Românul, octombrie 1914 (Anul 44, nr. 155-183)

1914-10-27 / nr. 179

■HBBHfiBHSSSIPSE Mgg . O telegramă din Petrograd anunță că lupte crîncene se dau la rîul San și la Sud de Przmysl. Rușii au silit armatele dușmane să se retragă și anunță victo­ria lor ca decisivă.­­ Rușilor de altminteri opera­țiunile lor pe restul frontului sunt încununate de succes. Au respins pe germani pînă aproa­pe de Etnia Lyck și Austriacilor le dispută Lidi, iar Cernău­­țul. De aceia Agenția Vestnic făcînd­ un bilanț al luptelor de pe frontul oriental cari au­ durat neîntrerupt timp de pa­tru săptămâni și cari aveau drept obiect posesiunea orașe­lor Varșovia și Ivangorod, re­lev­erea cu drept cuvint că a­­ceste lupte s’au terminat în favoarea Rușilor. * In ce privește războiul Rusiei cu Turcia, acest războiu e prea recent ca să fi luat o anumită fizionomie. Luptele din Caucaz nu sunt de­cât incăerări de a­­vantgardă. Până acum se anunță că tru­­ pels íurcű-vurtíe au fast fugă­rite de ruși * Pe frontul occidental situația e neschimbată de trei zile. Ger­manii stau opriți la Ypres și luptă foarte greu la Arras și Soissons. Nici una din taberele inamice nu poate semnala o în­­naintare importantă. « Trebue menționate cioc­nirile navale din ultimele zile dintre flota germană și cea engleză. Avantagiul a fost de partea celoi din­ții și înșiși Englezi sunt uimiți de spiritul de ofen­sivă­ al marinarilor ger­mani. Amiralitatea engleză a­­nunță lupta navală anglo­­germană pe coastele re­­publicei Chili în urma că­reia crucișătorul «Mam­mouth» a fost scufundat. Ultime știri. Germanii evacuează Belgia, iar An­glia anexează insula Cipru. SSTUftTlfi EXTERHÜ Lupte estone­ne pertur San și la sud de Primysl.­­Irmaide turco- chirse puse pe­­ agă. Anexarea Insulei Chili de către englezi. Belgia e evacuată de germani. * i Examenul medic, veterinari -----3fc Examenul de capacitate al me­dicilor veterinari din serviciul di­­recțim­ei generale a serviciului sanitar va­ începe în ziua de 1 No­embrie a. cu orele 2 d. a., în loca­lul școalei superioare de medicină veterinară. .Juriul examinator se compune din d-nîi profesori: N. Filip, pre­ședinte, P. Rigler­, C. I. Motaș, I. D. Poenaru și Al. Neagu, membri și G Manolescu, secretar. Au fost admiși a se prezenta la examen Următorii : Gabor Ion, Turturică Th., Boerescu N., Popes­cu P. N., Constantinescu Gh., Mi­­hăescu Dem., Pîrîianu Ion, Rău­­toiu C., Babeș Sever­, Popovici C., Cantuniari G. V. Negomireanu I. și Angelescn Victor. „ROMAÎMÎI.“ este sinstul ziar politic de seară,informat din lumea politică autorizată a tu­turor­ partidelor SB* metaim Petrograd, 25 Oct Germanii evacuea­ză repede Belgia. (Westnik). Puternica luptă navală de pe coasta Ghili GERMANII EVACUEAZA BELGIA -------O-­----­ Copenhaga, 25 Oct. — Din New- York se află că vasele engleze ce se aflau în portul Coronei din Chili spre a lua cărbuni eșind întru ur­mărirea crucișătoarelor germane au fost pîndite de acestea cari au des­chis focul de la distanța de 9 km, pe cită vreme englezii n'au deschis fo­cul decât de la 6 km. distanță. Cru­cișătorul Montmouth a fost grav a­­variat, o furtună și un ciclon cari s’au deslănțuit puțin în urmă, au dat gata vasul. Tot din cauza furtu­­nei sunt foarte mulți înecați. Cru­cișătorul „Good Hope” s-a scufun­dat probabil și el se speră că echi­pa­­iu­l a fost salvat. S’au trimis a­­jutoare din Coronei, * Copenhaga 25 Octombrie.