Romanul, ianuarie 1899 (Anul 43, nr. 268-290)

1899-01-28 / nr. 288

ANUL 43-lea No. 288 EDIȚIA DE DIMINEAȚA I 11 gMMMWj. .wumeagza ..^ ^3«M^­iCT»ii«m»h­>imm Voește și vei putea .5­23 A iet X in toată țara ABONAMENTE: IN ȚARĂ, pe an 20 lei, cu suplim­ 30 Ie­­ N SI IISINĂTATE. „ 40» REDACȚIA SUGÍ. STAVROPOLEOS No. 2. _A* Zgorul at în 18SIT tie O* A. ROSKTTI D­irector VIjVTIDA O. A. !■ £ 08E­ T­1 JOUI 28 IANUARIE (7) FEBRUARIE 1899 Luminează-te și vei fi 5­3B 3ST­X în toată țara ANIHC1URI Pagina IV. . . . . . „A. Rai«, 40 bau Inserții și reclama 2 lei linia ADMINISTRAȚIA STR. STAVROPOLEOS No. 2 Aprobarea licitat pentru captarea apei După o discuțiune, care a țin­ut încă o întreagă ședință, consiliul co­munal a aprobat, tu unanimitate, fi­ind singur d. Matac contra, licitați­­unile pentru lucrările necesare adu­cerea apei în capitală și mașinăriile. Parte din lucrări se vor face de casa Dufour și par­te de casa Ganz ale căror oferte au fost mai avanta­­gioase. Totalul lucrărilor se va urca la vre-o 5.700 000 lei din care 3 mili­oane 200.000 lei pentru cuplarea și distribuirea a 20.000 metri cubi de apă, 1.000.000 pentru a se aduce încă 10.000 metri cubi, 1.300.000 canalul de aducere și 200.000 di­verse lucrări. ÎMBUNĂTĂȚIRILE NECESARE CAPITALEI înainte de a se ridica ședința con­siliului comunal de etr.­d. Primar a anunțat consiliului că în vederea îm­bunătățirilor ce trebuesc a se face în capitală, crede că e necesar a se a­­lege, din sînul consiliului o comisiune care să se ocupe de cestiunile privi­­toare la canaluri, pavări, prelungiri de Bulevarde și exproprierile nece­sare acelor lucrări. Consiliul a decis ca comisiunea să se com­pue din 11 membri și a ales pe d-nii G. Assan, Procop Demetrescu, E. Ciocaneli, M. Corbescu, N­. Mei­­tani, I. Bibicescu, A. Constantinescu, A. Petro­vici, A. Vaui­cu, dr. Stoi­­cescu și Matac. După ce comisiunea ’și va depune raportul soft se va cere Corpurilor Legiuitoare să autorizeze comuna Bu­curești să contracteze împrumutul necesar pentru facerea acelor lucrări. In urm­a încetării din viață a A. S. R. Pricipele Alfred de Saxa-Coburg-Gotha, Cu. La MM. IL. Regelui și Reginei luînd doliu pe timp de două săptămînî, cu în­cepere de la 25 curent, serata dansată care trebuia să fie Joi, 28 curent, este amînată.P­­­rincipele Alfred de Coburg a fost în mai multe rînduri în București și Sinaia, stînd cîte trei patru luni. Mai pe urmă a fost astă vară, stînd la Si­naia și în București vr’o trei luni. Tînăr, simpatic el a cucerit de la în­ceput dragostea Curții noastre, precum și societății române. Moartea lui va lăsa de­sigur o dure­roasă impresie în toată societatea ro­­mînească.* AA. I­ RR. Principele și Principesa Romîniei abia plecați din Coburg, s-au întors în acest oraș ca să participe la înmormîntarea Pricipelui ereditar. Pricipele Alfred a murit la Meran, în Tirol. Corpul său a fost îmbălsămat și va fi transportat la Coburg. NM II. Regele și Regina au trimis o lungă telegramă de condoleanțe pe­reche­ ducale din Coburg. Am anunțat eri, că Principele Alfred de Coburg, a încetat din viață. O tele­gramă primită la palatul nostru regal a confirmat această știre. * In ședința de est a consiliului comu­nal d. V. Rosetti, luînd cuvîntul a ru­gat pe primarul Capitalei să exprime ducelui de Saxa Coburg Gotha, partea ce ia Capitala la durerea familiei regale. Consiliul în unanimitate, a aprobat acea