Românul, octombrie 1914 (Anul 44, nr. 155-183)
1914-10-27 / nr. 179
■HBBHfiBHSSSIPSE Mgg . O telegramă din Petrograd anunță că lupte crîncene se dau la rîul San și la Sud de Przmysl. Rușii au silit armatele dușmane să se retragă și anunță victoria lor ca decisivă. Rușilor de altminteri operațiunile lor pe restul frontului sunt încununate de succes. Au respins pe germani pînă aproape de Etnia Lyck și Austriacilor le dispută Lidi, iar Cernăuțul. De aceia Agenția Vestnic făcînd un bilanț al luptelor de pe frontul oriental cari au durat neîntrerupt timp de patru săptămâni și cari aveau drept obiect posesiunea orașelor Varșovia și Ivangorod, releverea cu drept cuvint că aceste lupte s’au terminat în favoarea Rușilor. * In ce privește războiul Rusiei cu Turcia, acest războiu e prea recent ca să fi luat o anumită fizionomie. Luptele din Caucaz nu sunt decât incăerări de avantgardă. Până acum se anunță că tru pels íurcű-vurtíe au fast fugărite de ruși * Pe frontul occidental situația e neschimbată de trei zile. Germanii stau opriți la Ypres și luptă foarte greu la Arras și Soissons. Nici una din taberele inamice nu poate semnala o înnaintare importantă. « Trebue menționate ciocnirile navale din ultimele zile dintre flota germană și cea engleză. Avantagiul a fost de partea celoi dinții și înșiși Englezi sunt uimiți de spiritul de ofensivă al marinarilor germani. Amiralitatea engleză anunță lupta navală anglogermană pe coastele republicei Chili în urma căreia crucișătorul «Mammouth» a fost scufundat. Ultime știri. Germanii evacuează Belgia, iar Anglia anexează insula Cipru. SSTUftTlfi EXTERHÜ Lupte estonene pertur San și la sud de Primysl.Irmaide turco- chirse puse pe agă. Anexarea Insulei Chili de către englezi. Belgia e evacuată de germani. * i Examenul medic, veterinari -----3fc Examenul de capacitate al medicilor veterinari din serviciul direcțimei generale a serviciului sanitar va începe în ziua de 1 Noembrie a. cu orele 2 d. a., în localul școalei superioare de medicină veterinară. .Juriul examinator se compune din d-nîi profesori: N. Filip, președinte, P. Rigler, C. I. Motaș, I. D. Poenaru și Al. Neagu, membri și G Manolescu, secretar. Au fost admiși a se prezenta la examen Următorii : Gabor Ion, Turturică Th., Boerescu N., Popescu P. N., Constantinescu Gh., Mihăescu Dem., Pîrîianu Ion, Răutoiu C., Babeș Sever, Popovici C., Cantuniari G. V. Negomireanu I. și Angelescn Victor. „ROMAÎMÎI.“ este sinstul ziar politic de seară,informat din lumea politică autorizată a tuturor partidelor SB* metaim Petrograd, 25 Oct Germanii evacuează repede Belgia. (Westnik). Puternica luptă navală de pe coasta Ghili GERMANII EVACUEAZA BELGIA -------O----- Copenhaga, 25 Oct. — Din New- York se află că vasele engleze ce se aflau în portul Coronei din Chili spre a lua cărbuni eșind întru urmărirea crucișătoarelor germane au fost pîndite de acestea cari au deschis focul de la distanța de 9 km, pe cită vreme englezii n'au deschis focul decât de la 6 km. distanță. Crucișătorul Montmouth a fost grav avariat, o furtună și un ciclon cari s’au deslănțuit puțin în urmă, au dat gata vasul. Tot din cauza furtunei sunt foarte mulți înecați. Crucișătorul „Good Hope” s-a scufundat probabil și el se speră că echipaiul a fost salvat. S’au trimis ajutoare din Coronei, * Copenhaga 25 Octombrie. Ziarele află că vasul „Vinebraneh", a fost prins și scufundat de crucișătorul „Leipzig“ pe coasta Chiliei. Echipagiul a fost salvat. Legatiunea chiliana a comunicat că guvernul chilian a luat măsuri pentru observarea neutralității