Romanul, decembrie 1898 (Anul 42, nr. 242-266)
1898-12-08 / nr. 249
ANUL 42-lea No Voește și vei putea 5 3=3 .<&_ 1STA în toată țara ABONAMENTE: IN ȚARĂ: . . . IN STREINĂTATE. .pe trimestru 5 Joi „ „ 10 Ka! REDACȚIA STR. 8 TAVROPOLE 08 No. 2. I^ondat de O. A. 5E FUGE ! A fost o clipă cmd s’a credut că în adevĕr ideia țarului va fi îmbrățișată de toți și că începînd o nouă eră, activitățile se vor îndrepta spre folosul marilor mase cari așteaptă îmbunătățire , totuși ideia de desarmare, fatal a trebuit ca să conducă la o și mai teribilă înarmare. De pretutindeni vin vești că statele se înarmează pe capete, că îmbunătățiri se fac în sistemele actuale ale armatei și că state nemilitare pînă acum, au început să simtă folosul militarismului. Toate parlamentele țărilor europene votează sume colosale pentru arme, bărbații mari vorbesc în public sau în Camere pentru menținerea armatei și însuși țarul se grăbește a mai adăuga încă două divisiuni de infanterie la arimată sa, împăratul Germaniei primul care a aderat în principiu la ideia țarului, a spus că „deși sunt partizanul păcel, trebue să se stăruiască ca toate creditele pentru marină să se voteze“. Anglia își mărește flota sa prin un cuirasat constatat ca cel mai puternic din lume. Chiar America se grăbește a nu se lăsa mai pe jos . Statele finite au hotărît să sporească armata încă cu 100.000 oameni. Armate pretutindeni, în Rusia, Germania, Anglia, armate în celel’alte state, armate și în America, atunci ce’i cu dezarmarea? Situația internă și externă a unor state este cu totul contrarie unei neutralități față de activitatea vecinilor, și a fost destul ca un stat să dea semnalul pentru ca toate să se grăbească a nu se lăsa pe jos. Ideia Țarului atât de mărinimoasă și demnă de laudă nu va putea fi practicată multă vreme. Se vor urma încă și mai teribil statele, și—cine știe!—s’or face chiar răsboaie sângeroase, sub așteptarea stelei protectoare care d’abea se zărește la muchia orizontului. Și totuși se va vorbi de desarmare, se vor ține congrese, se vor lua inițiative,și sub fabricarea îngrozitoarei pulbere de distrugere se vor ridica laude celui care a visat pacea iar la urmă meșteșugul cel mai mare va fi a se știe cum să pune virgula la „ibis redibis nun quam per ibis in belfou. 6. Aniversarea onomasticei Țarului La Biserica Crețulescu din Capitală s’a serbat ora aniversarea zilei onomastice a țarulu Nicolae al II-lea. Toată biserica era acoperit de coroane și cu drapele Rusești. La orele 12 începură să sosească demnitarii civili și militari români cât și toți membrii corpului diplomatic. Curtea regală era reprezentată prin aghiotanții regelui și ai prințului Ferdinand cât și întreaga casă civilă a regelui. In biserică se aflau d. Fonton ministrul Rusiei, baror d’Aerendal, Ne Dry, ministrul Franței ministrul Turciei, Atanasof, secretarul legațiunei bulgare, d-nii Exarc, D. Sturdza, generalii: Barendei Arion, Marcovi I și Robescu, Miniștrii: Pallade, Ferichide, C. Stoicescu, Haret și Stolojan, d nii Lascar Catargiu, Tache Ionescu Central Manu, Gh. Cantacuzino, Olănescu, Lihovary, Nacu Cretunescu, T. Giani , ,S. Aurelian, Sendrea, etc. etc După oficierea serviciului divin, când corurile de la Domnița Balașa și cel de la biserica Crețulescu au intonat imnul rusesc, iar preoții au făcut rugăciuni pentru fericirea țarului Nicolae și prosperitatea Rusiei, d. de Fonton a primit felicitările oficiale chiar în biserică. La ora 1 cea mai mare parte din persoanele cari au asistat la serbare, s’au înscris în registrele legațiunii rusești din Capitală. iniștrii țăreî corpul diplomatic cât și aghiotanții regelui au prezentat in persoană, la legațiunea Rusiei felicitările lor, cu care ocaziunea. de Fonton a oferit musafirilor șampanie. Seara a fost la legațiune un mare banchet intim. MIZERIILE UNOR OBICEIURI Se știe că în Capitoliul (Primăria) din Roma în amintirea lupoaicei care a alăptat pe cei două frați Romul și Remul, fondatorii orașului Roma,— după cum spune povestea—se hrănesc mai mulți lupi De mă seară gardianul