propunere. * A. S. N­. Prințul Alfred de Saxa-Co­­burg Gotha, fratele A. S. R. Principesa Maria a României, a încetat din viață la Meran, în urma unei tuberculoze pul­monare. A. S. R. Prințul Alfred Alexandru Wilhelm Ernest Albert — fiul A. S. R. ducele Alfred de Saxa-Coburg-Gotha, prinț de Marea Britanie și Irlanda, duce de Edinburg—s-a născut în palatul Bu­ckingham din Londra la 15 octombrie 1874. Era căpitan a mai multe regi­mente germane, rusești și engleza. Ca­valer al ordinului german Vulturul P­e­­­tru și al Jarretierei, prințul Alfred era moștenitorul tronului ducatului de Saxa- Coburg-Gotha. Prințul Alfed era singurul băiat al ducelui de t­oburg. Cele trei surori ale sale sunt: Priț­esa Maria de România, P­rințesa Victoria mare ducesă de Hessa, Alexandra principesă de Hohenlohe-Lan­­genburg și prințesa Beatrice născută în 1884. Moarte Prințului Alfred deschide ches­tia succesiunea tronului de Saxa-Coburg- Gotha. După cum se știe, mama A. S. R. Principele Alfred este A. S. I. Maria, mare­ ducesă de Rusia, sora răposatului Țar Alexandru III și mătușa M. S. Ța­rului Nicolae II al Rusiei. * D­IDAC TÎ O­T& Cantinele școlare Să nu începem multe, ca să nu ispră­vim nimic. Ar fi acesta Un precept filosofic, chiar de nu mi l’ași însuși. Ar fi acesta un punct de discuție care s’ar amesteca în activitatea rodnică a conducătorilor în­­vâțăm­întului. Și dacă ar fi, ori ar exista cu drept de a pune la îndoială succesele unui din­tre cei mai valoroși miniștri, ai învăță­­mîntului, tocmai aceasta ne îndrituește, pe cei chemați să colaborăm nu de co­mun acord, ca să provocăm pe cei ce ne-ar putea demostra, că mișcarea de azi a învățămîntului ar fi precipitată sau ideala. Cu alte vorbe, cantinele școlare, im­port­ație streină, vor prinde rădăcini pe pămîntul nostru național ? For­ma ele roadele din care am văzut gustînd co­piii elvețienilor ? Burgheza noastră, ori țăranca română vor fi atît de conștiente de datoriile lor față de fiii Patriei, ca să imiteze măcar pe precupețele mari pe piața din Lausanne, Friburg și Geneva asvîrleafi de la sine merinde în cotiga, care se deștepta, trecând pe dinainte-le, sentimentul național de mame ? Da­că noi nu putem răspunde antici­pativ, nu e rezonabil să nu se pue la probă sentimentul nostru național. Psy­­chologicește, actele sunt precedate de intenții, de precugetori, de voință. De altă parte, ar fi copilăresc să distrugem în sînul națiunii noastre spiritul inițiati­vei, începînd cu cei ce vor și pot cu cel ce face să încolțească la noi germenul unei instituții de bine-facere. Și totuși, ori cât de bine i-ar fi in­tențiile, nu-1 putem scuti pînă a nu-1 expune criticei publice. Nu ne vom face iluzii ca cei ce deduc de la rezultate parțiale. Nu vom accen­tua că s’a găsit și la noi virtuți roma­nice, care ca mama cutare s’a oferit să pregătească desinteresat hrană caldă și bigienica copiilor școlari, cari ca X ori ca­m au­ oferit obolul lor pentru edu­cația fisicâ a viitorilor cetățeni. La școlă noi suntem constrînși să nu generalizăm de la un exemplu ori două. Nu vom fi nici atît de sceptici să uităm că ,,vouloir c’est pouvoirir, ori că încercarea duce tot­ d’a­una la râu. Și nici nci n’am dori noi, cari am voi cu toată dragostea să ajutăm cantinele, să se fixeze ele. Urmînd ca fatalmente cantinele școlare să salveze principiul obligativității, de altă parte acest principiu neputînd sta pe picioare la sate ca la