectele de studiu din gimnasiu și licee se împart în următorele specialități: a) limba română ; b) limba latină ; c) limba elenă; d) limba francesă; e) ,limba germană; /) limba italiana ; g limba englesă; h) istoria; i) filosofia; f) dreptul usual și instrucțiunea civică; k) geografia; l) matematicele cu comptabilitatea, tehnologia și mecanica; m) cosmografia; n) științele naturale cu igiena; o) religia; g) caligrafia ; i) desemnul; s) desemul liniar; t) musica vocală; u) gimnastică și jocurile gimnastice. Specialitățile de la litera a) până la k) inclusiv formăză grupa literară, acele de la litera k) până la o) inclusiv, grupa științifică. Titularii specialităților de la a) până la p) inclusiv portă titlu de profesori, acel al specialităților de la litera g) până la litera u), titlul de maeștrii. Art. 23.—Pentru ca cineva să poată fi numit profesor la un gimnasiu sau liceu pentru una din specialitățile din grupa literară sau științifică, trebue să fie român major, să fi satisfăcut legea recrutării, să posede certificatul de absolvire a liceului și o diplomă de licențiat sau doctor în litere sau în științe, după grupa din care face parte specialitatea la care se destină, să fi urmat un curs de pedagogie la o Universitate precum și tote conferințele și lucrările practice ale unui seminar de pedagogie, să fi trecut cu succes un examen de capacitate, după cum se arată la art. 24. Pe lângă acestea, se cere ca să fie de o moralitate neapărată. Art. 24.—Examenul de capacitate va avea de obiect să probeze cunoștințele și aptitudinea necesară pentru a preda cel puțin două specialități și cel mult trei. Examenul trecut pentru o singură specialitate nu este valabil și nu conferă nici un drept, până nu se va trece cu succes și cel puțin a doua specialitate. Examenul pentru o aceiași specialitate va fi trecut întreg într-o singură sesiune. Examenul pentru diferitele specialități pot fi trecute, sau în aceeași sesiune, sau în sesiuni diferite, după alegerea candidatului. Nimeni nu se pote presenta la examenul de capacitate pentru o specialitate mai mult decât de trei ori. Examenele de capacitate ce trec la fiecare trei ani, la una din cele două Universități, dinaintea unei comisiuni formate de minister din profesori universitari. O aceași comisiune pate fi însăcinată cu examinarea pentru mai multe specialități. Membrii comisiunilor se numesc pentru un period de șase ani. La fieca două ani ministerul are dreptul, nu însă obligațiunea, de a reînoi câte a treia parte din numărul membrilor unei comisiuni. In cas când numărul locurilor vacante într’o specialitate ar fi mai mare decât acela al candidaților înscriși pe tablou la examenele făcute în epocele prevăzute la al. IV al acestui articol, ministerul va putea dispune facerea unui examen suplementar. Examenele de capacitate vor consta in probe scrise, cari vor fi eliminatorii, probe orale și probe practice,