Romănul, octombrie 1897 (Anul 41, nr. 818-827)

1897-10-26 / nr. 823

ANUL AL 41-LEA No. 823.—Ediția fie seară 5 ®“biLa^.i, totsu tstria. *«”*■< ■' yig VOEȘTE ȘI. VEI PUTEA­M.', ABONAMENTE In totă țara 20 leî pe an —pe 6 luni 10 lei—5 lei pe 3 luni. Cu Românul de Duminică 26 leî pe an. — In străină­­tate 40 leî pe an. Ammciliri • ^>an- IV 50 bani linia. nllUilUIUn . Pag. III 2 lei linia. Pag. II 3 lei linia. Redacția și Administrația STR. ACADEMIEI No. 2. București. M »udat« le și corespondențele privitoare la redacție se vor a­­­ dresa personal d-loî Vintilă Rosetti Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Director : UTILA C. A. ROSETTI ||| DUMINICA 26 OCTOMBRIE (7 Noembrie) 1897 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI IN STREINATATE anunciuril* se pri­mesc la PARIS d-nu Lorelte ru* Caumarti» 61.-Havas 3 place de la Bours*. Iones 31 bis t ue Faub Montmarte.— \dam 37 ru* de Va­­rennes. IN GERMANIA la d-nu Rudolf Mosse. Ber­lin, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Ber­lin) și d-nu H. L. Double Frankfort. ZURICH Rudolf Mossa. >> La GENEVA ; la Hassenslefh & Vojrler. AUSTRIA: Viena, Rudolf Morsel. Șeilor­­statte—Duk> s, WoUzeile 6—8 Viena. iy ........... > 5 ■ : Scrisorile nefrancate se refusă.— Artivele n­epu­blicate se ard­­ Chitanțele emise în numele ziarului Românul, spre a fi Talahu­s vor purta semnătura d-lui V. Rossetti. FOST A OR Nil BANCHET ? Diarele nostre ne lasă în­­tr’o mare nedumerire. Fost-a sau nu banchet la Iași ? Fost-ați invitați sau nu la acel banchet aurelianiștii ? Confrații noștri­ se con­trazic în acestă importantă cestiune. Epoca spune : „Din Iași ni se comunică scriea că Dim. Sturdza a început să organiseze un banchet politic cu scopul ca să demonstreze pentru unita­tea partidului liberal împre­jurul personnei sale. D-sa a fost însă nevoit să renunțe la acest banchet de­ore­ce d-nii V. A. U­­rechiă, Take Gianni, G. Mâr­zescu, Ștefan Șendrea și Andrei Vizanti s au reluast în mod categoric“. Dreptatea sclo : „Eri la ora 1 a fost un dejun la clubul liberal pro­vocat de d. D. Sturdza cu scop de a putea încerca o împăcare între liberali cu d-sa. D-nii Gianni, V. A. Ure­­chiă, Andrei Vizanti, Ștefan Șendrea și alți liberali mar­canți au­ refuzat categoric să ia parte la acest dejun, cu tote stăruințele puse de d. Sturdza. Iar Drapelul anunță : "„Tot la acesta oră a a­­vut loc un banchet politic al clubului național-liberal la care au asistat toți d-nii miniștri aflători în Iași. D-nii D. Gianni, Mârzescu, Șendrea, Vizanti, V. A. U­­rechiă, D. Vidrașcu, nu au participat la acest banchet“. Deci: După Epoca amicii guver­nului au voit să demon­streze în favorea unităței partidului liberal împrejurul persdnei d-lui Sturdza. In acel caz era natural ca Aurelianiștii să nu par­ticipe. După Dreptatea banchetul avea de scop a se încerca o împăcare. In acel caz nu e surpinzător că aurelia­niștii au refuzat să ia parte, căci asemenea încercări nu se fac la banchete. Dacă însă lucrurile s’au petrecut, cum spune Dra­pelul, e firesc ca aurelia­niștii să nu fi fost poftiți la acest banchet, căci n’a­­veau ce căuta, la un ban­chet politic la care asistau toți d-nii miniștri. Era o serbare a acelora cari susțin guvernul, în for­mația actuală, iar nu a a­­celora cari