Românul, iulie 1914 (Anul 44, nr. 62-87)
1914-07-24 / nr. 84
l ANUL AL 44-lea—no. 84 ROIEȘTE ȘI VEI PUTEA ANUNCIURI twna corp Y pe o coloană în pagina III. J Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV. inserții și reclame în pagina III linia. • A se adresai In Romfinla 1 la Administrația ziarului. La : la d-nii John F. Jones & C-h, 31 bis rus du Faubourg Montmartre La Boriin & Vlena s la d-nii Rudolf Mosse & C-ie.' La Génévé s la d-nii Haasenstein & Vogler și la toate agențiile de publicitate, REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA Calea Victoriei No. 561 .50 ■Ba» ~, . 30 bani 2 Ici .J&mBS&EGLSS ■ [UNK]•aa* 1 în catastrofa generală care atacă acum fundamentele situațiunilor internaționale ale celor mai puternice State europene, Romînia trebue să-și fixeze și ea o atitudineprecisă, pe cit poate fi precisă și fixă o atitudine în această generală prăbușire. Romînia nu poate privi indiferentă la conflictele europene, de aceia ea trebuie să rămină într’o expectativă foarte atentă la tot ce se petrece în jurul ei, luînd firește toate garanțiile, după uzanțele inernaționale, pentru a-și asigura integritatea teritorială și, la nevoie, pentru a proceda cu energie împotriva oricărei încălcări, ori de unde ar veni ea. Acesta e înțelesul clar pe care sfatul celor mai înțelepți sfetnici ai țării a ținut sa i dea atitudinei Romîniei. Cu cea mai mare mulțumire putem să afirmăm că această hotărîre a fost luată aproape cu unanimitatea conducătorilor poliției prezenți; e o dovadă de unitate sufletească în sferele de sus, călăuzite de un comun patriotism și de o comună îngrijire pentru viitorul Statului romînesc, o unitate care corespunde stării de spirit din păturile largi ale poporului nostru și dă astfel întregei populațiuni românești tăria sufletească de care e nevoie în aceste momente de supremă încordare, înțelepciunea care a condus în atît de grave împrejurări destinele neamului nostru, în decurs de atîtea veacuri dușmănoase ne-a consiliat și acum să nu intrăm în nici o aventură și să tindem la atingerea unicului țel indicat de împrejurări : păstrarea intactă — prin toate mijloacele — a integrității teritoriale și politice a Statului român. Am dovedit că suntem un element de pace și de ordine în Sud-Estul Europei. Ținem să afirmăm și acuim că nu aui abdicat de la această misiune și că nu avem altă dorință decit ca împrejurările să ne favorizeze pentru ea să nu fim stînjeniți în îndeplinirea ei. Punem interesele Regatului român din această oră mai presus de orice și pentru apărarea acestor interese înțelepciunea și forța poporului nostru vor dicta și pe viitor toate mijloacele pe care le vom avea de întrebuințat. BUCUREȘTI, 23 IULIE itul diKliMliti £ a^SCTATIVA CU BALURI SUFICIENTE PENTRU PAZA GRANIȚELOR Specula a fi aspru PEDEPSITA Unii negustori neomenoși, cari nu înțeleg rostul vremii, au găsit cu cale să și scumpească prețurile alimentelor. Asta așa, deodată, pentru simplul motiv că vor să facă speculă, fără să tină seamă de nimic. Intr’o bună dimineață au ridicat prețurile, fără să întrebe pe nimeni, fără să se fi petrecut nimic înlăuntrul țării. Dar pentru ce ? Care le este scuzat Taina de nepătruns. Un domn căpitan, care s’a plîns eri d-lui Prefect al Capitalei, a trimis ordonanța să-i cumpere ceva de la o băcănie din apropierea locuinței sale. Soldatul s’a întors spunînd că i se cere un preț îndoit. Căpitanul s’a dus atunci singur la băcănie, ca să se convingă .