­­ Zia­rele află că vasul „Vinebraneh", a fost prins și scufundat de crucișă­torul „Leipzig“ pe coasta Chiliei. Echipagiul a fost salvat. Legatiunea chiliana a comunicat că guvernul chilian a luat măsuri pentru observarea neutralității es­cortînd cu vase de războiu vasele de comerț navigind în apele sale teritoriale sub drapelul unuia din statele beligerante și cari ar fi a­­m­enințate de vre-un crucișător inamic. Berlin, 25 Oct. — Biuroul presei anunță oficial că crucișătorul cui­­rasat englez „Monmouth” a fost scufundat la 1 Noembrie lângă coas­ta chili­ană de escadra noastră de crucișători. Un alt crucișător cui­­rasat „Good Hope” a fost grav a­­variat, crucișătorul „Glasgow” ava­riat a scăpat. Din partea, Germanilor au parti­cipat la luptă crucișătoarele cuira­­sate Scharnhorst,­fm­eisen,au și cru­cișătoarele Nu­renberg, Leipzig și Dresden. Vasele noastre nu par a fi suferit avarii. (Wolfsbureau). * întrunirea comitetului consultativ conservator — Comunicatul Partidului— Comitetul consultativ al par­tidului conservator a ținut două ședințe. S­a discutat atitudinea parti­dului conservator relativ în si­­tuația externă. Prima ședință s­a ținut la d. Marghiloman acasă. Au partici­pat mulți fruntași conservatori. D. C. C­ Arion a insistat a­­supra unității de vederi care treiie să caracterizeze parti­dul conservator. D. C. Nenițescu și d. I. La­­hovari au fost pentru menține­rea unei politici de prudență a Statului nostru. D. Nicut Filipescu s’a decla­rat pentru intrarea Romîniei în acțiune. Q. AL. Marghiloman a decla­rat că e partizan al ideii că Rominia trebue să aibă o si­tuație sporită față de noul epi­­libru european ce se va crea­­in urmă și a căzut de acord a­­supra redactării următorului co­municat: — „Partidul conser­vator, față de situațiu­­nea creiată de noua int­indere a războiului a luat în unanimitate anumite hotăriri, cu a­­ducerea la îndeplinire­a cărora a însărcinat pe șeful partidului“. * A. S. R. Principesa Elisabeta, care se află la Curtea de Argeș cu M. S. Regina Elisabeta, s’a dus eli la Pitești, spre a cumpăra, hai­ne și Încălțăminte, cari se vor îm­părți la săraci cu ocaziunea pa­rastasului de 40 de zile, pentru o­­dihna sufletului mult regretatului rege Carol. Principesa s’a reîntors seara la Curtea de Argeș. „Acțiunea“ afirmă în chestia ser­viciului maritim român, că ar fi acaparat de societatea maritimă română, spre a servi interesele u­­nui pretins consorțiu liberal în frunte cu d. Vintilă Brătianu. Suntem autorizați a da cea mai formală desmințire acestor inven­­țiuni grosolane. * A apărut Cronici Literare Ton Trivale. (Prețul 3.50). * S. La fostul mitropolit Atana­­sie Mironescu a sosit în țară și s’a instalat la mănăstirea Cernica. de „Adevărul“ nar putea să lase o zi, fără să nu atribue cel puțin o nouă declarație d-lui Ion I. C. Bră­tianu. In numărul penultim al ziarului din strada Sărindar, făcînd excep­ție dela obiceiul cotidian, pe lingă o nouă declarație, atribue primu­lui ministru și un fapt nou, pe care c­e e dreptul îl împrumută­­ de la un ziar ieșan, dar și’l asumă prin chi­pul cum îl prezintă atențiunei pu­blice. Declarația pe care „Adevărul“ a­firmă că ar fi făcut’o d. Ion