orașe, acolo, la sat­­ trebue să îndreptăm, de vom putea, atenția, acolo de vom reuși, să facem să prindă acest mijloc d’a atrage și d’a reține pe copil la școală, de la care l-a abătut atîta timp săteanul tată, pentru că ocasiile nu i-a lipsit să-l de­părteze de școală pentru interesul sau agrar. Și ca să reușească acolo,—căci la o­­rașe chiar trebue ca elevul să schimbe aerul clasei, să se mișce de la și la școlă, să schimbe locul pentru ca să-î placă să­­ mai revadă—părerea noastră ar fi ca, casa școalelor să centralizeze aju­toarele venite de la sate și mai ales de la orașe, spre a le distribui cîtor mai numeroase cantine sătești, știut fiind că orașele trăesc prin sate și vies versa și că ajutînd cu hrană,pe copilul țăranilor crescem brațe viguroase pentru viitoare Plevne și Grivițe și în definitiv pentru munca brută a cîm­pului, începutul e început. Nici odată inițiatorul nu-și va atribui toată gloria isbîndei. El amestecă și aci, ca în tot ce face, principiul diviziunii muncii. Apel s a făcut la corpul învățătoresc și la inimile caritabile. Succesul ori nesuccesul va fi dar partea tuturo­ a colaboratorilor. Ni s’a cerut și nouă, la școala de la Sf. Vineri, să adunăm pentru cantine. Ar fi să ne contrazicem dacă am sta măcar nepăsători, dar ținem să spunem că în loc de a trimite la centre rezulta­tele penibile ale sforțărilor noastre, ele ar fi, ba chiar sînt mult mai necesare să râmînă pe foc, pentru înființarea unei cantine locale, în vedere că copii de la periferie peste tot străbat drumuri mai grele de­cît cele centrice, sunt mai lip­siți de hrană și adăpost, sunt copii de hamali, tăetori de lemne, căruțași și spă­lătorese, copii cari nu găsesc în timpul prânzului pe mama lor acasă, ci doară la regie sau la boerî, copii cari străbat distanțe ca de la gara de Nord dincolo de cimitirul Sf. Vineri, de prin st­rad­e noroioase și din case fără numere. Casa școalelor, care se impune prin creditul ei și ajutoarele ce deja a do­vedit că poate realiza, poate recurge la caritatea celor bogați, la organizare de serbări, la înpresentații teatrale, la tom­bole la cîte­va pietre ce pot cădea de pe hainele celebrităților, cari duc toți banii peste granițe. La Lausanne se organizau serbări po­pulare anumite să ajut­e și ele la rea­lizarea marelui scop. Matei Rădulescu. -------riw­­g»»­*—...................................­ Iv o Pentru modificarea articolelor 4, 12,17 și 23 din legea de la 1 iulie 1891 pentru combaterea filoxerei Articolele 4, 12, 17 și 23 din legea de la 1 iulie 1891 pentru combaterea filoxerei se modifică precum urmează : Art 4. — Pentru reconstituirea pod­goriilor distruse de filoxeră, ministerul agriculturei va vinde vitele produse în pepiniere cu prețurile ce se vor stabili anual prin decisiuni ministeriale, și cari în ori­ce caz nu pot trece pes­te prețul de 100 lei pentru mia de vite altoite indigene și de 200 lei pentru vitele de tămîiorsă sau pentru varietățile străine, și de 30 de lei pentru vițele ameri­cane. Ministerul este autorizar a da gratuit podg­oreni­or care se vor constata că au plătit taxa filoxerică, vițe americane și indigene, altoite și nealtoite, pentru replantarea a cîte o jumătate de hectar. Ministerul va căuta a încuragia prin ori-ce mijloace formarea de pepiniere particulare, fie individuale, fie colective, ori a sindicatelor agricole sau a socie­tăților, sub ori­ ce formă comerciala. înființarea