Știți ce s’a întâmplat? Băcanul, care citise prin ziare comunicatul autorităților în drept, dîndu-și seama de răspunderea ce-și asumă, s’a mărginit în răspunsuri: ■— Nu, nu este adevărat n’am scumpit nimic. Soldatul amințit. — Foarte bine. Atunci să-mi dai ce am cerut. — Dacă am avea, am vinde ceea ce cereți dv. tot cu vechiul preț, dar n’avom. Înțelegeți șiretenia lucrului: celor nevoiași le vând cu prețuri ridicate,celor cari ar putea sa reclame li se răspunde scurt’ — N’avem. Pentru unul n’am zahăr, pentru altul n’am făină, pentru celălalt n’am, cafea. Dacă s’ar întîlni toți cei respinși între ei, ar constata că băcanul sare..... prăvălia goală. Aceasta n’o vor îngădui autoritățile noastre .D. George M. Corbescu, prefectul poliției Capitalei, a dispus să se închidă prăvăliile negustorilor cari pot fi dovediți, că au vândut alimente sau prețuri ridicate. Ceea ce încearcă unii negustori nu este faptă de oameni conștienți și de romîni — iată de ce pedepsele ce li se vor da vor fi aspre* Piețele din Noul Continent — ȘI EVENIMENTELE DIN EUROPA — Intr-un articol publicat în numărul tc ori, am arătat dar evenimentele care se desfășoară în Europa au avut o puternică repercursiune pe piețele din America. Telegramele sosite în ultimele douăzeci și patru de ore arată că știrile războaelor declarate în Europa au produs o panică îngrozitoare pe piețele americane și canadiene. Cea mai amare partie din bursele principalelor centre comerciale americane au fost închise, din cauza scăderilor vertiginoase ce se produceau la efecte in ultimele zile. Scăderile însă nu se produc numai pe piața financiară a efectelor ci chiar pe piața comercială a diferitelor produse. Așa de pildă, de îndată ce s’a aflat pe piața Chicago, despre izbucnirea temutului război european, prețul grâului și ovăzului a scăzut în mod îngrozitor prorocind comercianților mari pagube. In ceea ce privește producția de bumbac, a fost un adevărat dezastru, acest produs pierzînd din preț peste treizeci la sută. ’ 1 La Montreal și Toronto, tîrgul ia fost cuprins de o așa panică în cit a necesitat o imediată închidere a burselor. In general cercurile financiare și comerciale din America sunt extrem de îngrijate față de starea de lucruri ce se desfășoară în Europa. Versiunea cum că și Japonia ar intenționa să intervie in conflictul dintre statele Europei, a turnat gaz peste foc, a contribuit și mai mult ca comerțul și finanța americană să cadă într-o complectă dezorientare. b tIHSUa £ XEMRIARUI ggsaaaaaa masses Dadesubturl lusrae D. NANU ȘI MEMORIA LUI EH FELOSEMITISM, NAȚIONALISM, ȘI UMANITATE — IATĂ CATEVA PUNCTE ALE POLEMICEI ÎNTREPRINSE In coloanele acestui ziar ne-am îndeplinit o datorie de cronicari vorbind despre cartea d-lui Octav Minor consacrată memoriei acelei ființe ce-a fost tovarășa cunoscută a marelui Eminescu. D. Dim. Nanu într-un foileton publicat în „Românul” din Arad se ridică contra chipului cum biograful Voronicăi Miele calomniază pe sora poetului, arătînd-o ca o incultă, invidioasă și egoistă. Toată lumea care a cetit scrisorile Henrietta Eminescu și cei care au cunoscut-o personal, știu ce soră ideală a fost această nefericită paralitică, știu cum Eminescu nu mai voia să mănânce decât din mâna ei, atât în vremea cînd se întorsese oarecum însănătoșit din Germania, cât mai ales în întunericul ei cuprinsese mintea în cele din urmă clipe. Un singur glas mai răsbătea prin noaptea aceea grozavă, până la dânsul : glasul