I. C. Brătianu, privește situația inter­nă din partidul conservator, căru­ia primul ministru i-ar fi atribuit practica a două politici: una ofi­cială și una neoficială. Este absolut inexact că primul ministru ar sacrifica preocupările mari ale zilei de azi neînțelegeri­lor din partidul conservator. Dacă neînțelegeri sunt, ele rămîn în sar­cina acelor, cari nu au în de­ajuns priceperea greutăților Siituațiunei de azi. Ca și declarația de mai sus, e tot așa de inexactă și afirmația pe ca­re „Adevărul“ o împrumută­­ de la un ziar eșau și prin care se spune că d. Ion I. C. Brătianu ar fi re­fuzat să trateze cu Bulgaria liber­tatea unei acțiuni a Romîniei la Nord, în schimbul orașului Do­­brici, care ar fi urm­at să se cedeze Bulgariei. E o născocire tendențioasă, me­nită să alimenteze cu încă o inven­ție acțiunea de enervare a opiniei publice, pe care unii grăbiți intere­sați o încearcă de cir­va timp.­­ D. Bibicescu, guvernatorul Băncii Naționale, a luat inițiati­va crearei unui institut destinat să perpetueze memoria gloriosului rege Carol. După propunerea d-sale consiliul Băncii Naționale a votet, o sumă de 500.000 lei, în scopul acesta, Banca Marmorosch­ Blank și Ban­ca­­ Românească au subscris câte 100.000 lei fiecare. Subscrierea con­tinuă și nu ne îndoim că t­oat eșuă­rile noastre instituțiuni financia­re se vor grăbi de a­ subscrie. * Confratele nostru d. G. Meta­­xa-Doro s’a înscris în baroni de Il­fov. D. George Metaxa-Doro a și de­pus ern jurămîntu­l. * D-ra Pascal G. Celesti na. a fost autorizată să predea cursul de desemn și caligrafie, in școalele particulare din țară. * D-nii Noel și Charles Buxton au fost confruntați ori cu autorii odiosului atentat săvîrșit contra lor. Atentatorul a avut o atitudi­ne din cele mai cinice. * Dela 20 pînă la 26 Oct. p. st. n. s’au constatat oficial încă 290 ca­zuri de holeră în Austro-Ungar­ia dintre cari 18 cazuri la Budepesta, 6 cazuri la Viena, iar restul în 52 comitate. Pînă azi însă, s’au constatat ofi­cial 1235 cazuri de holeră, în în­treaga monarhie. germanii anuunță victorii­ ­ Berlin 25 Oct.— Comunicat ofi­cial al marelui cartier general. A­­tacurile noastre în direcțiunea Y­­pres au progresat și ele mai ales la SV de Ypres; mai mult de 1000 de pizonieri au fost făcuți, si au lu­at trei mitraliere. Atacurile fran­ceze la V de Noyon și în satul Wai­­ly și Chavonne luate de noi au fost respinse cu mari perderi pentru i­­namic. Am fost nevoiți a părăsi Seupir, luat de noi și fiint în­ mod slab și o parte de la Vest de Sapuig­noni care se află sub focul perma­nent și grav al artleriei franceze. I La Servon inamicul a fost respins In pădurea Argóimé am conti­nuat a respinge pe inamic, i Pe team­ul războiului de la Est trei divizii de cavalerie ruse cari trecuseră Warta mai sus de Kolo au fost bătute și respinse peste flu­­viu. In colo teatrul războiului este fă­­­ră lupte. (W’olfsbureau). --------------­ I Ofensiva trupelor rusești Petrograd 25 Oct— Statul ma­jor al generalisimului comunică: Pe frontul Prusiei de răsărit tru­pele ruse desfășoară cu succes ofen­siva în­ regiunea pădurilor de la Rom­minten și Lyck. Ariergarda germană scoasă de noi din Mlava­­ la 4(11) a suferit mari perderi. Peste Vistula inamicul urmează a se retrage. La 5(11) o coloană ger­mană s-a îndreptat prin Czewsto­­chowa spre Vest. Au fost m­ici cioc­niri lângă orășelul Wart și pe șo­seaua Andrejew-Mechow lângă I­I Merzawa. In Galitia austriaca părăsesc în retragerea lor multi bolnavi de ho­leră, la Yaroslaw, Przework și în satele de pe San. Flota noastră de pe marea Nea­gră a bombardat Sanguldak, scu­­fundînd 4 transporturi turcești, din­tre care 3 cu muniții iar al 4-lea pare a fi avut trupe. (Westnik). -------------­ Telegrama Marelui Duce Nicolae adresată lordului Kitchener Londra, 25 Oct.