an club deose­bit, cari țin, la tote ocasiu­­nile, să manifeste că sunt o grupare separată. Poftiți­or nu, este un fapt recunoscut de toți. Aurelianiștii n’au luat par­te la banchet. Au stat afară, unde era locul lor. Nu înțelegem ce veci ex­­tra­ordinar confrații noștri în acel fapt, care e logic și care ast­fel trebuea să fie, cât timp grupul drape­­list va face casă a­parte. Dar pretind alții, nu au fost excluși drapeliștii. din contră spune Evenimentul din Iași, „ d. Sturdza în per­­sona a intervenit stăruitor pe lângă d-nai D. Girani, U­­rechiă, Vizanti, Mârzescu și Șandrea rugându-I sâ-l erte și cerând amor. D-sa le-a dis­perse că este la aman și că punând cărțile pe masă le cere franc o îm­păcare, care singură póte scăpa partidul liberal. „Și s’a respuns verde, categoric că n’au misiune a trata a­­semenea cestiuni și că ab­­sența d-lui Aurelian indică neted că nu pote fi vorbă de împăcare“' Și Evenimentul adaugă că față de acestă atitudine a aurelianiștilor, la un mo­ment dat, banchetul a fost contramandat, și că prin ur­mare „guvernul d-lui Sturza e mort. “ Mărturisim că nu înțele­gem pentru ce ar fi mort un guvern fiind-că două sau trei personalități poli­tice n’ar fi avut, la un mo­ment dat, autorizația să ia parte la un banchet. Ceea ce însă putem asi­gura pe confratele nostru, e că bărbați de valorea celor citați și președintele Came­rei, n’ar fi avut trebuință de autorizarea d-lui Aure­lian, ca să stea la vorbă cu d. Sturdza, când acesta ar face un apel desperat la dânsul. D. Gianni, prin posițiunea ce ocupă în partidul libe­ral și în parlament, este a­­utorizat­or când a spune președintelui Consiliului cea ce crede și deci respunsul ce pretinde Evenimentul că s’ar fi dat d-lui Sturdza, nu pate fi de­cât o invențiune. S’au n’a fost banchet și a­­tunci n’au putut fi re­fusuri sau a fost un dejun cu to­tul intim al miniștrilor, și amicilor lor politici, și atunci n’aveau ce căuta cei cari vor să’i resturne. V. R. Gestiunea evreilor și „Dreptate Afișe mari, colorate, cu litere d’o șchiopă și fără doliu pe mărgini, anunță cetățenilor că „Dreptatea“ se ocupă de „ches­tiunea evreilor pământeni“ Iacă o chestiune importantă despre care „Dreptatea“ în sine își ara ă părerea ei, și de mult dorim să sciu cum ce păreri are „Dreptatea“ în acestă ches­tiune. In Martie, dîndu-se ca supliment la acest ziar un dis­curs al d-lui Kogâlniceanu în privința chestiunei evreesci, „Dreptatea“ publică o informa­ție cam în genul ăsta : „ De­și nu împărtășim ideile d-lui Kogâl­niceanu în privința chestiunei evreesci, totuși fiind rugați, dăm cetitorilor noștri în supliment discursul d-lui Kogâlniceanu, cu rezervă de a ne arăta și părerile nóstre. “ Ei bine, am așteptat luni de zile ca să văd părerea „Drep­­taței“, am citit-o cu nesațiu când pe afișe am ved­it „in­­terviev cu d-rul Beck, sau a­­gitația evreilor pământeni“ și de­și n’am găsit nimic, ci nu­mai reclamă în vedere de a se desface mai multe foi pe Căile Văcăresci și Dudesei, totuși n’am perdut speranța. Adi în fin­e afiștd spune că ac st diar se ocupă de „chestia evreilor pămînteni“ și b­et su­flet torturat, vei găsi în fine ceia ce de luni căutai : părerile „ Dreptăței “ în privința evreilor. Dar Dreptatea numai des­pre chestia evreească nu vor­­besc”. Ce a