Henrietted... Știți cum vorbește d. Mișnar despre acest înger păzitor al lui Eminescu ? „Henrieta“ a disprețuit pe Veronica din cauză că fiind paralitică nu s’a putut mărita (!!) Pentru dânsa orice femeie care ar fi fost chinuită de iubire și padune, era vinovată. Atunci se explică e ce Veronica care (cacofonia e a d-lui Minar) iubea pe Eminescu, nu putea să se bucure de multă considerație în fața acestei domnișoare bătrâne.” Dacă ar fi numai atâta ! Dar unde ipsa de pietate și nepilduita îndrăzneală atinge de-a dreptul inconștienta este insultătoarea afirmare, neînchipuia insinuație, că Henrietta „voia ca din rănii pe cari admiratorii lui Eminescu i colecta, să-și cumpere o casă !” Bine, dar omul acesta nu mai este vici măcar un polemist vulgar, e un bufonator de morminte î Să armier^i insultă cui nu se mai poate apăra, — unei moarte. D. Nanu însoțește foiletonul său de unele notițe ce au însemnătatea lor. Cum !e pildă , D. Locusteanu ne-a mărturisit că buna sa credință a fost surprinsă, fiindcă n’a cetit decit fragmentar broșura. In iazul acesta o va retrage din circulase, nu ne îndoim. O rectificare a început prin biografia ce consacră „Flacăra” Corneliei Emilian. , iar alta : „I*. Rosenthal de la „Adevărul” îmi spune că din considerente filostrăine ale Adevărului” nu poate publica din articolele „Străini buni, și străini răi”. Pentru d-sa străini nu trebuesc înfierați.” Critica d-lui D. Nanu incisivă și violentă, pusă pe un teren de luptă națională, ese din cadrul obișnuit al literaturei. Ea va interesa, însă, mult și pe mulți tocmai din pricina filonului ei, alI 1 iilor și tendințelor urmărite. SEMPER UN SUCCES -OXORETE ȘI ȘUBUBEȚE Adevărul a obținut pe ziua de ori cel mai formidabil succes gazetăresc. A apărut la 12 ziua în ediție socială cu o știre de la A. T. I. pe care o publicaseră toate ziarele de dimineață. ....Și la o oră cu aeroplanul . Parisid e perdut! v Face concurentă Războiului, ACELAȘ... Anunță că Germanii sunt la 6 ore de Paris.... cu trenul fulger. ...Și la o oră cu aeroplanul Parisul e pierdut! Senzațional!! Cumpărați, domnilor, ediția specială a Adevărului! ______________ _%"■fi.. .. : JOUI 24 IT ILIHl 5~g=B=TM=3g=...u--v ■— LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI ABONAMENTE In țară . *. un an 18 lci . . . șcase ram 9 Tei In străinătate . un an 36 lei . . . șease luni «y*»“ Abonamentele Încep la 1 și 15 al» fiecărei lunii A se adresa: In Româinla, la Administrația ziarului și la oficiile poștale. V Jbs 1‘uris: la «Agence Internationale de ioum«»* Gorbaty». La.^iena: la d-nul I. Bettenhausen, Rtaatsb^hphoft La (Peneve s Heinrich Massein. TELEFON No. 22/39 și 13/41 s~tt':■ “i <>>/ .1, v ~ y/ Fundator: C. A. ROSETTI * Situația iateraatioaalli COMUNICATUL JAPONIEI O știre venită din Extremul Orient a căzut ca o bombă în centrul Europei. Japonia despre care se zicea că s’a înțeles cu Tripla Alianță ca să atace Rusia asiatică, a dat o desmințire oficială acestei versiuni. Ea declară că va lucra de acord cu Anglia, Franța și Rusia. Această declarație e de o importanță deosebită, fiindcă scutește guvernul rus la orice griji în Asia. Țarul va dispune deci în Europa de toate forțele sale militare. Declarația Japoniei mai e importantă prin faptul că arată întru cîteva dispozițiile, ascunse încă, ale Angliei. Anglia are o alianță cu Japonia. Această alianță a fost încheiată a dou zi după războiul din Manciuria. Alianța era vădit îndreptată împotriva Rusiei. Iată însă