escortînd cu vase de războiu vasele de comerț navigind în apele sale teritoriale sub drapelul unuia din statele beligerante și cari ar fi amenințate de vre-un crucișător inamic. Berlin, 25 Oct. — Biuroul presei anunță oficial că crucișătorul cuirasat englez „Monmouth” a fost scufundat la 1 Noembrie lângă coasta chiliană de escadra noastră de crucișători. Un alt crucișător cuirasat „Good Hope” a fost grav avariat, crucișătorul „Glasgow” avariat a scăpat. Din partea, Germanilor au participat la luptă crucișătoarele cuirasate Scharnhorst,fmeisen,au și crucișătoarele Nurenberg, Leipzig și Dresden. Vasele noastre nu par a fi suferit avarii. (Wolfsbureau). * întrunirea comitetului consultativ conservator — Comunicatul Partidului— Comitetul consultativ al partidului conservator a ținut două ședințe. Sa discutat atitudinea partidului conservator relativ în situația externă. Prima ședință sa ținut la d. Marghiloman acasă. Au participat mulți fruntași conservatori. D. C. C Arion a insistat asupra unității de vederi care treiie să caracterizeze partidul conservator. D. C. Nenițescu și d. I. Lahovari au fost pentru menținerea unei politici de prudență a Statului nostru. D. Nicut Filipescu s’a declarat pentru intrarea Romîniei în acțiune. Q. AL. Marghiloman a declarat că e partizan al ideii că Rominia trebue să aibă o situație sporită față de noul epilibru european ce se va creain urmă și a căzut de acord asupra redactării următorului comunicat: — „Partidul conservator, față de situațiunea creiată de noua intindere a războiului a luat în unanimitate anumite hotăriri, cu aducerea la îndeplinirea cărora a însărcinat pe șeful partidului“. * A. S. R. Principesa Elisabeta, care se află la Curtea de Argeș cu M. S. Regina Elisabeta, s’a dus eli la Pitești, spre a cumpăra, haine și Încălțăminte, cari se vor împărți la săraci cu ocaziunea parastasului de 40 de zile, pentru odihna sufletului mult regretatului rege Carol. Principesa s’a reîntors seara la Curtea de Argeș. „Acțiunea“ afirmă în chestia serviciului maritim român, că ar fi acaparat de societatea maritimă română, spre a servi interesele unui pretins consorțiu liberal în frunte cu d. Vintilă Brătianu. Suntem autorizați a da cea mai formală desmințire acestor invențiuni grosolane. * A apărut Cronici Literare Ton Trivale. (Prețul 3.50). * S. La fostul mitropolit Atanasie Mironescu a sosit în țară și s’a instalat la mănăstirea Cernica. de „Adevărul“ nar putea să lase o zi, fără să nu atribue cel puțin o nouă declarație d-lui Ion I. C. Brătianu. In numărul penultim al ziarului din strada Sărindar, făcînd excepție dela obiceiul cotidian, pe lingă o nouă declarație, atribue primului ministru și un fapt nou, pe care ce e dreptul îl împrumută de la un ziar ieșan, dar și’l asumă prin chipul cum îl prezintă atențiunei publice. Declarația pe care „Adevărul“ afirmă că ar fi făcut’o d. Ion I. C. Brătianu, privește situația internă din partidul conservator, căruia primul ministru i-ar fi atribuit practica a două politici: una oficială și una neoficială. Este absolut inexact că primul ministru ar sacrifica preocupările mari ale zilei de azi neînțelegerilor din partidul conservator. Dacă neînțelegeri sunt, ele rămîn în sarcina acelor, cari nu au în deajuns priceperea greutăților Siituațiunei de azi. Ca și declarația de mai sus, e tot așa de inexactă și afirmația pe care „Adevărul“ o împrumută de la un ziar eșau și prin care se spune că d. Ion I. C. Brătianu ar fi refuzat să trateze cu Bulgaria libertatea unei acțiuni a Romîniei la Nord, în schimbul orașului Dobrici, care