pepinierelor cu vite ame­ricane sau străine de localitate nu este permisă de­cît cu autoritarea ministe­rului. Retragerea auto­rității nu se poate face de­cît în cozuri de contravențiuni la legile, regulamentele, decretele și dis­­posițiile ministeriale privitoare la înfiin­țarea pepinierilor. Ministerul își rezervă dreptul de con­trol asupra tuturor pepinierilor parti­culare, spre a se împedica vînzarea vitelor bolnave și neresistente boalelor și propagarea diferitelor boale ale viței. Comer­ciul cu vite americane și indi­gene este liber. Importul însă nu poate avea loc de­cît în urma unei autoritări ministe­riale. Art. 12.—Cînd în o regiune viticolă oare care se vor înființa sindicate a­gri­cole sau viticole, cu scopul de a crea pepiniere pentru reconstituirea viilor, mini­­erul va acorda gratuit vitele ame­ricane nealtoite, necesare pentru plan­tarea picioarelor mame, destinate a pro­duce în viitor materialul american, care să servească ca port altoia. Numărul vitelor ce se acordă gratuit sindicatelor, odată pentru tot­deauna, va fi în raport cu importanța lor. Art 17. — Contravențiunile la dispo­sable presente­ legi, la decretele, regu­lamentele, decisiunile și instrucțiunile întocmite în temeiul și pentru aplicarea legei vor fi pedepsite cu amendă la 25 la 500 lei și cu distrugerea vitelor Art. 23. — Fie­care pepinieră a Sta­tului va reproduce de preferință, spe­ciile de viță speciale podgoriilor pe lîngă cari sunt înființate. Această lege a fost votată de Cameră în ședința de la 13 Ianuarie a. c., și va fi votată și de Senat în sesiunea ac­tuală. Corpurile Legiuitoare CAMERA Sedința de la 27 Ianuarie 1899 Ședința se deschide la ora 2 și 25 minute, sub președința d-lui i im. Giani. La ordinea zilei continuarea discuției asupra s­indicatelor agricole. Art. 2 din lege se primește cu un a­­mendament. Se citește articolul 3 , vorbesc d-nii Pană Buescu, Dobrescu-Argeș, Iancovescu Stolojan . Articolul 3 se admite modi­ficat. S e dă citire art 4 și se admite fără discuție. Articolele 5, 6, 7, și 8 se votează prin sculare și ședere. La act. 9 vorbesc d-nii Dobrescu Argeș și A. Stolojan; articolul se votează ne­­modificat. Art­ 10 și 11 se admit fără discuție. Art. 12 se votează nemodificat în u­rma unui sch­im de vederi între d-nii . em. Theodorescu și Stolojan. Se citește art. 13. Vorbesc d-nii Stolojan Popovici Nacu eicolas Gherman și D­obrescu Argeș. Articolul 13 se admite nemodificat. Articolele 14 și 15 se admit prin scu­lare și ședere. D. Dobrescu-Argeși propună un amen­dament la art. 16., articolul se votează nemodificat. Se dă citire art. 17. Vorbesc d-nii Moisir Dobrescu-Argeș. D. Popovici, Barbu D­­elavrancea. D. Ionel Brătianu arată că rolul sin­dicatelor au este premierea cu bani a spiritului de asociație, în dauna contri­buabililor nesindicați ; asociații găsec în lege o favoare destul de mare în faptul că vor putea scăpa de beneficele luate azi de intermediari. 1­­. A. Stolojan declară că art. 16 a fost introdus de Senat, că el fiind o mă­sură financiară privește neapărat și pe cele­l­alte departamente speciale și, de aceea, cînd d sa și-a dat seamă de gre­utate nouă ce se aduce budgetului Sta­tului, a lăsat pe ministrul de resort să explice Camerei trebuința suprimării ar­ticol. 