Romănul, ianuarie 1898 (Anul 42, nr. 2-22)

1898-01-15 / nr. 10

TELEFONUL ROMANULUI R...o...dr...i...G !!! unde ești ? îmbătrânit, adânc mâhnit, slă­bit de lupte, ce greu ’mi este a cerși pâinea de tote dilele. Bel­i-Zar. este numit șef­ de stat-major al acestui corp. Aducând aceste disposițiuni la cunoscința trupe­lor, ordon in același timp să se diviseze posițiunile nóstre din jurul Plevnei în secțiuni puse sub ordinele generalilor următori: (urmetja numele generalilor.) Acești sectori în cari e împăr­țită de aci înainte armata ruso­­mâna din jurul Plevnei, sunt în număr de șase. Întâiul și cel mai mare din acești sectori ( ca de vr’o 15 k­ilometri), de la ma­lul drept al Vidului până la Re­duta Griviței, și care cuprinde aprope 30 de lucrări de pământ, redute, lunete, redane și baterii, legate între ele prin drumuri a­­coperite și presintând o mare pu­tere de resistență. e sub coman­da generalului Cernat care are 36 de batalione și 96 de tunuri ; al doilea, până la drumul Plev­­na-Rusciuc, cu 21 batalione și 72 tunuri îl comandă generalul Krudener ; al treilea, până la pescerea Turcenițeî,­talióne și 64 tunuri îl cu 14 ba­are ge­neralul Zotov ( între tunurile acestuia sunt și 28 de asediu) ; al patrulea, până la capul văii Krtușab, cu 27 batalione și 96 tunuri, îl comandă generalul Sco­­belev ; al cincilea, până la Vid, cu 16 batalione ( 3 divisiuni ale gardei ) și 54 tunuri îl comandă generalul Katalel ; al șaselea în sfârșit, la apus de Vid, cu 24 batalione rusesc­ și 108 tunuri este sub comanda generalului Ganetzki ; acesta mai are o bri­gadă din divisiunea 4 română și o baterie, care se află la Dolni­ Netropol, ținând legătură cu primul sector al generalului Cer­nat. Trupele române cuprind aprope a treia parte din întrega linie de împresurare a Plevnei. Cavaleria română stă cu deose­bire dincolo de Vid. Prințul Carol scria despre tote astea soției sale . Se află acum sub comanda mea corpurile IV și III de armată, divisiunea 3 a gardei, divisiunile 2 și 3 de grenadiri, divisiunea 2 de armată, divisiunea 4 și 9 de cavalerie și aprope 600 de tunuri ceea­ ce, cu armata română, trece de 100.000 de omeni. Osman­­pașa dispune numai de 56000 de omeni. După luarea Plevnei, trupelor ruseșc­ vor fi întrebu­ințate în alt mod și ea vom­ fi liber. (Va urma ) întâmplările­­ lilei Furtul din calea Călărași. — O calfă de cofetar, anume Nicolae Teodorescu, s-a dus Lun! sera cu un anume Anghel Rădulescu, paracliser din strada Traian No. 83, la o cârcimă din calea Călărașilor și a început să facă chef. Teodorescu observă că Anghelescu avea asupra sa un bilet de bancă de 100 lei. El își puse numai de­cât în gând ca să-i șterpelescă biletul. In acest scop calfa de cofetar începie să-i cânte paracliserului bisericește. Lucrul acesta încântă, pe cât se vede, pe Anghel Rădulescu, care se apropie tot mai mult de prie­tenul său Teodorescu, ca să audă și mai bine melodia orientală a cântecelor bisericesci. La un moment dat, Teodo­­rescu înbrățișă pe Rădulescu, dar tot atunci îl șterpeli și biletul de 100 lei. șul Nu trecu însă mult și păguba­observă lipsa banilor. El reclamă sergentului de stradă, acesta înhăță pe Nicolae Teodo­rescu și-l duse la secție, unde, făcându’i-se percheziție, s’au gă­sit asupra lui cei 100 de lei. Găsit mort.—Un bătrân de 70 ani pădurarul Grigore Coneț din Slănic-Prahova a fost găsit­ mort într’o râpă numită „In vârf la baba Ana“. Mortea acestui moș­neag se crede că a provenit din causa că a alunecat în acea rîpă. Tâlhari.