Romănul, ianuarie 1898 (Anul 42, nr. 2-22)
1898-01-28 / nr. 20
J ■y AV *< ANUL AL 42-LEA No. 20 VVOEȘTE ȘI VEI PUTEA ; *abonimente In tota țara 30 le! pe an —pe 6 luni 15 lei—7 le! 50 ban! pe 3 luni. Pentru preot și învățători! sătesci= 20 le! pe an.— In streinătate 40 Ițj psi an. . • Pag. IV 50 ban! linia Anunciri: Pag. 11121«!». • v pag. II 3 lei linia. erisorile neflancate se refusă.— Articole Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Mandatele și corespondențele privitoare la redacție se vor adresa personal d-luî Țintită Rosetti Director : WI M C. 1 ROSETTI || [V ' ........... ( I '+ r» •/,a M Redactia’și Admini^frljîa » strada Stavropoleos No. 6 YOTMirwV; • / ■aana—Jtt . G11 . îl H / Clistanț«l^<mise în um«ele ziarului Românul, spre a fi . TÏ r purta semnătura d-lui T. Rosettî. ț^Biciu și părtinire a La începutul sesiunei actuale a Camerei, am adresat o întrebare, d-lui ministru de interne, cu privire la aplicarea legei repaosului de Duminică. La răspunsul ministrului că va veni cu un proect modificător, am observat că până atunci legea ar trebi să se execute și în orce caz să se dea instrucțiuni prefectului poliței să procedeze față de toți cu aceeași măsură. Ministrul n’a ținut sema de cererea mea și comisarii au urmat a executa legea, cu gârbaciul, când era vorbă de un mic procupeț, acordând cea mai mare toleranță negustorilor influenți sau........cari sciu să întrebuințeze argumente convingătdre. După cum era de prevăzut, agenții d-lui Lecca, s’au crezut încuragiați de tăcerea d-lui ministru de interne și au continuat cu isprăvile lor. A ne mai adresa prefectului de poliție, spre a cere se pedepsescă pe comisarul ce face abuz de putere ar fi inutil și n’am obține alt resultat decât cel pe care îl obținem de la d. Chim când cerem sa organiseze serviciul poștal. Nu putem însă trece cu vederea un fapt, pe care Ț am constatat în Ziua de 24 Ianuare, care dovedeșce cum se aplică legile de agenții poliței. In piața sf. Anton sunt nisce femei care vând cunune pentru morminte. Comisarul Rădulescu, de la secția II, a credut că acesta este o contravenție la legea repaosului și dat ordin sergentului cu a No. 56, să ia de gât pe acele femei și se le aducă la secție. Aci le-a înjurat, a aruncat florile jos și fără a se face vreun proces verbal de contravenție, a oprit vânzarea în ziua de 24 Ianuare. La observațiunile ce făcui sergentului că de ce se lasă atunci alții să vânză, și în virtutea cărei legi un simplu sergent póte opri vânzarea pentru unii și nu pentru alții, el ne-a răspuns că nu scie, dar că așa are ordin. In aceeași zi tota, lumea a putut vedea țigănci vânzând flori pe piața teatrului și magasinul Rothan, din strada Polonă, a fost totá Ziua deschisă. Am dori să ni i se spună de d. Prefect, de ce a vinde flori pe piața Sf. Anton nu e permis și pe piața teatrului e permis. De ce un Rădulescu are dreptul să execute pe nisce sărmane femei și nare dreptul a lua de gât și pe Rothan, și al duce la secție,când calcă legea? Mister. Dacă d. ministru voeste să dezlege misterul, pote cere amănunte de la poliția comunală care este cu neputință da face să se execute regulamentele comunale, în calea Văcărescu, evreii cari expun marfă pe stradă respungând : „a dat voe la mine d-nu Baduleski “ De ce acel Bădulescu protejeză pe acei evrei ? Credem că înțelege d. ministru. Noul ne mărginim a constata că prefectul permite agenților săi a maltrata pe precupeți și pe femeile cari vând flori, când nici un comerciant n’a cerut să se constate contravenția și în acelaș timp tolereza să se viole legea pe calea Victorii și de către magasinul d-lui Roman; că poliția comunală e nevoită să-și plece capul înaintea poruncilor lui Bâdulescu, care se vede că e mai mare decât prefectul și ministrul; că legea repaosului să respectă pentru unii, pentru