rămas nediscutat de acest diar . Chestia mitropo­litului, chestia națională, ches­tia militară și cea evreească au fost trecute tote prin rota­tivele cari n’ au putut să în­destuleze simpatiile publicului. Titluri mari, vorbesc de a­­ceste chestii, dar articolele bat cîmpii. „Dreptatea“ a făcut din cele 3 pagini ale sale nisce colo­sale pagini a patra cu recla­me și cu inserții. Și acest diar vrea ca să moduleze politica româniei, vrea să arate calea pe care trebuie s’o urmeze marii diplomați ai Europei... „ Adevărul“ într’un rînd a spus curat că el nu e chiar serios, că el se ia după curente și că chestiunea comercială e mai de seamă pentru el de­cît aceea politică. „Adevărul“ a fost sincer, brava „ Adevărul!“ Ei, dar „Dreptatea“ ? Boris. Eftinirea pâinei Agitația contra scum­pire! pâine! a încetat fără ca să dea resultate bune și aoci avem tot pâine scum­pă, prostă și cu lipsă la cântar. Dar dacă însă nu s’ar fi observat o micșorare a prețului grâului, cel puțin brutarii ar fi pretextat așa cum scrü ei, că de óre­ce nu s’a scădiut prețul grâ­ului de aceia n’au eftiuit și ei pîinea. A di prețul grâului a scă­­dut și deci motivul acesta ar fi de tot slab. Ar trebui ca să se facă așa ca și prețul pâinei să scadă dar cum brutari n’ar lua ei nici odată inițiativa eftim­rei pâinei, ar trebui ca primăria să impue bruta­rilor ceia ce trebuie să se impună ca să avem pâine eftină. De­și ne hazardăm to­tuși noi cere­m acesta pri­măriei și mai cerem și alt­ceva, ca primăria pe lîngă eftinirea pâinei să impuie brutarilor și îmbunătățirea ei. Dar de câte ori n’am cerut asta ? Fio­rea, Semien noi D. Ghica Comunică. O expedițiune română în Africa. Ed. Socec—Giu­seppe Tomé, Geografie del present­e dell avenire—A Stefanescu-Kre­­tzulescu: Memoria asupra bisericei Kretzulescu, Tip. Miulescu. S’a vorbit mult de călă­toria pe care a făcut’o d. D. Ghica Comănescu cu fiul său în Africa și mai multe t­i c­are au reprodus descrieri făcute de primii români cari au întreprins o asemenea expedițiune. Interesele pe cari l’au resimțit toți, a îndemnat pe amicii Ghica a stărui ca d-sa d-lui se publice o complectă dare de seamă a expedițiunei ro­mâne în Africa. D-sa cedând acelor ru­găciuni s’a pus pe lucru și aici a dat la lumină un im­portant studii plin de inte­res pentru cititorii românii. Prima impulsiune pentru acea călătorie, după cum ne spune autorul, a primit’o în urma unei cărți a contelui E. Hoyos și a fost atras de pasiunea sa pentru vâ­­nătorre și dorința d’a se în­tâlni la rândul său cu fiarele cele mari, cari populeză cornul oriental al Africei. Scrierea este din cele mai interesante și peripețiile prin cari au trecut explora­torii, forte mișcătore. Lucrarea e însoțită de numerose ilustrațiuni ale a­­celor regiuni aprope necu­noscute de publicul nostru. După cum ne spune au­torul, resultatul șciințific al acelei călătorii, consistă în observațiuni meteorolo­gice făcute de 3 ori pe zi, consemnate într’un tablou a­­nexat la finele cărței, aseme­­enea in relevarea itinerarului făcută cu o busolă și într’un lanț neîntrerupt de obser­vații zhim­ice, făcute cu ba­rometrul asupra presiunei atmosferice. Mai multe plante au fost colecționate și, după studii­le făcute de profesorii Schw­einfruth și Volkeus results,­­ că în numărul lor