Romanul, decembrie 1898 (Anul 42, nr. 242-266)

1898-12-08 / nr. 249

ANUL 42-lea No Voește și vei putea 5 3=3 .<&_ 1ST­A în toată țara ABONAMENTE: IN ȚARĂ: . . . IN STREINĂTATE. .pe trimestru 5 Joi „ „ 10 K­a! REDACȚIA STR. 8 TAVROPOLE 08 No. 2. I^ondat de O. A. 5E FUGE ! A fost o clipă cmd s’a cre­­dut că în adevĕr ideia țaru­lui va fi îmbrățișată de toți și că începînd o nouă eră, ac­tivitățile se vor îndrepta spre folosul marilor mase cari aș­teaptă îmbunătățire , totuși i­­deia de desarmare, fatal a tre­buit ca să conducă la o și mai teribilă înarmare. De pretutindeni vin vești că statele se înarmează pe ca­pete, că îmbunătățiri se fac în sistemele actuale ale armatei și că state nemilitare pînă a­­cum, au început să simtă folo­sul militarismului. Toate parlamentele țărilor europene votează sume colo­sale pentru arme, bărbații mari vorbesc în public s­au în Camere pentru menținerea ar­matei și însuși țarul se gră­bește a mai adăuga încă două divisiuni de infanterie la ar­i­mată sa, împăratul Germaniei primul care a aderat în principiu la ideia țarului, a spus că „de­și sunt partizanul păcel, trebue să se stăruiască ca toate cre­ditele pentru marină să se voteze“. Anglia își mărește flota s­a prin un cuirasat constatat ca cel mai puternic din lume. Chiar America se grăbește a nu se lăsa mai pe jos . Statele fi­nite au hotărît să sporească ar­mata încă cu 100.000 oameni. Armate pretutindeni, în Ru­sia, Germania, Anglia, armate în cele­l’alte state, armate și în America, atunci ce’i cu dezar­marea? Situația internă și externă a unor state­­ este cu totul contra­rie unei neutralități față de ac­tivitatea vecinilor, și a fost des­tul ca un stat să dea semnalul pentru ca toate să se grăbească a nu se lăsa pe jos. Ideia Țarului atât de mărini­­moasă și demnă de laudă nu va putea fi practicată multă vreme. Se vor urma încă și mai teribil statele, și—cine știe!—s’or face chiar răsboaie sângeroase, sub așteptarea stelei protectoare care d’abea se zărește la muchia o­­rizontului. Și totuși se va vorbi de desarmare, se vor ține con­grese, se vor lua inițiative,și sub fabricarea îngrozitoarei pulbere de distrugere se vor ridica lau­de celui care a visat pacea iar la urmă meșteșugul cel mai mare va fi a se știe cum să pune virgula la „ibis redibis nun quam per ibis in belfou. 6. Aniversarea ono­masticei Țarului La Biserica Crețulescu din Capitală s’a serbat ora aniversarea zilei onoma­stice a țarulu Nicolae al II-lea. Toată biserica era acoperi­t de co­roane și cu drapele Rusești. La orele 12 începură să sosească dem­nitarii civili și militari români cât și toți membrii corpului diplomatic. Curtea regală era reprezentată prin a­­ghiotanții regelui și ai prințului Ferdi­nand cât și întreaga casă civilă a re­gelui. In biserică se aflau d. Fonton minis­trul Rusiei, baror d’Aerendal, N­e Dry, mi­nistrul Franței ministrul Turciei, A­tana­­sof, secretarul legațiunei bulgare, d-nii Exarc, D. Sturdza, generalii: Barendei Arion, Marcovi I și R­obescu, Miniștrii: Palla­de, Ferichide, C. Stoicescu, Haret și Stolojan, d nii Lascar Catargiu, Tache Ionescu Central Manu, Gh­. Cantacuzino, Olănescu, L­ihovary, Nacu Cretunescu, T. Giani , ,S. Aurelian, Sendrea, etc. etc După oficierea serviciului divin, când corurile de la Domnița Balașa și cel de la biserica Crețulescu au intonat imnul rusesc, iar preoții au făcut rugăciuni pentru fericirea țarului Nicolae și pros­peritatea Rusiei, d. de Fonton a primit felicitările oficiale chiar în biserică. La ora 1 cea mai mare parte din persoanele cari au asistat la serbare, s’au înscris în registrele legațiunii ru­sești din Capitală. iniștrii țăreî corpul diplomatic cât și aghiotanții regelui au prezentat in per­soană, la legațiunea R­usiei felicitările lor, cu care ocaziune­a. de Fonton a oferit musafirilor șampanie. Seara a fost la legațiune un mare banchet intim. MIZERIILE UNOR OBICEIURI Se știe că în Capitoliul (Primăria) din Roma în amintirea lupoaicei care a alăptat pe cei două frați Romul și Remul, fondatorii orașului Roma,— după cum spune povestea—se hră­nesc mai mulți lupi De m­ă­ seară