că azi Japonia, care e încă in alianță cu Anglia, declară că va merge de acord cu Tripla înțelegere, adică cu Anglia, Franța și Rusia. E în afară de orice îndoială că Japonia n’a făcuit această declarație decât după o înțelegere prealabilă cu guvernul britanic. Așadar în ceasul cel mai recent, Anglia îngăduie ca o aliată a ei din Asia să vorbească de blocul anglo-ruso-francez. De aci se poate deduce că Anglia cu toată expectativa ei n’a încetat să incline de partea Rusiei și Franței. Faptul e de o însemnătate covârșitoare. Ea are o explicație firească. Anglia vede pretutindeni rivalitatea germană. Pe mări, dă de flota germană; prin continente întâlnește pe negustorul german. Angliei îi ar surâde deci slăbirea, dacă nu chiar zdrobirea Germaniei. Acesta e înțelesul comunicatului din Vladivostok. Acest comunicat, deși se referă la chestiunile din Extremul Orient asiatic, aruncă o lumină neașteptată asufra animozităților din Europa. -----------------oxo----------------- Japonia merge cu tripla înțelegere ______ Jș.fi- Vladivostok. In ziarul „L’Orient Rus“ consulul Japoniei la Vladivostok a publicat următoarea desmințire: Guvernul japonez nu a avut de fel intenția să se înțeleagă cu Austria. In criza actuală Japonia va merge cu Anglia în chestiile extremorientale cu Franța și Rusia și în general va lucra de acord cu Tripla înțelegere. Starea de asediu a fost declarată în Franța și Algeria Paris, ci August. Consiliul de miniștri a decis azi dimineață să convoace Camerele pentru mâine 3 curent. D. Poincaré a semnat decretul prin care se declară starea de asediu in Franța și Algeria. Starea de asediu va fi menținută in toată durata războiului.0X0- Proclamația guvernului francez către popor Paris, 22 iulie. — Președintele republicei și membrii guvernului au hotărît să lanseze următorul manifest către națiunea franceză : De cîteva zile situația europeană s-a agravat considerabil. Cu toate silințele diplomației orizontul se întunecă. Actualmente mai multe națiuni mobilizează, chiar țările apărate prin neutralitate au crezut de datoria lor să fie măsuri de precauțiune. Puteri a căror legislațiune constituțională sau militară nu egalează pe a noastră au început fără decret de mobilizare pregătiri militare și le conitiinuă. Acele măsuri echivalează unei mobilizări Franța care a manifestat voința ei de pace și care a dat Europei sfaturi de moderațiune în zile tragice, care a dat exemplul viu al prudenței și de sforțări mari pentru menținerea păcei generale. Franța pregătindu-se pentru orice eventualitate a luat acuma prima măsură indispensabilă pentru apărarea teritoriului. Totuși legislatiunea noastră nu ne ingădue să împingem mai departe aceste măsuri fără un decret de mobilizare. Avînd deplina conștiință a răspunderei ce cade asupra noastră am neglija cea mai sfîntă din datorii dacă am lăsa lucrurile în voia lor. Guvernul a promulgat deci decretul, care a devenit necesar prin situațiunea generală. Starea de războiu și mobilizarea apar în împrejurările actuale ca cel mai bun mijloc de a asigura pacea. Guvernul inspirat de cea mai sinceră dorință pacifică a luat precauțiunile necesare și va continua sforțările sale diplomatice. Guvernul speră în succesul silințelor sale. Guvernul se bizue pe sîngele rece al națiunei sale generoase pentru ca ea să nu fie tîrîtă fla oscitațiuni nejustificate ; guvernul contează pe patriotizmul tuturor francezilor și e sigur că în ceasul de față nu e nimeni care să nu fie gata a îndeplini datoria sa ; nu mai sunt partide în Franța ci numai o Franță pacifică, veșnică și hotărâtă, există numai patria franceză și patria dreptului, justiției unită în liniște veghere și demnitate. + CANDIDAȚII SUSȚINUȚI DE PARTIDUL NAȚIONAL-LIBERAL.LA ALEGERILE PENTRU COLEGIUL I DE CAMERA DE ILFOV, CE VOR AVEA LOC IN ZIUA DE 24 IULIE, SUNT: OI- C. ISTUATI . FOST MINISTRU EM. CULOGLU FOST VICE-PREȘEDINTE AL CAMEREI CONST. A. PANAITESCU AVOCAT SEMNUL PE BUNTEUL DE VOT ESTE O CRUCE PLINĂ. 