s-au des­coperit, descrise și clasificate 16 specii noi de plante care nu erau încă descrise până astăzi. Museul nostru a fost îm­bogățit cu mai multe ani­male sălbatice din acele re­giuni, împușcate de d. Ghica și de fiul său, și de nume­­rase adunate de expediție. Din Italia ne sosesce un nou volum din Geografia d-lui Guiseppe Tomé, care este un Complement pe anul 1898, al operei publicate în 1880, de același autor, la Torino, în editura d-lui Em. Loescher. După ce trateză despre constituția fisică a națiuni­lor, despre constituția po­litică externă și internă, au­­torul se ocupă despre na­țiuni, după familia la care aparțin, celtică, română, germană, slavă, fenică etc. In familia latină consacră un important capitol Ro­mâniei și Românilor. Pentru compatrioții noștrii, cari vorbesc limba italiană, scrierea d-lui Guiseppe To­me este de un mare interes. Terminând, atragem aten­ția asupra Memoriului asupra bisericii Kretzulescu din Bu­­curesci, făcut de d. L.-Colo­­nel A. Stefănescu-Kretzu­­lescu, care arată fasele prin cari a trecut administrația acelei biserici și căușele cari au provocat procesul inten­tat de d. Stefănescu-Kre­­tzulescu eforii acelei bise­rici. Stan. ECOURI Institutul Meteorologic București 5 Noembre 12 ore dina. Inftrțimea Barometrică la 0. 77>. 1. Temperatura aerului 4». 6. Vântul slab de la NE. Stana cerului acoperit. Temperat. Max. de or. 7>. „ Minim, de astă­zl — 2. Temperatura a variat la noi între 90. și 30. Timp închis și rece în totă țara. Temperatura nu s’a co­borât mult în timpul nopței. Nu­mai la munte și în unele loca­lități din Moldova de sus a fost îngheț. Barometrul forte ridicat, a crescut încă de er, cu aprope 3 milimetri în toată țara. Astă­ de timp închis, finisest și rece. Barometrul staționar. Joi a avut loc cursa uniunei velocipedice române București- Ploescu. Alergătorii au plecat de la orele 10 dimineță. Cel d’inter care s’a întors a fost d. Pucher, făcînd tot parcursul în 4 ore și 40 de minute. Anul trecut, a­­aceeașî cursă s’a făcut în 6 ore. Un mare număr de lăzi pline cu bani noul, bătuți în Franța pentru Abisinia, stau pe malul mărei Roșii din lipsa cailor de transport. Lădile sunt păzite de soldați. Menelic dă zor cu construirea liniei ferate Djibuti-Harrar. Anul acesta guvernul rusesc a exilat în Siberia un mare nu­măr de menonițî, nisce sectari cari nu voesc să porte arme nici să depună jurământul soldățesc. Se vestește acum din Irkutsk că toți exilații aceștia, omeni tineri și voinici, au o purtare exem­plară supunându-se fără să mur­mure, la cele mai grele munci. Ministerul de interne rus are de gând să le trimită acolo un nu­măr de fete sărace și să’l in­sure. Primăria Capitalei a hotărît să ridice un squar pe bulevar­dul Carol, colț cu bulevardul Ferdinand. Pe dana de 1 Noembrie se va chema sub arme noul contingent al armatei, și pe aceeași zi se va libera contigentul 1894. Se crede că Principele Fer­dinand va fi avansat la gradul de general după întorcerea sa în țără. Victor Mihaili de Apșa, mi­tropolitul Românilor uniți din Transilvania și Ungaria, a tri­mis primatului Ungariei, cardi­nalul Vaszary, un lung memo­riu, arătând motivele pentru care biserica română unită se abține de la congresul biser­icii catolice care este convocat pe daua de 30 Octombrie. Mitropolitul Victor adaugă că biserica română­ unită consideră ca nule și neavenite pentru dân­sa toate hotărîrile ce se vor lua la acest congres. ANTE-PROECTE DE LEGE asupra­ Invătămintulu­i Secundar și SUPERIOR CAP. II învățământul secundar (Urmare) SECȚIUNEA V Recrutarea corpului didactic secundar Art 22.