care păzește lupii din Capitolisi, un anume Valentini, a intrat în cușca lupilor spre a o curăți. Fiarele fuseseră închise într-un compartiment, dar gardianul neglijase de a închide bine ușa. Unul din lupi reuși să o deschidă și sări asupra lui Valentini, mușcându-l la mână și la braț. Ceil alți lupi au urmat pe cel dinte dar n’aă făcut nici un ren gardianului, care avu prezența de spirit de a înhăța de bot pe lup. Guardianul s’a ales cu răni ușoare, cari se vor vindeca în 15 zle. Convențiile Austro-Ungare Comisiunea compromisului a terminat discuția convențiunei comerciale și vamale cu Ungaria. EDIȚIA DE SEARA Marți 8 (20) Decembre 1898 Luminează-te și vei fi 533 XTX în toată țara ANUNCIURI Pagina IV..........................linia 40 ban Inserții și reclama 3 lol linia ADMINISTRAȚI^.____... STB. STAVROPOJtfÉÖS No.X Director VIXTILA AL. ROSBOTI Romîml din Bucovina , Patria din Cernăuți primește următoarea telegramă semnificativa din Viena: , Toate dietele proviciale ale regatelor și țărilor reprezintate în Camera imperială vor fi convocate în răstimpul dintre Crăciun și Am nou. „M. S. împăratul va transmite dietelor un răspuns care va cuprinde și un pasagiu de însemnătate politică deosebită. . Răspunsul către dieta Bucovinei va fi redigent și în limba romînă.Este remarcabil că răspunsul va veni la cunoștința dietelor pe timpul adunării camerei imperiale, cînd soarta parlamentului central a devenit dubioasă și se crede că acest răspuns al Maj. Sale va cuprinde pasaje relative la „lărgirea competenței dietelor. “ EPIDEMIILE Iată mersul epidemiilor pe iiua de es. In Capitală: 15 bolnavi de pojar în oraș, la spitalul Colțea 5, Filantropia 2. Brîncovenesc 9, Militar 8. Total 39. In țară: județ 1 1.Tecoman 4. Fălticeni 18. Tutova, comuna Rînzești 5 bolnavi de morbili, comuna Untești 57 de pojar. Morți 4. Zorleni 1 de scarlatina Bogdănești 2 morți, Gârbești 1 de pojar. Total 51, morți 2. Subscripție pentru Henry Subscripția publică făcută de ziarul parisian ,Libre Parole, pentru a se acoperi spesele procesului de calomnie intentat de văduva colonelului Henry, lui Reinach, care a zis că defunctul ei soț este adevăratul trădător, a ajuns la suma de peste 30.000 lei. Fostul ministru de războiu, generalul Mercier, sub care s-a condamnat Dreyfus, este pus în fruntea listei cu 100 de lei, urmează apoi Deroulăde, Rochefort, Coppée, Marcel Habert și un urs care a subscris 500 franci. Aniversarea liberărei Bulgariei Cu ocazia aniversării a 20-a a liberărei Bulgariei s-au celebrat servicii divine în toată țara Desmietlre Noddeutsche Allgemeine Zeitung desminte în mod categoric știrea după care ar fi vorba de a prezenta un nou plan al flotei, sau o modificare la legea asupra flotei Această știre e cu desăvârșire neexactă. Marele duce Nicolae ca sultan Marele duce Nicolae a sosit dimineață la Constantinopole. A fost salutat pe bordul lui Pruth de ministrul afacerilor streine și de introducătorul ambasadorilor. Marele duce, suita și membrii ambasadei rusești s-au dus în 9 trăsuri ale curții la Vidis-Kiosk, unde li s’au făcut onorurile militare. Sultanul înconjurat de câțiva miniștri și de demnitarii curții a primit în mod solemn pe marele duce Nicolae care a adus patru cai,ca dar de la Țar. Marele duce a făcut după amiază o vizită Sultanului, care i-a conferit marele cordon al ordinului Nisan-Intiaz, cu briliante. Dezastre pe Mare In timpul ultimelor furtuni, în Marea Neagră s’au scufundat șapte vapoare comerciale. Boala sultanului de Maroc Poporul n’a văzut pe Sultan, de 5 sfptămîni, cea ce se consideră ca o confirmare a știrei după care Sultanul ar fi bolnav. Din Camera maghiară Camera deputaților a adoptat provinerea președintelui sau de vîrstă, d. Madrasz de a fixa pe luni alegerea președintelui. Nici un incident. Din Giurgiu (De la corespondentul nostru) Un cetățean din orașul nostru și-a dat părerea într-un cerc de prieteni, despre oarecari îmbunătățiri ce trebuesc să se facă pentru ca Giurgiu— oraș de altfel destul de frumușel— să aibă un aspect mai modern. Cetățeanul