— Nișce tâlhari au a­­tacat, bătut și jefuit, în pădurea Misleanca (Prahova) pe sătenil Gh. Toader, de fel din comuna Cocorescu-Mislea, care plecase, în ziua de de 10 Ianuarie, la târgul din comuna Telega. Autoritățile din Prahova au prins 3 din tâlhari; al 4 lea se urmărește. Gh. Toader, forte grav bătut a fost internat la spitalul civil din Ploescu. TELEGRAME Paris, 73 Ianuarie Camera deputaților. Sala este plină. Răspundând la o plângere asupra interven­­țiunei trupelor în timpul ședinței de Sâmbătă, d. Bri­­sson explică că soldații au intrat pentru a goli tribu­nele publice. Continuând interpelarea sa de Sâmbătă, d. Jaurès întrebă dacă judecătorii con­siliului de resbel au avut în mâini actele atestând culpabilitatea lui Dreyfus. D. Jaurès protesteză în con­tra ilegalităței și violărei dreptului. Reamintește pro­cesul german în contra lui Degouy și se miră că Fran­cia nu pate judeca cu ace­eași libertate. Oratorul împută guver­nului că nu urmăreste pe Zola pentru sale în contra acuzațiunile generalilor. D. Jaurès reproșeză ma­­jorităței că dă republica pe mâna reacțiunei militare și clericale și termină cicând că socialiștii vor apăra re­publica. (Aplause.) D. Móline refuză să res­­pundă, de­ore­ce guvernul n’are drept să se substitue justiției țării. D. Lanjurias, al dreptei, cere ca guvernul să pue capăt campaniei abomina­bile a sindicatului Dreyfus. D. Móline declară că gu­vernul nu pate să comuni­ce procesul Dreyfus, fără să comită o ilegalitate în­­drăsneță. Președintele con­siliului termină făcând apel la toți acei cari iubesc Franța. Discuția este închisă. S-au depus mai multe or­dine de dl. D. Meline ac­ceptă ordinea de di a d-lui Baucel, aprobând declarați­­unile guvernului. Ordinea de di Baucel se adoptă cu 376 voturi con­tra 133. (Aplause). D. Beauregard cere să interpeleze guvernul asupra uneltirilor sindicatului Drey­fus și depune o ordine de di invitând guvernul să pună capăt acestei campa­nii. Centrul cere ordinea de di pură și simplă. D. Mé­­line se ralie­ză la acestă ce­rere. Acesta ordine de di se adoptă, apoi se ridică șe­dința. Paris, 13 ianuarie D. Zola citeză 104 mar­tori inaintea Curței cu ju­rați, printre cari pe gene­ralii Billot, Mercier, de Bo­­isdeffre, Pelieux, Gonse, co­lonelul Picquart, pe d-nii Casimir Perrier, Charles Du­­puy, Scheurer-Kestner, Ja­urès, etc. Washington, 13 Ianuarie Ouirasatul de excadră Maine a primit ordin de a pleca la Havana. O comu­nicare oficiasa da să înțe­­legă că acastă măsură n’are nici un caracter ostil, ci semnifică numai reluarea relațiunilor navale, așa pre­cum existau înainte de răs­­cula din Cuba. Alger 13 Ianuarie Dimindria au fost câte­va tulburări. Niște bande au prădat prăvăliile evreești. S’au făcut vr’o două­zeci de arestări. Sara au fost câte­va manifestațiuni. Ma­­gazinele evreescî sunt în­chise. Alger 13 Ianuarie Bri, de la unu­spre­zece ore, noptea a fost liniștită. Tate stradele evacuate sunt păzite milităresce. Numărul arestărilor se urcă la 300. ROMANUL­ • S­E­N­ATUL Ședința de la 13 Ianuarie 1898. Ședința se deschide la orele 2­30 sub președinția d-lui Al. Nicolaid. D. general Berendei, ministrul 3 de resboiu, depune două proec­­­­te de legi: unul pentru autorisa­­­­rea județului Dorohoiu de a con­tracta un împrumut, și al doilea pentru autorizarea aceluiași județ să percepa încă o jumătate de d­ecimî pe lângă cele trei decizii ce le percepe asupra contribuții­lor directe către Sat. D. P. Grădișteanu