ar fi urmat să se cedeze Bulgariei. E o născocire tendențioasă, menită să alimenteze cu încă o invenție acțiunea de enervare a opiniei publice, pe care unii grăbiți interesați o încearcă de cirva timp. D. Bibicescu, guvernatorul Băncii Naționale, a luat inițiativa crearei unui institut destinat să perpetueze memoria gloriosului rege Carol. După propunerea d-sale consiliul Băncii Naționale a votet, o sumă de 500.000 lei, în scopul acesta, Banca Marmorosch Blank și Banca Românească au subscris câte 100.000 lei fiecare. Subscrierea continuă și nu ne îndoim că toat eșuările noastre instituțiuni financiare se vor grăbi de a subscrie. * Confratele nostru d. G. Metaxa-Doro s’a înscris în baroni de Ilfov. D. George Metaxa-Doro a și depus ern jurămîntul. * D-ra Pascal G. Celesti na. a fost autorizată să predea cursul de desemn și caligrafie, in școalele particulare din țară. * D-nii Noel și Charles Buxton au fost confruntați ori cu autorii odiosului atentat săvîrșit contra lor. Atentatorul a avut o atitudine din cele mai cinice. * Dela 20 pînă la 26 Oct. p. st. n. s’au constatat oficial încă 290 cazuri de holeră în Austro-Ungaria dintre cari 18 cazuri la Budepesta, 6 cazuri la Viena, iar restul în 52 comitate. Pînă azi însă, s’au constatat oficial 1235 cazuri de holeră, în întreaga monarhie. germanii anuunță victorii Berlin 25 Oct.— Comunicat oficial al marelui cartier general. Atacurile noastre în direcțiunea Ypres au progresat și ele mai ales la SV de Ypres; mai mult de 1000 de pizonieri au fost făcuți, si au luat trei mitraliere. Atacurile franceze la V de Noyon și în satul Waily și Chavonne luate de noi au fost respinse cu mari perderi pentru inamic. Am fost nevoiți a părăsi Seupir, luat de noi și fiint în mod slab și o parte de la Vest de Sapuignoni care se află sub focul permanent și grav al artleriei franceze. I La Servon inamicul a fost respins In pădurea Argóimé am continuat a respinge pe inamic, i Pe teamul războiului de la Est trei divizii de cavalerie ruse cari trecuseră Warta mai sus de Kolo au fost bătute și respinse peste fluviu. In colo teatrul războiului este fără lupte. (W’olfsbureau). -------------- I Ofensiva trupelor rusești Petrograd 25 Oct— Statul major al generalisimului comunică: Pe frontul Prusiei de răsărit trupele ruse desfășoară cu succes ofensiva în regiunea pădurilor de la Romminten și Lyck. Ariergarda germană scoasă de noi din Mlava la 4(11) a suferit mari perderi. Peste Vistula inamicul urmează a se retrage. La 5(11) o coloană germană s-a îndreptat prin Czewstochowa spre Vest. Au fost mici ciocniri lângă orășelul Wart și pe șoseaua Andrejew-Mechow lângă II Merzawa. In Galitia austriaca părăsesc în retragerea lor multi bolnavi de holeră, la Yaroslaw, Przework și în satele de pe San. Flota noastră de pe marea Neagră a bombardat Sanguldak, scufundînd 4 transporturi turcești, dintre care 3 cu muniții iar al 4-lea pare a fi avut trupe. (Westnik). ------------- Telegrama Marelui Duce Nicolae adresată lordului Kitchener Londra, 25 Oct.— Oficial.— Lordul Kitchener a primit de la marele duce Nicolae telegrama următoare: In urma succeselor noastre pe Vistula, trupele noastre au repurtat o victorie complectă pe întreg frontul în Galiția. Manevra noastră strategică a fost astfel încoronată de un succes care este fără îndoială cel ma mare ce a fost câștigat de noi de la începutul războiului. Sînt încredințat de săvîrșirea repede și întreagă a scopului nostru comun, fiind încredințat că o victorie decizivă va fi repurtată de armatele aliate“. Crucișător în fier scort Petrograd 25 Oct.