1HUM'1. 4* discursul la primul MILHELM JR REICHS ®, Berlin, 22 iulie. — Împăratul Wilhelm a deschis sesiunea extraordinară a Reichstagului, pronunțînd discursul următor: In ceasul cel grav am strîns pe reprezentanții și pe aleșii poporului german împrejurul meu. Vreme de aproape o jumătate de veac au putut stărui pe cartea păcii. Încercările de a atribui Germaniei o tendință războinică și de a micșora pozițiunea ei în lume, au pus adeseori pe poporul nostru și răbdarea noastră la o grea încercare. Cu o propbitate nestrămutată guvernul meu a urmărit, chiar și în împrejurări provocă [UNK]> •oare, desvoltarea tuturor forțelor morale, intelectuale și economice ca scop suprem. Lumea a fost martoră cu ce arloare neobosită ne-am aflat în primul rînd in tumulturile și tulburările din ultimii ani spre a cruța pe popoarele Euhropei de un războiu între marile puteri. Primejdiile mai mari provocate de evenimentele balcanice, au părut că au fost trecute. Deodată o prăpastie s’a deschid prin uciderea amicului meu, arhiducele Francisc Ferdinand, augustul meu aii*ut. Împăratul Frncisc Josef a fost silit la armele spre a apăra siguranța imperiului său contra unor agitațiuni, primejdioase cari veneau dintr’un stat vecin. Guvernul rus s’a împotrivit monarhiei aliate la urmărirea intereselor, ei legitime. . . Nu numai datoria noastră de aliata ne chiamă alături de Austria; o sarcină mai grea ne incumbă în același timp, de a apăra propria noastră pozițiune cum și vechea comunitate de cultură a ambelor imperii în contra asaltului forțelor ostile. Cu inima turburată, a trebuit să mobilizez armata mea în contra unui vecin cu care ea a luptat alături pe atîtea timpii de bătae. Cu o durere sinceră am văzut sfărîmîndu-se o amiciție cu credință păstrată de către Germanico Guvernul, rus cedînd influenței unui naționalism nesăturat, a luat în apărare cauza statului care a adus nenorocirea acestui războiu prin formarea unui atentat criminal. Faptul că și Franța s’a așezat alături de adversarii noștri nu ne-a putut surprinde. Silințele noastre ■ de a ajunge la relațiuni amicale cu guvernul francez s’au iubit foarte adeseori de niște vechi speranțe și de o veche rancună. Tot ce poate face inteligența și puterea omenească pentru a pregăti poporul pentru ultimele hotărîri s’a făcut cu ajutorul patriotic al l a Animositatea care s’a răspîndit de multă vreme la răsărit și la apus a isbucnit in fcutări. Situațiunea actuală nu a eșit din vre-un conflict de interese trecătoare ori din constelatiuni diplomatice ; ea este rezultatul unei rele voințe care lu< acuză de mulți ani în contra puterii și prosperității imperiului german. Nu o dorință de cucerire ne împinge, suntem inspirați de voința tare de a ne păstra locul pe care ne-a așezat D-zeu( să-l păstrăm pentru noi și pentru toate generațiile viitoare. Din documentele ce vi se vor prezenta veți recunoaște cum guvernul meu și mai ales cancelarul meu s’au silit până în ultimul moment, de