gardianul care pă­zește lupii din Capitolisi, un anume Valentini, a intrat în cușca lupilor spre a o cură­ți. Fiarele fuseseră în­chise într-un compartiment, dar gar­dianul neglijase de a închide bine ușa. Unul din lupi reuși să o des­chidă și sări asupra lui Valentini, mușcându-l la mână și la braț. Cei­­l­ alți lupi au urmat pe cel dinte­ dar n’aă făcut nici un ren gardianu­lui, care avu prezența de spirit de a înhăța de bot pe lup. Guardianul s’a ales cu răni u­­șoare, cari se vor vindeca în 15 z­le. Convențiile Austro-Ungare Comisiunea compromisului a ter­minat discuția convențiunei comer­ciale și vamale cu Ungaria. EDIȚIA DE SEARA Marți 8 (20) Decembre 1898 Luminează-te și vei fi 5­33 XT­X în toată țara ANUNCIURI Pagina IV..........................linia 40 ban Inserții și reclama 3 lol linia ADMINISTRAȚI^.____... STB. STAVROPOJtfÉÖS No.X Director VIXTILA AL. ROSBOTI Romîml din Bucovina , Patria­­ din Cernăuți primește următoarea telegramă semnificativa din Viena: , Toate dietele proviciale ale re­gatelor și țărilor reprezintate în Ca­mera imperială vor fi convocate în răstimpul dintre Crăciun și Am­ nou. „M. S. împăratul va transmite dietelor un răspuns care va cuprinde și un pasagiu­ de însemnătate poli­tică deosebită. . Răspunsul către dieta Bucovinei va fi redigent și în limba romînă.­­Este remarcabil că răspunsul va veni la cunoștința dietelor pe tim­pul adunării camerei imperiale, cînd soarta parlamentului central a de­venit dubioasă și se crede că acest răspuns al Maj. Sale va cuprinde pasaje relative la „lărgirea compe­tenței dietelor. “ EPIDEMIILE Iată mersul epidemiilor pe i­iua de es­. In Capitală: 15 bolnavi de pojar în oraș, la spitalul Colțea 5, Filan­tropia 2. Brîncovenesc 9, Militar 8. Total 39. In țară: județ 1 1.Te­com­an 4. Făl­ticeni 18. Tutova, com­­una Rînzești 5 bolnavi de morbili, comuna Untești 57 de pojar. Morți 4. Zorleni 1 de scarlatina Bogdănești 2 morți, Gâr­bești 1 de pojar. Total 51, morți 2. Subscripție pentru Henry Subscripția publică făcută de zia­rul parisian ,Libre Parole, pentru a se acoperi spesele procesului de calomnie intentat de văduva colo­nelului Henry, lui Reinach, care a zis că defunctul ei soț este adevă­ratul trădător, a ajuns la suma de peste 30.000 lei. Fostul ministru de războiu, generalul Mercier, sub care s-a condamnat Dreyfus, este pus în fruntea listei cu 100 de lei, urmează apoi Deroulăde, Rochefort, Coppée, Marcel Habert și un urs care a sub­scris 500 franci. Aniversarea liberărei Bulgariei Cu ocazia aniversării a 20-a a liberărei Bulgariei s-au celebrat ser­vicii divine în toată țara D­esmietlre Noddeutsche Allgemeine Zeitung desminte în mod categoric știrea după care ar fi vorba de a prezenta un nou plan al flotei, sau o modificare la legea asupra flotei Această știre e cu desăvârșire neexactă. Marele duce Nicolae ca sultan Marele duce Nicolae a sosit dimi­neață la Constantinopole. A fost salutat pe bordul lui Pruth de mi­nistrul afacerilor streine și de intro­­ducătorul ambasadorilor. Marele duce, suita și membrii am­basadei rusești s-au dus în 9 trăsuri ale curții la Vidis-Kiosk, unde li s’au făcut onorurile militare. Sultanul înconjurat de câți­va mi­niștri și de demnitarii curții a primit în mod solemn pe marele duce Ni­colae care a adus patru cai,ca dar de la Țar. Marele duce a făcut după amiază o vizită Sultanului, care i-a conferit marele cordon al ordinului Nisan-In­­tiaz, cu briliante. Dezastre pe Mare In timpul ultimelor furtuni, în Marea Neagră s’au scufundat ș­apte vapoare comerciale. Boala sultanului de Maroc Poporul n’a văzut pe Sultan, de 5 sf­ptămîni, cea ce se consideră ca o confirmare a știrei după care Sulta­nul ar fi bolnav. Din Camera maghiară Camera deputaților a adoptat pro­­vinerea președintelui sau de vîrstă, d. Madrasz de a fixa pe luni alegerea președintelui. Nici un incident. Din Giurgiu (De la corespondentul nostru) Un cetățean din orașul nostru și-a dat părerea într-un cerc de prieteni, despre oare­cari îmbunătățiri ce tre­buesc să se facă pentru ca Giurgiu— oraș de alt­fel destul de frumușel— să aibă un aspect mai modern. Cetățeanul