16 Ședința se ridică la ora 5 și 20 minuta. În 33> Pf­ATA Iv Ședința de la 27 Ianuarie 1899 Ședința se deschide la orele 2 și jum sub președința d-lui N. Orătunescu, vice­președinte. D. col. Budișteanu comunică d-lui mi­nistru de răsboi șt că fiul d-sale a fost victima brutaliței din partea unui căpi­tan și roagă pe d. ministru a lua mă­suri în consecință la ordinea zilei continuarea discuție pe articole a legei pentru procedarea electorală. Se pune din nou la vot amendamentul d-lui Constantinescu, de la art. 30, vot rămas nul în ședința de oli,și se respinge Legea pusă la vot în total cu bile, se primește cu 63 bile albe din 69 votați. Se pune la vot legea prin care comu­na Galați e autorizată a încheia o tran­­sacțiune cu casa Georgi. Legea se votează. Se votează legea prin care se recuno­aște „Societăței agricole din Romînia“ cu sediul în Bucureșci, dereptul de a fi per­soană judiciară. Se votează proiectul de lege prin ca­re se modifică art. 75 din codul de pro­cedură civilă. Ședința se ridică la ora 5. limima. Ministerul de interne a dat ordin ca toate cluburile socialiste de la sate să fie desființate în pripă, spre a se preveni ast­fel vr’o nouă încercare de agitație. După știrile cari ne vin din pro­vincie, ordinul acesta se execută cu multă stricteță. Un confrate află că în regimentul 11 de artilerie din Focșani se prac­tică bătaia așa de mult în­cît mulți soldați au dezertat iar alții au in­­trat în infirmerie. Acest lucru e foarte trist mai ales că, după cum ni se comunică, au­torul bătăilor ar fi un de maior, ve­nit de curînd în regiment. Ar fi bine ca ministerul de război și să numească o anchetă în această privință. Candidat liberal la alegerea cole­giului I de Senat din Buzău­, rămas vacant prin moartea lui Gr. Monte­­oru, va fi d. Anton, vice-guvernato­­rul Băncii Naționale. Alegerea va avea loc la 12 Fe­bruarie. D. C. Stoicescu, ministrul justiției, are intenția de a crea, cu începere de la 1 Aprilie viitor, o a 4-a secție pe lîngă curtea de apel din Bucu­rești și o a șeasea secție pe lîngă tribunalul Ilfov. Multe telegrame de condolențe se adresează la Gh­oza, iar registrele sunt deschise la palatul de la Co­troceni în urma morței fratelui A. S. R Prințesei Maria. Moartea d-lui M. Poenaru-Bordea Eri M. Poenaru-Bordea, consilier la înalta Curte de casațiune, a înce­tat din viață, după o lungă și grea su­ferință. Decedatul a fost unul din cei mai iubiți și mai stimați și mai valoroși membrii ai magistraturii El lasă un gol mare în sînul aceștia și regrete unanime în sufletul acelora ca un Taft cunoscut. Condoleanțele noastre familiei. Consiliul inspectorilor generali de la miniserul lucrărilor publice a ter­minat întocmirea tablourilor pentru înaintările ce urmează să se facă în corpul teh­nic al statului. Aceste tablouri au­ fost supuse a­­probării ministrului respectiv. D­r. Djuvara, consilier la Cur­tea de apel din București, a fost în­sărcinat sa prezideze biuroul electoral al colegiului I. de Buzău alegere ce va avea loc la 12 Februarie. Căpitanul Georgescu, comandantul vaporului ,Principesa Maria, a fost amendat cu suspensiunea din serviciu pe timp de două luni, pentru că a scăpat coincidența cu un tren Fulger cu buna sa voință. Pentru „Milionul Ligei“ un mare bal cu tombolă va avea loc Sîmbătă, 30 Ianuarie, în saloanele cantinei fa­brice­ de postav din Azuga. Curtea cu jurați din Budapesta a condamnat la 6 luni închisoare pe șeful socialist Alexander Pfeiffer, din cauza unui discurs revoluționar pe care la rostit într’o întrunire publică țărănească,

Next