cere să i se pue la disposiție procesele-ver­­bale ale lucrărilor comisiunea în­tocmite pentru modificarea legea căilor ferate de interes local. D. Sp. Karet, ministru al ins­­trucțiunei publice, depune proi­ectul de lege pentru schimbarea denumirei clinicei a IlI-a chirur­gicale în a clinică ginecologică.» D. Mănescu Călărași, raportor comisiunea de verificare dă citi­re raportului privitor la cerceta­rea titlurilor noului ales al co­legiului I de Putna, d. G. Mei­­tani. Senatul valideza alegerea. Se votază mai­­ multe împă­mânteniri și recunosceri.1 Senatul descomplectându-se, ședința se ridică la orele 3.40 CAMERA Ședința de la 13 Ianuarie 1898. Ședința se deschide la orele 2.10 p. m., sub preșidenția d-lui Gianni, președinte. D. I. N. Iancovescu depune un proect de lege pentru recunoș­­terea societăței Presei ca per­soană juridică. D. C. Politimos, își retrage interpelarea privare la polița­iul orașului Tergoviște, de­oare­ce acesta s’a retras din funcțiu­ne, își reservă, însă dreptul de a interpela guvernul asupra pre­fectului, pe care l’a dăruit ju­dețului Dâmbovița, î n urma in­­tervenirel d-lui Tache Gianni, președintele Camerei. Se pune apoi la vot legea relativă la concesiunea unui tram­­vai­ electric la Iași. Legea se adoptă cu 73 voturi contra G. D. Nicu N. Săveanu este pro­­clamant deputat al colegiului al 3-lea de Putna și va face parte din secțiunea V. D. C. Dobrescu-Argeș își des­­voltă interpelarea cu privire la sub-prefectul plășel­­ Jotmeana, din județul Argeș. Interpelatorul acuză pe acest funcționar de o sumă de abu­­zuri și călcări de lege, produce diferite plângeri din partea lo­cuitorilor din acea plasă și ter­mină cerând o anchetă. D. N. Fleva adaugă că acest sub­prefect, în anul 1895, și-a dat demisiunea declarând că find conservator nu poate sta sub liberali și că va lupta în alegeri contra guvernului liberal. D. M. Pherekyde va căuta să afle dacă răspunde că există a­­ceastă demisiune ; iar în­­ ceea­­ce privește faptele denunțate de d. Dobrescu-Argeș, regretă că se aduc asemenea acusări fără probe palpabile. Sub­prefectul în chestiune este un funcționar brav și a fost chiar decorat. Bogă Cameră să nu dea prea mare cres­ămînt acusărilor aduse de d. Dobrescu Argeș, căci ele nu pot fi imparțiale, d-sa elte supărat pe acel sub­prefect, căci­­ a arestat în timpul nopței. D. G. Scorțescu spune că con­­dițiunile nu sunt avantagiose pentru comună și stabilește­ o comparație cu societățile de tram­­val din Bucuresci și cea ■ din Iași. D. M. Pherekyde,­­fioe că cae­­tul de sarcini conține clause a­­vantagiose pentru comuna Brăila ; apoi, în afară de 36/0, societatea mai dă comunei 35 °/C din bene­­fi­ciul net anual. Cere să se a­­probe concesiunea. Proiectul sa ia in considera­­țiune cu 57 voturi contra 9 Se pune apoi la vot în total și legea se adoptă cu 57 voturi contra 7. Se votează o pensiune de 400 lei lunar d-lui Rose Ștefănescu, din Giurgiu. Ședința să ridică la or­t­. 