— Amiralitatea britanică anunță că pe lângă coastele republicei Chili o luptă navală anglo-germană a avut loc. Crucișătorul englez „Mammouth“ a fost scufundat. Alte amănunte lipsesc. ROMANUL Flota rusă a bombardat forturile turcești Zozln și Zunguldak Constantinopol. 25 Octombrie. Comunicatul oficial al cartierului general spune: ori nici o mișcare nu s’a observat în aruata rusă. Englezii au debarcat din nou trupe la Akaba, dar jandarmii și triburile i-au atacat. Un ofițer englez a fost ucis și soldații aruncînd munițiile au fugit. Azi dimineață, flota rusă a bombardat timp de două ore Zunguldak și Kozlu pe marea Neagră și a scufundat la Kozlu vasul „Nikea“ de 649 tone aparținând armatorului grec Arranitides. La Zunguldak cartierul francez, biserica franceză,, consulatul francez și două alte case au fost distruse. Alte pagube nu au fost: (K. K. T. Korrespondenz Bureau). -—-o—— Minarea golfului Sáros Atena, 25 Oct. — Mine au fost puse pentru a închide golful Sáros. -------------- TEATRUL NAȚIONAL Azi se va juca, la Teatrul Național în matineu „Vlaicu Vodă“, cinci acte de A. Davilla, în rolurile principale d-nii: Ar. Demetriad, Constanța Demetriad, M. Constantinescu, Elvira Atanasescu, I. Petrescu, etc. Seara „A cui e vina?“ trei acte de Emil Nicolau și M. Mora, cu d-nii I. Livescu, Tina, Barbu și G. Storin în rolurile principale. Luni 27 Octombrie se va juca, pentru a treia oară „Ca sa trăești fericit“ trei acte de Andre, Rivoire și Yves Mirande, cu d-nii: N. Soreanu, V. Toneanu, I. Morțun, R. Bulfinschy, A. Atanasescu și d-nele M. Giurgea, O. Bir sane El. Atanasescu etc. Mari fraude cu coasele timbrate SENSAȚIONALELE DESCOPERIRI DE LA DEPOZITUL NO. 2 AL REGIEI — Senzaționalele descoperiri de la Depozitul No. 2 al Regiei — La depozitul No. 2 al Regiei monopolurilor Statului sa u făcut orimele descoperiri senzaționale. Este vorba de o întinsă excrocherie cu coasele timbrate. D. Economu, șeful depozitului, care a făcut o importantă descoperire, a anunțat despre aceasta prefectura poliției Capitalei. COLI STRICATE Se știe că Regia schimbă colile stricate. De pildă ai cumpărat o coală de 100 de lei și ai scris-o, însă, pe la sîrșit ai greșit textul. Atunci te duci la Regie, plătești 10 bani și iți dă o coală, nouă. Cum zilnic se întîmplă ca să se strice coli timbrate. Regia schimbă regulat aceste coli, dând altele bune în locul lor. Pe asta s’a bazat autorul excrocheriei de care vom vorbi mai la vale. Se înțelege că se schimbă numai colite neiscălite." FALSUL Eri a venit la depozitul No. 2 un teanc de golf timbrate de pite 20 de lei spre a fi schimbate. Textul le era deosebit. Cînd tocmai era să le schimbe și să dea altele în locul lor, care n’a fost mirarea d-lui șef Economu cînd a băgat de seamă că la mijloc este o excrocherie. Cercetând șeful, depozitului a constatat că acele coli fusese anulate de tribunal. Autorul pungășiei a șters cuvîntul anulat care era scris mare în mijlocul coaselor și a scris apoi, peste locul ras, diferite contracte, etc. CINE ESTE AUTORUL Se bănuește că, autorul excrocheriilor este un funcționar de la palatul justiției. Acesta avea obiceiul să sustragă de prin dosare colite timbrate anulate și apoi să le vîndă, după ce avea, grije să le șteargă. Debitanții cari au fost înșelați de pungași au reclamat, cazul autorităților. Deocamdată lucrurile stau aici, și nu putem publica decît cercetările făcute ori în pripă. De bună, seamă, că azi se vor descoperi lucruri, foarte interesante. CERCETĂRILE Cercetările au ajuns pe mâna d-lui I. Rafail, inspectorul