alți nu, și chiar când se face a se respecta este în mod ilegal, prin argumentul biciului de la secția 2-a, iar nu prin contravențiuni constatate de doi comercianți. E trist, mai cu górna pentru noi, sinceri amici ai guvernului actual. V. R S’a remarcat câteva strigăte de „Trădscă Zola“ cari au fost acoperite de protestări energice. Președintele d. Delegorgne anunță că va goli sala dacă se vor mai produce manifestațiuni. Dezbaterile încep la 1, 5 și 50 de minute Grefierul dă citire actului de acuzație. Se zice că Zola a primit dimineța numerose telegrame din străinătate. ■SS*5S39— PROCESUL ZOLA (Paris 26 Ianuarie) înainte de proces De la 10 ore numerose persone sosesc în fața palatului de justiție pentru a asista la procesul Zola. Guardi municipali le așodă în fața grilajului. S’au luat măsurile ordin forte severe. In sala de ședință.— Manifestații D. Rochefort sosind înaintea Ourței cu jurați, a fost aclamat de mulțime cu strigăte de „Trăescă Rochefort“. Au fost și câteva strigăte de „Jos Rochefort“. D. Zola care sosește împreună cu D-nii Clemenceau și Laborie huiduit de mulțime. Sala Curțel de acusație e plină; audiența este deschisă la 12 și 10 minute. 4 ]UN EXEMPLAR IU BAM Ridicări de incidente După lectura actului de acusație avocatul general d-l Vancassel explică că desbaterea se va limita la acusația d-lui Zola contra consiliului de răsboiu care a judecat pe maiorul Esterhazy. Trebue să se împedice desbaterile în altă privință, căci nu trebue să pe voia prevențiilor se facă cari voesc revizuirea procesului Dreyfus prin mijloce fraudulose. blic Organul ministerului nucitește conclusiunile cari fac ca curtea să îndepărteze de desbateri tot ceea ce nu privește direcțiunea termenilor din citațiune. D. Labori replică că tote faptele conținute în articolul d-lui Zola sunt strâns legat și că pentru a se putea apăra trebue să se explice de tote. Avocatul adaugă: Noi respectăm lucrul judecat dar acolo unde nu e nici legalitate nici justiție, nu e nici lucru de judecat pentru nimeni. Cei trei experți în scrisuri, d-ni Belhomme, Varmard și Conard cer a interveni în desbateri pentru a împedica de a se discuta într’o curte de jurați, un proces care trebue să se discute înaintea tribunalului corecțional. D. Labori contestă acestă intervențiune, deorece experții au citat deja pe d. Zola înaintea tribunalului corecțional. La două ore curtea se retrage pentru a delibera. Pe timpul suspensiunei audienței, discuțiunile sunt amânate. Nici un incident nu s’a produs. Respingerea incidentelor Audiență se deschide la orele trei. Curtea respinge de a se proba tote faptele expuse în articolul d-lui Zola, deorece nu se probdză decât faptele citate în acuzare. Curtea respinge asemenea intervenția celor trei esperți. Declarația lui Vancassel * Iată câteva detalii asupra declarațiunei d-lui Vancassel. Dice că în dreptul citațiunei nu trebue să depășescă tratările ministrului de resboiu și că acesta plângându-se dreptului de a limita terenul dezbaterel, arată punctele pe cari le crede utile de a fi judecate. Justificația trebue să fie aci așa de precisă ca și la atac. s Trebue a se împedica ca să devieze desbaterile, căci noi nu trebue să facem jocul prevențiilor. Pe d’asupra, legile au hotărât regulele de revizuire dar la ora în care vorbesc nici o cerere de revizuire n’a fost făcută. S’a mărginit a se condamna pentru crima primului ofițer, un al doilea. Acestă manoperă n’a reușit. > ' Adi s’a vrut a se usa de mijloce revoluționare cărora noi le-am opus legea, înaintea căreia tota lumea trebue să se încline. Organul ministerului public citesce apoi concluziile sale tindând ca curtea să îndepărteze din desbateri tot ceea ce nu privesce direct termenii din citațiune. D. Labori depune conclusiuni cari tind a constrânge pe mai mulți martori a compare. Curtea