a conjura primejdia. Apărarea legitimă este impusă, cu conștiința și cu mâna cinată luăm sabia. _ Apelez la popoarele imperiului german să apere cu toate puterile și în car o lucrare frățească cu aliații noștri ceea ce noi am creiat printr’o muncă pacifică. După pilda părinților noștri fari și credincioși serioși și cavaleri, umili în fața lui D-zeu și minări în fața vrăjmașilor, ne confirmă tot puterniciei eterne de a întări apărarea noastră și a o duce la bun sfîrșit. Poporul german, strîns împrejurul principiilor și călău*zilor lui, își fixează privirile asupra voastră. Luați deciziunile voastre unanim și repede, aceasta este via mea dorință. FOILETONUL ZIARULUI „ROMANUL“ 19 ARENE ÎNSÂNGERATE ROMAN DIN VIAȚA SPANIOLĂ DE colONEZ II, în afara ce sfîrșia vorba cu frumoasa lui logodnica intra în circiumă, unde îl așteptau cei care îi făcuse acea politeță. Cunoscuți sau necunoscuți care doreau să bea un pahar cu faimosul espada “ întors din primul turneu pe care îl făcuse ca matador, își petrecu nopțile de iarnă la fereastra lui Carmen, înfășurat în eleganța și bogata sa capă de postav verde, ornată cu cusături și arabescuri brodate în mătăsuri negre. — Am auzit că bei cam mult, șoptea .Carmen cu fața lipită de gratii. — i Nu fii copilă... Politețe care îmi fac prieteni și pe care trebue să le întorc... — Și vezi tu, un torero este un torero,are nu poate trăi ca un călugăr. — Am mai auzit că te arăți cu femei rele. Minciuni! Altă daă pe cînd nu te cunoșteam încă... Oh ! perfizia ! ași voi să știu cine îți suflă asemenea lucruri ! _ ^ — Și cînd ne cununăm ! urmă ea tăiând scurt prin această întrebare indignarea logodnicului său. — Cînd casa va fi gata și facă Dumnezeu ca aceasta să fie mâine ! Caraghiosul meu de cumnat nu mai termină. Șarlatanul are profit și trăgănează lucrările. — Cînd vom fi cununați am să regulez toate. Ai să vezi cît de bine au să meargă lucrurile, și cu o să mă iubească mama ta.... Și aceste convorbiri se prelungiau, așteptând nunta despre care se vorbea în toată Sevila. Unchiul și mătușa lui Carmen se întrețineau despre aceasta cu Senora Augustias, de câte ori o întîlneau. Galardo se ducea rare ori la locuința logodnicii sale, ei preferau să se vadă la fereastră după obicei. Iarna trecu. Juan se ducea călare să vîneze pe proprietățile bogătașilor, care-1 turtuiau cu un aer protector. Avea nevoe să-și păstreze ușurința trupului prin exerciții continuă, pentru epoca cînd vor reîncepe cursele. Ii era frică să piardă „mijloacele“ sale, adică puterea și sprinteneala. Don Jose, făcea cea mai neobosită propagandă pentru gloria lui Galardo și-l numea „matadorul său“. El intervenea în toate actele lui Galardo și își lua asupra lui drepturi mai mari chiar decit ale familiei sale. El trăia din veniturile sale, fără a avea altă ocupație decit aceea de a vorbi despre tauri și toreros. Pentru dînsul singurul lucru interesant din lume, erau cursele și împărțea popoarele în două categorii: de o parte, nicti unele privilegiate care posedau arene tauromaehice; de altă parte, acele, prea numeroase, unde nu este nici soare, nici veselie, nici „manzanilla“, și, care sunt cu atît mai de plîns cu cât au iluzia de a fi fericite și puternice, cu toate că nu pot vedea cel puțin o cursă de încăpători. Punea în patima sa energia unui Războinic și credința unui inchizitor. Gormlent, dar încă tânăr, chel și cu o barbă blondă, acest tată de familie, vesel și plăcîndu-i râsul în viața sa obișnuită, era