șef al siguranței Capitalei, care depune multă sîrguință spre a pune mina, pe autor și pe complicii săi, căci fără îndoială, excrocul trebue să aibă numeroși corn plivi, o asemnea „afacere“ cetind concursul multor indivizi. Siguranța a făcut ori mai multe despinderi în această, senzațională excrocherie. Se crede că este vorba de o pagubă foarte mare pe care ar fi suferit-o ministerul de finanțe. Vom ține pe cititori în curent cu tot ce se va mai descoperi, Tzingtao a fost cucerit Tokio, 25 Octombrie. — Tzingtao a fost luat (Westnik). Ofensiva germană la Ypres, Arras și Argonne face progrese Berlin 25 Octombrie. —■ Se telegrafiază de la marele cartier general: în ziua de 6(11) dini. ofensiva noastră la nordvest și sudvest de Ypres a făcut progrese, de asemenea a cîtigat ceva teren lîngă la Bassee și la nord de Arras; în Argonne, trupele noastre au ocupat un punct de sprijin însemnat în pădurea arsă la sudest de St. Michel, pricinuind pierderi simțitoare francezilor. Pe teatrul de războiu din est, nimic însemnat. (ss) Comandamentul superior al armatelor. (Wolfsbureau) Tipaair cu ma$í*4 rutate/a „small/io.i1“ in „üiosps/rednta“ str. academiei na. 17 IN CHESTIA PAINEI - O PUBLICAȚIE A PRIMĂRIEI CAPITALEI - Primăria fiind informată, că, o parte din patronii brutari s’au hotărît să înceteze fabricarea prinei pe ziua de Luni 27 Octombrie a. c., din cauză că nu i s’a permis ridicarea prețului actual, se aduce la cunoștința publicului că s’au luat toate, măsurile necesare ca consumațiunea pîinei să fie asigurată. In afară de cantitățile obișnuite de piine fabricate de societatea „Viața” și fabrica „Müller“ care vor continua să servească publicul cu cantitățile și cu prețurile actuale, Primăria aduce la cunoștință, că plinea fabricată prin grija administrației comunale se va desface, cu începere de Luni 27 curent dela orele 6 dim. în următoarele puncte, unde s’au înființat și organizat depozitele de vînzare: Comisariatul de poliției din str. Sevastian; Comisariatul de politie din str. polonez Mihail Ghika; Comisariatul de poliție din strada Sf. Nicolae Teiu; Comisariatul de poliție din str. Meilor 26 ; Comisariatul de poliție din str. Văcărești 261 ; Comisariatul de poliția din Fața Manutanței ; Comisariatul de poliție circ. 4 din Calea Rahovei 176 ; Sectorul I comunal din str. Berzei; Sectorul II comunal din str. Mercur; Sectorul comunal din str. Căuzași No. 7 ; Halele de flori, Glica, Basarab, Colonel Mihail Ghika, Amza, Grivița, Traian, Obor, Pește ; Percep, circ. I comunal din calea Rahovei; a II comunală din strada Știrbey Vodă No. 107, a III comunală din str. Rotari No. 30, a IV comunală din B-dul Carol 138 ; a V comunală din str. Mircea Vodă No. 50; Sala de așteptare a soc. de tramvai din str. Buzești ; din Piața Victoriei ; din B-du Elisefoata podul Sf. Elefterie ; în grădina Cișmig Jiu (serviciul plantațiilor); Foișorul de foc ; percepția din Obor, Cîmpul Moșilor ; comisariatul circ. III din str. Isvor ; comis, circ. X din str. Georgescu II ;J comis. circ. XIII din str. Romană; comis. circ. XXIII din str. Cantemir No. 48 ; comis. circ. XXIX din calea Șerban Vodă 179 ; calea Griviței în fața Gărei de Nord; calea Griviței în dreptul str. Duca Vodă; calea Grviței în dropul str. Crîngași; calea Griviței în dreptul cimitirului Sf. Vineri; calea Griviței în dreptul șos. Basarab colț cu Hagianof; Sos. Basarab colt cu Banu Mianta ; str. Hagianof colt cu Costache Marinescu ; str. Olimpiului colț Șerban Vodă, în fața morei societăței Viața,; sos. Pantelimon colț cu Eliade; Șerban Vodă