a amânat desbaterile pe mâine. Audiența s’a ridicat la orele 5. Interviiew cu Zola Asupra procesului. Zola și-a exprimat următorea părere corespondentului diarului din Londra Pall Mall Gazette. Mă întreb dacă sunt îngrijat Deloc ! Sunt plin de optimism- Ce se întâmplă acum e desigur destul de dureros, e de natură de a umple pe fiecine de groza și de uimire ; dar lucrurile nu pot rămâne așa. Franța, e prea mare, prea generosă, prea sublimă,—tradițiile nóstre cavaleresc, iubirea nóstru de dreptate, bunul nostru simț vor triumfa desigur la urma urmei. Nimeni nu pate tăgădui că în mai puțin de cinci ani au fost trei procese, în care un nevinovat a fost osândit, un vinovat achitat și în sfârșit eu însumi sunt amenințat a fi pentru că n’am comis o pedepsitate. Eî, bine, Franța va nedreppune capăt unor asemenea nedreptăți. Opinia publică, actualmente cuprinsă de patimi dușmane cause nostre, se va reculege atunci când vom fi în stare să dovedim adevărul , și compătimesc pe acei a căror resistență contra luptei nóstre e acum așa de nejustificată și de veninasa. — Ești așadar sigur a fi condamnat ? — Eu, Domne, cine știe ? Precum v’am spus, sunt forte optimist; știu prea bine că la 7 Februarie (st. n.) n’are să fie o întrunire amicală și aștept că mi se va pune tot felul de piedici Dar am fost și eu jurat și știu ceva să dică a fi pus în fața datoriei de a judeca un concetățean. Acest sentiment al datoriei și al responsabilităței se lasă condus numai de probitatea înăscută francezului, și nu pute fi iritat și indus în erore prin Dacă vom fi șicane și manopere, condamnat, vom fi numai fiindcă nu voi putea dispune de tóte dovezile pe cari contez. Dar sorta mea are numai o importanță secundară. Ceea ce caut eu e adevărul, și dacă lupta mea ne va duce chiar numai cu un pas mai aprape de adevăr, încă vom fi câștigat mult. Nu pot să-ți spun ce dovediam. Atâta îți spun, că sunt dovezi despre nevinovăția lui Dreyfus, dovedi pe cari vreau să le aduc la cunoștința generală, din iubire către Franța, iar nu în interesul unor persone. Misiunea mea e să împrăștii acestă atmosferă de nedreptate și să readuc opinia publică la calea adevărului. —Și care pate fi resultatul procesului d-tale. Mai întâi revizuirea procesului Dreyfus și cu timpul desființarea atașaților militari la ambasade. Aceste posturi sunt numai un spionagiu plătit și recunoscut pe față. Câtă vreme vor fi atașați militari nu va înceta acest negoț odios cu secretele de stat și cu secretele apărărei naționale Poșta lui Kiru Vineri s’a pus o scrisare la poștă pe adresa d-lui V. Rosetti, strada Căruțași 5, după cum este indicat de ștampila poștei care purta data de 4 Februare. Acea scrisare era o invitare pentru a lua parte la o întrunire Sâmbătă. Scrisarea a fost dată destinatarului Luna 7 Februarie, deci 2 zile după ce trecuse pentru care era înnvitarea <lua și 3 zile după ce fusese depusă la poștă. Causa este că factorul d-lui Kiru a dus scrisarea în loc de de la adresa sa la Cameră, care n’a lucrat nici Sâmbătă nici Duminică. Anunțăm cu acestă ocazie că distribuția se face astfel în strada Căruțași: Cursa I la 11 ore a. m. „ II „ 7 „ p. m. „ III * loși jum. sau 11 seara. De notat este că adesea scrisorile ce trebuiau aduse cu cursa I se aduc cu cursa II sau a III, când nu se aduc a doua di. ACTUALITĂȚI Statua lui Napoleon III !! D-nu Georgian, profesor de istorie a citit la serbarea zilei de 24 Ianuarie,— unirea principatelor române , serbare care a avut loc în palatul Ateneului, o telegramă ce corpul profesoral din România a trimis împărătesei Eugenia, în care între altele spune că profesorii din România au luat ridicărea unui monument inițiativa lui Napoleon III pentru amintirea și spre recunostință pentru sprijinul puternic ce ne a dat la Unirea principatelor. Nu ai tăgădui că a