feroce și intransigent în amfiteatru, cînd vecinii săi dădeau opinii diferite de ale sale. Se simțea în stare de a se bate cu toată lumea pentru a lua apărarea unui torero prieten, și tulbura aplauzele publicului prin protestări neprevăzute, cînd aceste aplauze se adresau unui torero care nu știuse să-i câștige simpatia. Pusese ofițer de cavalerie, din gust pentru cai mai mult decât pentru război. Corpolența și pasiunea sa pentru tauri îl făcuse să părăsească serviciul și își petrecea timpul vara asistând la curse și iarna vorbind despre ele. Să fie povățuitorul, mentorul, însărcinatul de afaceri a unui torero !... Cînd se născu în el această ambiție, toți maeștrii aveau pe ai lor, și apariția lui Gallardo fu pentru el o fericire. La cea mai mică discuție asupra meritelor lui Gallardo, matadorul său, izbucnea de minte și discuția tauromaebică lua numai decît forma unei certe personale. Considera ca un act strălucit, faptul de a fi afcndat cu lovituri de baston, între cafenea, pe doi amatori , nepricepuți care reproșeau prea mare îndrăzneală noului cșpada. Hârtia tipărită îi părea neîndestulătoare pentru a cînfoca gloria lui Gallardo, și, în diminețele de iarnă, se ducea la colțul unui trotuar încălzit de o rază de soare, la intrarea străzei „de las Sinpea“ unde era sigur să întîlnească cițiva dintre prietenii săi. — Foarte bine. Nu există decât un singur om zicea el cu glas tare, ca și cum și-ar fi vorbit singur, prefăcîndu-se că nu vede persoanele care se apropiau. Cel întîi om din lume ! Și, dacă cineva pretinde contrariul, să mi-o spun!... Da, unicul !.... — Cine-i acela ! întrebau prietenii glumind, ca și cum nu ar fii înțeles. — Cinei ?... Juan, fără îndoială ! — Care Juan ! Aici gesturi de surprindere și indignare: — Oare Juan ?... Sunt oare mai mulți Juani... Este vorba de Juan Gallardo ! — Pe legea mea ! s’ar zice că tu ești acela care vrei să-l ei în căsătorie !... Un moment după aceea, la sosirea altor amici, uita pe acești glumeți și reîncepea . — Nu există decât un singur om pe lume ! — Cel mai mare ! Și dacă ciineva* zice altfel, să deschidă gura , sunt gata a-i răspunde ! Nunta lui Gallardo fu o sărbătoare măreață. Cu această ocazie se inaugura și noua locuință care făcea mîndria caretașului și despre ale cărei intrare, coloane, ornamente de faianță era mîndru ca și cum ar fi fost opera lui. Binecuvîntarea religioasă fu celebrătă la San Gil, înaintea Fecioarei Speranței, zisă Fecioara de la Măcarena. La eșirea din biserică soarele făcut să strălucească florile exotice și păsările pictate cu profuzime pe șalurile iu; care erau învăluite prietenele miresei.! Un deputat fusese nașul căsniciei. Printre pălăriile albe și negre a camarazilor invitați, se observă pălăria înaltă a însărcinatului de afaceri și a altor personalități distinse, admiratori a lui Gallardo. Zîmbeau cu mulțumire de popularitatea care îi atingea și pe dînșii cînd pășeau alături cu faimosul espada. Toată ziua se împărți bani la ușa casei, veniră săraci din satele vecine, atrași de faima acelei căsătorii. Fotografii luară instantanee pentru ziarele din Madrid , căci nunta lui Gallarde era un eveniment național. Prin* tîrziu noaptea ghitarele cântară în tovarășite de bătăi în palme și de sunete de estagnete. Tinere fete cu brațele in sus loveau cu micile lor picioare leppezile de marmoră, pe cînd în jurul fmmoaselor lor trupuri rochiile și șahi* iile fluturau în ritmul „senilanelor“ I OXO- - • VA URM4 °