colț cu General Lecca ; șos. Viitor colț cu Fabrica de chibrituri. Prețurie de vînzare sunt: Jimbla 0.33 bani; Pîinea albă 0.28 bani; Pîinea neagră 0.23 bani, rămînînd a se vedea dacă luîndu-se avizul comisiunei instituită, de Primărie, pentru studierea acestei cestiuni, mese va avea posibilitatea de a, se mai reduce acest preț. Publicul, este rugat a se prezifcta cu bani potriviți și a evita aglomerațiuni sau ori ce alte tulburări, întrucît cantitatea de pinie necesară a Capitalei este complect asigurat. Primar: Emil O. Petrescu. Secretar gen., Victor Bălăcescu. Meniturile mic i Ministerul de finanțe, a încasat pe decada a II-a a lunei Octombrie din veniturile vamale următoarele sume: Din taxele vamale s’a încasat suma de lei 565.287 și 90 bani; din taxele de port s’a încasat suma de lei 11.947 și 85 de bani și din taxele fondului comunal s’a încasat suma de lei 68.850 și 85 bani. Domnii. Ion Dănoiu (din comuna Bădești-Netroșani, loan Deaconescu și I. M. Bărbulescu din. com. Petroșani, toți din județul Muscel, sunt rugați sp treacă pe la Administrația ziarului avînd a le face piște comunicări. K .B/VMKLR i—.ch-ijilor noștri particulari prin fir special din marele centre mondiale Mic Sfinții Mitropolie Cu ocaziunea funerariilor Majestatei Sale Regelui Carol I, Clerul Captalei înfătișîndu-se în serviciile ce avea de făcut, și ca ținută, în chipul cel mai vrednic, înalt, Prea Sfințitul Mitropolit Primat I. D. Konon însuși a rămas foarte bine impresionat de această vrednică atitudine a Preoțimei din Capitală. Asemenea I. P. S. Sa foarte bucuros a luat act și de mulțumirile ce s’au exprimat Clerului Capitalei cu această, ocaziune, de către Domnul Ministru al Cultelor (Adția Casei Bisericii) cu adresa No. 3899/914.." ‘ ..................... GIRANT RESPONSABIL GHEOROHE CONSTANTINESCU»< ORA 4 Indieni la Marsilia Roma, 25 Octombrie. — Telegramă din Marsilia. Continuă, să, sosească la Marsilia., transporturi de trupe coloniale din diferitele posesiuni engleze. Mulți ofițeri superiori ce comandă, și instruesc câtva, timp împrejurul Marsilie trupele ce sosesc, au închinat vile pe câte doi-trei ani în contracte și să se mai spere că războiul va fi scurt. Vasele ce aduc trupele din Indii sosesc în grupe, de cite 8—10 și chiar 20. Unele regimente își aduc cămilele, caii, cutîrii, caprele lor și se anunță că cor soli dteze cu elefanții lor. Un transport de 60.000 au plecat spre Nord și alți vreo 30.000 fac exerciții. Ei sunt cantonați în grădinile publice și împrejurimile Marsiliei. Vastul parc Borsig poate adăposti singur două sute de mii de oameni. Ei dorm sub palmieri și parcă nu simt de loc vîntul rece al toamnei, deși umblă jumătate gol. Bină acum nu s’a adus decât oameni din regiunile reci, ca Himalaia, Bangtul, Birmania, etc. La primăvară se vor aduce și oameni din regiunile mai calde, ca Bengal, Baroda, Maurus etc. Din cele 316 milioane de suflete omenești din Indiile engleze, se vor putea aduce în Europa cîteva milioane de oameni in stare de a lupta. Printre indienii veniți sunt mulți raiali (prinți milionari), ei au șei brodate cu aur, cu scări de argint și cu pietre prețioase, pe frâuri. Toți sunt plini de curaj și nu vor să audă vorbindu-se de moarte. Caii lor, prinși cu arcan din herghelii ce trăesc în libertate vor fi de mare folos in luptele din regiunile dificile din Flandra, Hainaut și alte. Viața în Marsilia nu s’a scumpit de loc, totul se găsește din abundență; numai înțelegerea se face greu căci indienii vorbesc puțin o engleză stricată, iar francezii nu o știu vorbi. — (A. T. 1.), Roma, 25 Oct.