— Oficial.— Lor­dul Kitchener a primit de la ma­rele duce Ni­col­ae telegrama urmă­toare: In urm­a succeselor noastre pe Vistula, trupele noastre au re­purtat o victorie complectă pe în­treg frontul în Galiția. Manevra noastră strategică a fost astfel în­coronată de un succes care este fă­ră îndoială cel ma mare ce a fost câștigat de noi de la începutul răz­boiului. Sînt încredințat de săvîr­­șirea repede și întreagă a scopului nostru comun, fiind încredințat că o victorie decizi­vă va fi repurtată de armatele aliate“. Crucișător în fier scort Petrograd 25 Oct.— Amiralitatea britanică anunță că pe lângă coas­tele republicei Chili o luptă navală an­glo-germ­an­­ă a avut loc. Cruci­șătorul englez „Mam­mouth“ a fost scufundat. Alte amănunte lipsesc. ROMANUL Flota rusă a bombardat for­turile turcești Zozln și Zunguldak Constantinopol. 25 Octombrie.­­ Comunicatul oficial al cartierului general spune: ori nici o mișcare nu s’a observat în aruata rusă. Englezii au debarcat din nou trupe la Akaba, dar­­ jandarmii și triburile i-au atacat. Un ofițer en­glez a­ fost uci­s și soldații arun­­cînd munițiile au fugit. Azi dimineață, flota rusă a bom­bardat timp de două ore Zungul­­dak și Kozlu pe marea Neagră și a scufundat la Kozlu vasul „Ni­­kea“ de 649 tone aparținând arma­torului grec Arranitides. La Zunguldak cartierul francez, biserica franceză,, consulatul fran­cez și două alte case au fost dis­truse. Alte pagube nu au fost: (K. K. T. Korrespondenz Bureau). -—-o—— Minarea golfului Sáros Atena, 25 Oct. — Mine au fost pu­se pentru a închide golful Sáros. --------------­ TEATRUL NAȚIONAL Azi se va juca, la Teatrul Na­țional în matineu „Vlaicu Vodă“, cinci acte de A. Davilla, în rolu­rile principale d-nii: Ar. Deme­­triad, Constanța Demetriad, M. Constantinescu, Elvira Atanases­­cu, I. Petrescu, etc. Seara „A cui e vina?“ trei ac­te de Emil Nicolau și M. Mora, cu d-nii I. Live­scu, Tina, Barbu și G. Storin în rolurile principale. Luni 27 Octombrie se va juca, pentru a treia oară „Ca sa trăești fericit“ trei acte de Andre, Rivoi­re și Yves Mirand­e, cu d-nii: N. Soreanu, V. Toneanu, I. Morțun, R. Bulfinschy, A. Atanasescu și d-nele M. Giurgea, O. Bir sane El. Atanasescu etc. Mari fraude cu coasele timbrate SENSAȚIONALELE DESCOPERIRI DE LA DEPO­ZITUL NO. 2 AL REGIEI — Senzaționalele descoperiri de la Depozitul No. 2 al Regiei — La depozitul No. 2­ al Regiei mo­nopolurilor Statului sa­ u făcut ori­m­ele descoperiri senzaționale. Este vorba de o întinsă excroche­­rie cu coasele timbrate. D. Economu, șeful depozitului, care a făcut o importantă­ desco­perire, a anunțat despre aceasta prefectura poliției Capitalei. COLI STRICATE Se știe că Regia schimbă colile stricate. De pildă ai cumpărat o coală de 100 de lei și ai scris-o, în­să, pe la sîrșit ai greșit textul. A­­tunci