1­15 D. Dobrescu Argeș spring, în chestie personală, cum a fost a­­restat și ținut în arest de acest funcționar abusiv, care este pus sub scutul impunităței, și ermina­­ficând că, dacă lucr­urile vor urma ast­fel, locuitorii își vor face ei singuri dreptate. D. C. Ciocazan, citește proiec­tul de lege pentru inființarea unui Cel mai mare și cel mai vast magazin din tara care vinde esti LA TOATE SEZOANELE BUCURESTI—Calea Victoriei, 27, lângă Poliția Capitalei—BUCURESTI Gh­ete de ărbați NUMAI LA TOATE SEZOANELE SE AFLĂ 80.000 de perechi galoși rusești veritabili 80.000 ȘI SE VA.Vii CU PETUUI SECEZAT DE EFTINE 27 MAGAZIN LA TOATE SEZO­AN­EE, CALEA VICTORIEI 27 FABRICA DE ÎNCĂLȚĂMINTE fost în Calea Călărașilor și bulevardul Domniței colțu str. Sfinți s’a mutat în Strada Sivor­nilo. 24­­.u ocasiunea mutărei, Direcțiunea Fabricei a instalat noui mașini, din cele mai sistematice ure.trală cu modele de ultimul saison, ast­fel că póte concura cu ori­care fabrică de încălțămint din țeră, atât în preț cât și în quilitate. Aducem la cunoștința Onor. Public, că avem în­tot­dea­una în depositul fabrice!. INCALTA Z VOINTE G­A­T^­pentru bărbați, h­ame și copil ca prețurile următoare : Pentru dame :­­ Pentru bărbați : Ghete de g­ems ...... Let 8 ! Ghete simple . . . . . . . Let­to " » mai fine « 9­­ » mai fine . . . . . » 11 » » » superioare . . »> 10 ! » extra-fine ...... » 12 » « » echevreau­x ... » 1­1 | * bocanci . 12 » » » » mat fine » 12 | „ ou klappe.............................. 13 » » » » extra-fine »13 » Pentru copii : * * ” Hig--LifFe ... « 14 s­c­ăpând de la Let 5 perechea. Asemenea se primesc comenzi, efectuându-se din materiaele cele mai bune, executân­du s prompt numai cu diferența de 2 Lei la pereche, după prețurilelotate mai sus. Comenzile vor fi executate fără acont. Tot de­odată a sosit o mare quantitate de S­o­ș­o­n­i Ga­lo­și și Galoși rusești cu talpă dublă veritabil și pus în vînsjare cu următoarele prețuri Soșoni galoși pentru dame ... Lei 7.50 Noșoni galoși­ pentru bărbați . . Lei 8.50 Galoși . . . ..................................Lei 3, 3.50. 4, 4.50,5. 5.50. Direcțiunea „Fabricei de încălțăminte“ s’a mutat in Strada Isvor* No. 24, Bucuresci. de vacs cu elastic lei . . . 10.95, 11.95 și 12.95 « » » beretz » ... 11.95, 12.95 » 13.95 » » » șireturi » . 10.95,11.95, 15.95 » 13.95 Ghete de lak pentru salon cu elastic și cu și­returi lei . . . . . . . . . 11.95 și 12.95 de lak cu clape lei .... 13.95, 14.95­» 15.95 » » pentru d-nii ofițeri lei 13.95, 14.95 » 15 95 Ghete glase cu nasturi lei .­ 13­95, 14­95 » 15.95 de vaci glase cu nasturi lei . 13.95, 14.95 » 15.95 Ghete de chevron lei . 12.95, 13.95, 14.95 » 15.95 pentru băeți lei . . . 6.95, 7.95, 8.95 » 9.95 de ghemtz cu șireturi lei 6.95,7.95,8.95, 9.95 10 9 » Chevron cu șireturi » 40.95, 11.95, 12.95, 13­9 » » » nasturi » 11.95, 12.95, 43.95, 14.9 » » » High-liffe lei . . . 15.95, 16.« Ghete pentru copii și fete Ghete pentru copii lei . . 2.95, 3.95, 4.95 5.95 » » Fete »..................... 4.95, 5.95 6.95 Pantofi de postav începînd cu tei .... 2.95 Ghete pentru dame tramvai electric Intre Brăila La­cul Sărat. D. I. Poenaru-Bordea cere de­slușiri în privința acestui proiect căci vede că nu se acordă numai linia Brăila-Lacul Sărat, ci și stradele mari ale orașului. D-sa nu vede un termen pentru con­cesiune.­­D. N. N. Ionescu răspunde că in caerul de sarcini al proiectu­lui se prevede că concesiunea se acordă pe timp de 35 de ani. Se prevede de asemenea că co­muna are dreptul a care facerea de alte lin­ii în raionul orașului. Inform­ațiuni Sîmbătă, 17 Ianuarie, Cur­tea nostră regală va serba a 73-a aniversare a nașterei Prin­cipesei de Wied, mama Reginei. * Partidul conservator va ține o întrunire publică în Plo­ești, în vederea alegere! de la colegiul I de deputați. * Secția a II-a a curței de apel din Capitală a primit cere­rea d lor Ionel Antonescu și Gr. Romano ca să fie lasați în libertate pînă după judecarea re­cursului făcut în contra