dat sprijin Napoleon la unirea principatelor, dar ceea este că profesorii ce e frumos noștri țin să ridice mai întâi statul streinilor, și în urmă românilor de inimă și luminați patrioți. Nu suntem șoviniști când susținem acesta, pentru că mai întâiu noi nu cerem să se ridice statui celor cari au făcut Unirea și iată de ce: Bala mulamentelor a devenit în țara nostru iminentă. In noștrii satisfacerea lor, bolnavii au propus, și au tot propus ridicări de monumente omenilor mari ai țărei, au format comitete de inițiativă, le au disolvat, iar le-au fondat și astăzi încă, statua lui Tudor Vladimirescu zace ca o obială netrebnică prin magaziile atelierilor din Milano, aceea a lui I. C. Brătianu e încă în discuția comitetului, aceea a Independenței României se propune în parlament, etc. etc. De Așa fiind, nu putem cere să ridice statui acelora cari au contribuit la săvârșirea celui mai mare act al desvoltărei nostre ca stat, căci ne e tema ca propunerile să nu rămână decât propuneri de banchet și aniversări și să nu putem ridica monumente nu numai lui Napoleon III dar nici chiar la ai noștri. Dar dacă profesorii țin să ridice acea statue, — noi cari suntem de părere ca mai întâi să se reguleze cu statuele deja propuse, și neterminate propunem câte o statue’ la ,5 milione de români și la urmă câte una lui Meț și alta lui Duluș. Sereno. ■■i—^^tAAAAAAAAAAA/VN^»*-,— Ultime Informații X Din Galați se scrie că Mihail Georgescu, acel care aruncat cu vitriol în fața d-șorei a Stelorian din Capitală, și se află arestat în penitenciarul din Galați, și-a scos un ochiu cu o furculiță. X Maeștrii de desemn din totă țara au făcut un memoriu pe care l’au înaintat Corpurilor legiuitore și prin care cer ca la luarea în discuție a proiectului de lege asupra învățământului secundar, să se aibă în vedere și înbunătățirea sortei lor. S’au depus în Cameră un proiect de legi pentru recunoșterea ca personă morală a spitalului de copii Filantropia din Botoșani: _ X „Politische Corresponded“ din Viena publică un articol inspirat de guvernul prin care sfătuește pe unguresc Iași să nu se aliez cu Românii, căci milionele de Români în câteva decenii vor românisa pe cele 200.000 de sași. D-na Darclée a invitat pe studenții universitari, cari i-au făcut ovații Vineri noptea după representație, să vie la d-sa Miercuri nopte, după ultima representație ce-o va da, ca să le ofere câte un pahar de șampani. X In curând se va construi o linie telefonică între București și Constanța. X In curând va fi convocat sinodul pentru a alege un nou episcop în locul decedatului Ghenadie al Râmnicului. X Sesiunea ordinară a consiliului comunei Galați a fost prelungită până la 14 Februarie. X Consiliul județului Buzău a acceptat legatul de 100.000 lei lăsat prin testament de defunctul Kinops. X Joi 29 Ianuarie Curent, orele 9 sera, d-nul I. Bogdan, va ține a doua conferință a sa : „Cultura veche Română . Recursul făcut de procurorul general al Curței de apel din Galați contra sentinței acelei Curți prin care achită pe Gh. Robescu, implicat în afacerea Brening-Șapira va4’ veni înaintea înaltei Curți de casație și justiție în ziua de 17 Februarie. X Printre reprezentanții Franței în România s’a făcut următorea mișcare : d. Gaston Viet, actual consul al Franței la Galați, a fost înaintat consul general la Odesa : d. Hugonet, actual consul la Port-Said (Egipt), a fost permutat consul la Galați. In această calitate d. Hugolpnet va lua parte ca delegat al guvernului francez, în comisiunea europeană dunăreană. „Noua asociație a studenților din România“ a expediat următoarea telegramă : Te admirăm Zola. Mare în gândire, larg în simțire, titan în acțiune.—. O altă telegramă s’a expediat în următorul cuprins : Lucrătorii socialiști din București îți transmit, mare cetățean, admirația lor entusiastă.