te duci la Regie, plătești 10 bani și iți dă o coală, nouă. Cum­­ zilnic se întîmplă ca să se strice coli timbrate. Regia schim­bă regulat aceste coli, dând altele bune în locul lor. Pe asta s’a bazat autorul excro­­cheriei de care vom vorbi mai la vale. Se înțelege că se schimbă nu­mai colite neiscălite." FALSUL Eri a venit la depozitul No. 2 un teanc de golf timbrate de pite 20 de lei spre a fi schimbate. Textul le era deosebit. Cînd tocmai era să le schimbe și să­ dea altele în locul lor, care n’a fost mirarea d-lui șef Economu cînd a­ băgat de seamă că la mijloc este o excrocherie. Cercetând șeful, depozitului a con­statat că acele coli fusese anulate de tribunal. Autorul pungășiei a șters cuvîntul anulat care era scris mare în mijlocul coaselor și a scris apoi, peste locul ras, dife­rite contracte, etc. CINE ESTE AUTORUL Se bănuește că, autorul excro­­cheriilor este un funcționar de la palatul justiției. Acesta avea obi­ceiul să sustragă de prin dosare colite timbrate anulate și apoi să le­ vîndă, după­ ce avea, grije să le șteargă. Debitanții cari au fost în­șelați de pungași au reclamat, ca­zul autorităților. Deocamdată lu­crurile stau aici, și nu putem pu­blica de­cît cercetările făcute ori în pripă. De bună, seamă, că azi se vor descoperi lucruri, foarte in­te­re­sante. CERCETĂRILE Cercetările au ajuns pe mâna d-lui I. Rafail, inspectorul șef al siguranței Capitalei, care depune multă sîrguință spre a pune mina, pe autor și pe complicii săi, căci fără îndoială, excrocul trebue să aibă numeroși corn­ plivi, o a­sem­nea „afacere“ cetind concursul multor indivizi. Siguranța a făcut ori mai multe despinderi în acea­stă, senzațională excrocherie. Se crede că este vorba de o pagubă foarte mare pe care ar fi suferit-o ministerul de finanțe. Vom ține pe cititori în curent cu tot ce se va mai descoperi, Tzingtao a fost cucerit Tokio, 25 Octom­brie. — Tzingtao a fost luat (Westnik). Ofensiva germană la Ypres, Arras și Argonne face progrese Berlin 25 Octombrie. —■ Se tele­­grafiază de la marele cartier ge­neral: în ziua de 6(11) dini. ofensi­va noastră la nordvest și sudvest de Ypres a făcut progrese, de ase­menea a cîtigat ceva te­ren lîngă la Bassee și la nord de Arras; în Argonne, trupele noastre au ocu­pat un punct de sprijin însemnat în pădurea arsă la sudest de St. Michel, pricinuind pierderi simți­toare francezilor. Pe teatrul de războiu din est, ni­mic însemnat. (ss) Comandamentul superior al armatelor. (Wolfsbureau) Tipaair cu ma$í*4 rutate/a „small/io.i1“ in „üiosps/rednta“ str. academiei na. 17 IN CHESTIA PAINEI - O PUBLICAȚIE A PRIMĂRIEI CAPITALEI - Primăria fiind informată, că, o parte din patronii brutari s’au ho­­tărît să înceteze fabricarea pri­nei pe ziua de Luni 27 Octombrie a. c., din cauză că nu i s’a­ permis ridicarea prețului actual, se adu­ce la cunoștința publicului că s’a­u luat toate, măsurile necesare ca consumațiunea pîinei să fie asigu­rată. In afară de cantitățile obișnuite de piine fabricate de societatea „Viața” și fabrica „Müller“ care vor continua să servească publi­cul cu cantitățile și cu prețurile actuale, Primăria aduce la cunoș­tință, că plinea fabricată prin gri­ja administrației comunale se va desface, cu începere de Luni 27 curent dela orele 6 dim. în urmă­toarele puncte, unde s’au