—Ziarul „Idea Nazionale“ comentând un articol apărut în Proporetz din Sofia, în care se susținea că Italia va trebui să se opună și pe viitor precum s’a opus până astăzi, la aspirațiunile sârbo-grecești asupra Adriaticei, scrie: Suntem de acord cu „Preporetz“ și cu „Radical“ în ceea ce privește atât o activă participare diplomatică a Italiei la politica balcanică cît și o mai strînsă înțelegere cu Statele rămase neutrale în conflictul de față și mai cu seamă cu România și Bulgaria, două rațiuni cu cari avem mai multe interese comune și concordante și nici unul divergent, dar nu putem să ne împăcăm cu toate premisele și deducțiunile înfățișate de aceste două ziare sofiste. Astfel nu ni se pare că ar fi întemeiată afirmația cum că lichidarea diferendelor ce au stivuit actualul războiu mai mult decât pe câmpul de luptă se va face la masa verde a Conferinței ce va urma războiului. E vorba de o teză ultra neutralistă pe care n’o îndreptățește o mai exactă cîntăreață atît a forțelor grupului ce va eși învingător cât și a celora a Statelor neutrale luate la ola altă. Astfel nu ne putem împăca cu ziarele suspomenite când dau unei eventuale colaborare diplomatice italo-bulgare un caracter și un fost hotărît anti-grecesc sau anti-sârbesc. Nu credem că o astfel de politică ar putea să-i folosească Italiei și ne îndoim că din ea Bulgaria ar putea să tragă vre-un avantaj. Nu trebue forțat prea mult nota divergentelor italo-sârbe în Adriatica și italo-grecești în Adriatica și Mediteranea. In această privință foile sus pomenite din Sofia exagerează tonul pe care trebue să-l ia politica defensivă a Italiei față de năzuințele sârbo-grecești. Așa de pildă în cazul unei înfrângeri austriace să cobori la Adriatica. Deosebiri între Italia deoparte și Serbia și Grecia pe de altă există fără doar și poate, dar e vorba de unele deosebiri de vederi și de interese cari ar putea fie împăcate în chip amical, pi cum s'a început chiar a se face ___ tre Roma și Atena în ceea ce privește chestia Valonei și a zonei de graniță a Epirului albanez. înțelegem starea sufletească a poporulu bulgăresc care a văzut cum sunt răsplătiți?, opintirile uriașe ce le-au făcut în războiul balcanic și a trebuit să se lipseasca de acele ținuturi din Macedonia pentru care s’au luptat cu atîtea jertfe, atâta amar de vreme. Dar politica nu se clădește pe teme^ fiul urei și al necazurilor. Suntem convinși că dreptele revendicărilor Bulgarilor își vor găsi recunoașterea lor, iar Itala le va susține în această cauză cînd vor fi luate în considerație și interesele celorlalte state balcanice. Tratatul din București va fi iervizuit. Strîngînd în jurul său popoarele balcanice neutrale și unindu-le într’un bloc bine închegat, Italia pe sind va sluji unui interes al său de politică generală, va putea conlucra la o modificare rațională a tratatului, din București. Dar ca să ajungem la acest rezultat, va trebui ca popoarele balcanice să colaboreze cu linia întru a înlătura toate neînțelegerile, desbinările și divergintea, căci printre niște popoare menite să trăiască la un loc, trebue căutat întotdeauna ceea ce e menit să le unească și îndepărtat de ea ce poate să le despartă. — (A. T. I.). ---------------------pop-------------------- Italia, Rominia $i Bulgarii Submarine germana in Turcia Roma 25 Oct.— Se telegrafiază din Atena că patru submarine germane au fost transportate demontate în Turcia. Ele vor fi comandate de cîțiva ofițeri germani cari se ocupă să schițeze planurile întăriturilor din portul Dede-Agaci.— (A. T. I.).0X0