susține că, dacă orașul Giurgiu, — mai ales în părțile sale mărginașe,—nu excelează prin cură­țenie, vina este și a orășenilor, cari, închiși, într’un indiferentism turcesc așteaptă totul numai de la primărie. Cam rar se poate vedea un orășan să-și măture curtea, să-și strângă gunoiul într’un colț și să-i dea foc; și dacă îl curăță, îl aruncă grămadă in mijlocul străzii, așteptând ca Pri­măria să 1 care de acolo. Ar trebui să se organizeze ser­viciul municipal ca cel din Bucu­rești, plătind fie­care casă câte 3 lei lunar în culoarea de roșu, galben și albastru și câte 1.50 în culoarea de negru și verde. Cât privește importantele lucrări de aducere a apei, iluminatului e­­lectric și canalizării orașului cari re­clamă însemnate cheltueli, că nu se pot săvârși un timp de trei ani și cu mijloacele de cari dispune comuna. Cetățeanul giurgiuvean mai pro­pune și alte îmbunătățiri de ordin moral. Giurgiul e lipsit cu totul de dis­tracții mai mult sau mai puțin ar­tistice și... morale. Și ce e de mirare că în oraș a­­vem destui intelectuali cari ar putea să desfășure ast­fel de activități, ca meschinăriile unei politici de răutate și de ambițiune cum e pe la noi. Fondarea unei săli de lectură și a unui Ateneu, în localitate, unde să se țină din când în când conferințe, iată ce ar putea să se facă în Giurgiu. Cu mare plăcere constatăm că și ziarul local Solidaritatea a vorbit despre aceste lipsuri cari se simt în Giurgiu. Tabia. Italia.— Situațiunea în peninsula Italiană este mai proastă de­cât în Spania. Mai întâi, boalele cryptoga­mice, ca peronospora și oidium au a­tacat o mulțime de vii în difertele părți ale Italiei, apoi metatul care s-a produs cu ocasiunea înflorirea. Cel mai mare râu a causat ploile delungate venite chiar în timpul culesului și după o perioadă îndelungată de secetă , pro­ducând ast­fel putrezirea strugurilor pe butuc. Provinciile cele mai puțin favori­­zate atât ca calitate cât și ca can­titate sunt aproape toate provinciile de Nord și din centru, dar mai cu seamă : Pisa Florent, Ravena, An­cona. Multe vinuri vor fi mediocre și puțin apte a fi conservate. Pro­­ducțiunea cu toate că nu e egală peste toată Italia, ea este însă mai satisfăcătoare în provinciile meridio­nale și în Sicilia. Reușita în general poate fi soco­tită ca mijlocie. In toată Italia cre­dem că trebue să se fi făcut 26 milioane hectolitri vin. Austro- Ungaria. — In Austria de jos resultatele anului acesta sunt destul de satisfăcătoare atât ca can­titate cât și ca calitate. Boalele criptogamice nu s’au ivit. Aceste boale nu s’au ivit nici în alte regiuni ca în Dalmația care a suferit foarte mult de boale în anii trecuți. In Tirol, țară vecină cu Italia,­ recolta a fost contrariată de ploi, producțiunea este insuficientă at­ât ca calitate cât și ca cantitate. In Stiria nu se fac cantități mari de vinuri dar sunt de o bună cali­tate, tot ast­fel este și în Boemia de Nord și în Croația de Sud. In a­­ceastă parte mai multe vii au su­ferit din cauza ploilor îndelungate din timpul culesului după o perioadă lungă de secetă ; mulți din struguri au putrezit. In fine, vecina noastră Ugnaria a fost una din țârile cele mai favo­­rizate anul acesta atât în ceea­ ce privește cantitatea cât și ca calitate. Elveția.­Boalele cryptogamice și cu deosebire Adusin, a făcut strică­ciuni viilor în diferitele cantoane ale aceste țeri. După o perioadă de se­cetă destul de mare, ploile n’au fost câtu­și de puțin bune căci ele au venit în ultima fază a coacerei stru­gurilor. In definitiv, Elveția are a­­nul acesta o recoltă mijlocie ca can­titate dar foarte diferită ca calitate. Germania.­Pentru imperiul ger­man găsim aceiași stare de lucru. Re­giunile cele mai timpurii ca marele ducat de Baden, și unele părți din Haardt sunt cele mai favorisate. Din contra în Hessa renană, în Franconia și valea Nabel, recolta este sub mijlo­cie. Ea va fi mijlocie în Alsacia-Lo­­rena și pe coastele Moselei. Calitatea va lăsa de dorit din causa timpului räu Bulgaria și Serbia.­ Bulgaria a avut un an puțin satisfăcător ca și noi. In districtul Rusciucului moldevul

Next