—Obiectele de studiu din gimnasiu și licee se împart în următorele specialități: a) limba română ; b) limba la­tină ; c) lim­ba elenă; d) limba francesă; e) ,lim­ba germană; /) limba italiana ; g limba englesă; h) istoria; i) filosofia; f) dreptul usual și instrucțiunea civică; k) geografia; l) matematicele cu comptabilitatea, teh­nologia și mecanica; m) cosmografia; n) științele naturale cu igiena; o) religia; g) caligrafia ; i) desem­­nul; s) desemul liniar; t) musica vocală; u) gimnastică și jocurile gimnastice. Specialitățile de la litera a) până la k) inclusiv formăză gru­pa literară, acele de la litera k) până la o) inclusiv, grupa știin­țifică. Titularii specialităților de la a) până la p) inclusiv portă ti­tlu de profesori, acel al specia­lităților de la litera g) până la litera u), titlul de maeștrii. Art. 23.—Pentru ca cineva să poată fi numit profesor la un gimnasiu sau liceu pentru una din specialitățile din grupa li­terară sau științifică, trebue să fie român major, să fi satisfă­cut legea recrutăr­ii, să posede certificatul de absolvire a liceu­lui și o diplomă de licențiat sau doctor în litere sau în știin­țe, după grupa din care face parte specialitatea la care se des­tină, să fi urmat un curs de pe­­dagogie la o Universitate precum și tote conferințele și lucrările practice ale unui seminar de pedagogie, să fi trecut cu suc­ces un examen de capacitate, du­pă cum se arată la art. 24. Pe lângă acestea, se cere ca să fie de o moralitate neapărată. Art. 24.—Examenul de capa­citate va avea de obiect să pro­beze cunoștințele și aptitudinea necesară pentru a preda cel pu­țin două specialități și cel mult trei. Examenul trecut pentru o singură specialitate nu este va­labil și nu conferă nici un drept, până nu se va trece cu succes și cel puțin a doua specialitate. Examenul pentru o aceiași spe­cialitate va fi trecut întreg în­­tr-o singură sesiune. Examenul pentru diferitele specialități pot fi trecute, sau în aceeași sesiu­ne, sau în sesiuni diferite, du­pă alegerea candidatului. Nimeni nu se pote presenta la examenul de capacitate pentru o specialitate mai mult de­cât de trei ori. Examenele de capacitate ce trec la fie­care trei ani, la una din cele două Universități, di­naintea unei comisiuni formate de minister din profesori uni­versitari. O aceași comisiune pa­te fi însă­cinată cu examinarea pentru mai multe specialități. Membrii comisiunilor se nu­mesc pentru un period de șase ani. La fie­ca două ani ministe­rul are dreptul, nu însă obliga­țiunea, de a reînoi câte a treia parte din numărul membrilor unei comisiuni. In cas când numărul locurilor vacante într’o specialitate ar fi mai mare de­cât acela al can­didaților înscriși pe tablou la examenele făcute în epocele pre­văzute la al. IV al acestui ar­ticol, ministerul va putea dis­pune facerea unui examen su­­plementar. Examenele de capacitate vor consta in probe scrise, cari vor fi eliminatorii, probe orale și probe practice,

Next