sentin­ței Curței de apel, prin care îi comanda la 3 luni inchisore pen­tru torturarea cetățeanului Pa­­raschivescu. Și Mai mulți geologi francezi și germani, vor veni la primă­vară în țară pentru a face mai multe excursiuni științifice. * La serviciul minelor s’au primit mai multe cereri de ex­­plortări, cele mai multe din țară, iar restul din Englitera, Franța, Olanda și Germania. H. In locul d­lui G. Pallade numit ministru, cursul de eco­nomie politică la școla de știin­țe­ de stat va fi predat de d. C. Gernescu, avocat din Capi­tală. »H­­Ch­estia samsarilor de pro­cese va fi adusă dilele acesta înaintea consiliului de disciplină al baroului avocaților din Capi­tală. Direcțiunea generală căilor ferate, lucreză la tabloul a pentru avansările ce urmază a se face în personalul căilor fe­rate, pe diua de 1 Aprilie­­. Eri s’a împărțit la Senat proectul de lege modificător al legei pentru construirea și ex­­plotarea căilor ferate de interes local. H. In budgetul ministerului de domenii s’a prevădut o sumă de 24.870 lei, pentru facerea unei școli de irigații și drenaj pe lângă ferma model Studina. * Trupele teritoriale de infan­terie vor reîncepe serviciul lor pe ziua de 1 Februarie. * Consiliul comunal al orașului Pitești se compun din următo­­rele persone : Eftimie Ionescu primar, Th. Ghuță ajutor, Gh. Racoviceanu, I.­­ Rădulescu, I. H. Nicolau, M. I. Căprescu,, G. Hagiescu, I. I. Comăneanu, Bădiță Lăzărescu, Tănase Bră­deanu, N. G. Dumitrescu, con­silieri.* Luni nopte a murit la Craiova de avocat Filipiu. Partidul liberal pierde pe unul din tinerii săi parti­zani, cel mai devotați. * Pentru stabilirea progra­mului definitiv al seriei a 2-a a conferințelor pe anul cu­­rent, sunt rugați toți dom­nii societari și conferințiari ai Atheneului a se întruni în sala museului de jos (Pa­latul Ateneului). Vineri 16 ianuarie curent, orele 8'­* sera. * •O compania franco-belgia­­nă a făcut o ofertă pentru iluminatul orașului Giurgiu cu electricitate. Instalațiunile nu vor costa nimic pe comună, de­ore­ce societatea își ia sarcina a le instala pe comptul său. După 20 ani, ele vor ră­­mâne proprietatea comunei. O ospătărie comunală pen­tru elevii săraci s’a înființat, în ziua de 9 Ianuarie, în o­­rașul Bacǎu, prin îngrijirea primăriei. * Societatea „Curtea de Ar­geș* va da un bal cu tom­bolă în Sala Dacia în sara de 80 Ianuarie curent. * Eli s’a înfățișat înaintea con­siliului de revizie al armatei recursul făcut de către locote­nentul Papadopol în contra con­siliului de rezboiu al corpului 3 lea de armată care l-a con­damnat la șase luni și a fii in­chisore pentru insulta superio­rului. Consiliul a anulat decisiunea consiliului de rézboiií al corpu­lui al 3 lea de armată și trimete afacerea spre a se judeca din nou înaintea consiliului de res­­boiu al corpului al 2-lea de ar­mată. * Cu începere de asaltă­­eri s’au restabilit cursele regulate și zhimnice între Ga­­lați-Isaccea și Tulcea și vi­ceversa, cari în curînd se vor prelungi până la Sulina. Iambarcarea pasagerilor se face la punctul pescăriilor. Spectacole 14 Ianuarie Teatrul Național. — Cavalleria rusticană și fragmente din Cid. Lohengrin și Navaraisse cu con­cursul d-nei Nouvina. Teatrul Boulevard.—Bal mascat. Teatrul Hugo.—Bal Mascat. Circul Langer.— Representații variate, cu program bogat și ales. Lacul Cișmegiu. — Patinaj în tote­­ filele. Sala Liedertafel.—Concerte de orchestră sub conducerea d-lui Brandner. Sala Lukianoff. — Teatru de varietăți.

Next