susține că, dacă orașul Giurgiu, — mai ales în părțile sale mărginașe,—nu excelează prin curățenie, vina este și a orășenilor, cari, închiși, într’un indiferentism turcesc așteaptă totul numai de la primărie. Cam rar se poate vedea un orășan să-și măture curtea, să-și strângă gunoiul într’un colț și să-i dea foc; și dacă îl curăță, îl aruncă grămadă in mijlocul străzii, așteptând ca Primăria să 1 care de acolo. Ar trebui să se organizeze serviciul municipal ca cel din București, plătind fiecare casă câte 3 lei lunar în culoarea de roșu, galben și albastru și câte 1.50 în culoarea de negru și verde. Cât privește importantele lucrări de aducere a apei, iluminatului electric și canalizării orașului cari reclamă însemnate cheltueli, că nu se pot săvârși un timp de trei ani și cu mijloacele de cari dispune comuna. Cetățeanul giurgiuvean mai propune și alte îmbunătățiri de ordin moral. Giurgiul e lipsit cu totul de distracții mai mult sau mai puțin artistice și... morale. Și ce e de mirare că în oraș avem destui intelectuali cari ar putea să desfășure astfel de activități, ca meschinăriile unei politici de răutate și de ambițiune cum e pe la noi. Fondarea unei săli de lectură și a unui Ateneu, în localitate, unde să se țină din când în când conferințe, iată ce ar putea să se facă în Giurgiu. Cu mare plăcere constatăm că și ziarul local Solidaritatea a vorbit despre aceste lipsuri cari se simt în Giurgiu. Tabia. Italia.— Situațiunea în peninsula Italiană este mai proastă decât în Spania. Mai întâi, boalele cryptogamice, ca peronospora și oidium au atacat o mulțime de vii în difertele părți ale Italiei, apoi metatul care s-a produs cu ocasiunea înflorirea. Cel mai mare râu a causat ploile delungate venite chiar în timpul culesului și după o perioadă îndelungată de secetă , producând astfel putrezirea strugurilor pe butuc. Provinciile cele mai puțin favorizate atât ca calitate cât și ca cantitate sunt aproape toate provinciile de Nord și din centru, dar mai cu seamă : Pisa Florent, Ravena, Ancona. Multe vinuri vor fi mediocre și puțin apte a fi conservate. Producțiunea cu toate că nu e egală peste toată Italia, ea este însă mai satisfăcătoare în provinciile meridionale și în Sicilia. Reușita în general poate fi socotită ca mijlocie. In toată Italia credem că trebue să se fi făcut 26 milioane hectolitri vin. Austro- Ungaria. — In Austria de jos resultatele anului acesta sunt destul de satisfăcătoare atât ca cantitate cât și ca calitate. Boalele criptogamice nu s’au ivit. Aceste boale nu s’au ivit nici în alte regiuni ca în Dalmația care a suferit foarte mult de boale în anii trecuți. In Tirol, țară vecină cu Italia, recolta a fost contrariată de ploi, producțiunea este insuficientă atât ca calitate cât și ca cantitate. In Stiria nu se fac cantități mari de vinuri dar sunt de o bună calitate, tot astfel este și în Boemia de Nord și în Croația de Sud. In această parte mai multe vii au suferit din cauza ploilor îndelungate din timpul culesului după o perioadă lungă de secetă ; mulți din struguri au putrezit. In fine, vecina noastră Ugnaria a fost una din țârile cele mai favorizate anul acesta atât în ceea ce privește cantitatea cât și ca calitate. Elveția.Boalele cryptogamice și cu deosebire Adusin, a făcut stricăciuni viilor în diferitele cantoane ale aceste țeri. După o perioadă de secetă destul de mare, ploile n’au fost câtuși de puțin bune căci ele au venit în ultima fază a coacerei strugurilor. In definitiv, Elveția are anul acesta o recoltă mijlocie ca cantitate dar foarte diferită ca calitate. Germania.Pentru imperiul german găsim aceiași stare de lucru. Regiunile cele mai timpurii ca marele ducat de Baden, și unele părți din Haardt sunt cele mai favorisate. Din contra în Hessa renană, în Franconia și valea Nabel, recolta este sub mijlocie. Ea va fi mijlocie în Alsacia-Lorena și pe coastele Moselei. Calitatea va lăsa de dorit din causa timpului räu Bulgaria și Serbia. Bulgaria a avut un an puțin satisfăcător ca și noi. In districtul Rusciucului moldevul