înființat și organizat depozitele de vînzare: Comisariatul de poliției din str. Sevastian; Comisariatul de politie d­in str. polonez Mihail Ghika; Comisariatul de poliție din strada Sf. Nicolae Teiu; Comisariatul de poliție din str. Meilor 26 ; Comisa­riatul de poliție din str. Văcărești 261 ; Comisariatul de poliția din Fața Manutanței ; Comisariatul de poliție circ. 4 din Calea Rah­o­­vei 176 ; Sectorul I comunal din str. Berzei; Sectorul II comunal din str. Mercur; Sectorul comu­nal din str. Căuzași No. 7 ; Halele de flori, Gl­ica, Basarab, Colonel Mihail Ghika, Amza, Grivița, Tra­ian, Obor, Pește ; Percep, circ. I comunal din calea Rah­­ovei; a II comunală din strada Știrbey Vo­dă No. 107, a III comunală din str. Rotari No. 30, a IV comunală din B-dul Carol 138 ; a V comu­nală din str. Mircea Vodă No. 50; Sala de așteptare a soc. de tram­vai din str. Buzești ; din Piața Victoriei ; din B-du Elisefoata po­dul Sf. Elefterie ; în grădina Ciș­­mig Jiu (serviciul plantațiilor); Foișorul de foc ; percepția din O­­bor, Cîmpul Moșilor ; comisaria­tul circ. III din str. Isvor ; comis, circ. X din str. Georgescu II ;J co­­mis. circ. XIII din str. Romană; comis. circ. XXIII din str. Cante­­mir No. 48 ; comis. circ. XXIX din calea Șerban Vodă 179 ; calea Gri­­viței în fața Gărei de Nord; calea Griviței în dreptul str. Duca Vo­dă; calea Grviței în dro­pul str. Crîngași; calea Gri­viței în drep­tul cimitirului Sf. Vineri; calea Griviței în dreptul șos. Basarab colț cu Hagianof; Sos. Basarab colt cu Banu Mianta ; str. Hagia­­nof colt cu Costache Marin­escu ; str. Olimpiului colț Șerban Vodă, în fața morei societăței Viața,; sos. Pantelimon colț cu Eliade; Șerban Vodă colț cu General Lec­­ca ; șos. Viitor colț cu Fabrica de chibrituri. Prețurie de vînzare sunt: Jimbla 0.33 bani; Pîinea albă 0.28 bani; Pîinea neagră 0.23 bani, rămî­­nînd a se vedea dacă luîndu-se a­­vizul comisiunei instituită, de Pri­mărie, pentru studierea acestei cestiuni, mese va avea posibilita­tea de a, se mai reduce acest­ preț. Publicul, este rugat a se prezifcta cu bani potriviți și a evita aglo­­merațiuni sau ori ce alte tulbu­­rări, întru­cît cantitatea de pinie necesară a Capitalei este complect asigurat. Primar: Emil O. Petrescu. Secretar gen., Victor Bălăcescu. Meniturile mic­ i Ministerul de finanțe, a­ înca­sat pe decada a II-a a lunei Oc­tombrie din veniturile vamale ur­mătoarele sume: Din taxele vama­le s’a încasat suma de lei 565.287 și 90 bani; din taxele de port s’a în­casat suma de lei 11.947 și 85 de bani și din taxele fondului comu­nal s’a încasat suma de lei 68.850 și 85 bani. Domnii. Ion Dănoiu (din comuna Bădești-N­etroșani, loan Deacones­­cu și I. M. Bărbu­lescu din. com­. Petroșani, toți din județul Muscel, sunt rugați sp treacă pe la Admi­nistrația ziarului avînd a le face piște comunicări. K .B/VMKLR i—.ch-ijilor noștri particulari prin fir spe­cial­­ din marele centre mondiale M­ic Sfinții Mitropolie Cu ocaziunea funerarii­lor Majes­tatei Sale Regelui Carol I, Clerul Captalei înfătișîndu-se în servicii­le ce avea de făcut, și ca ținută, în chipul cel mai vrednic, înalt, Prea Sfințitul Mitropolit Primat I­. D. Konon însuși a rămas foarte bine impresionat de această vrednică a­titudine a Preoțimei din Capitală. Asemenea I. P. S. Sa foarte bu­curos a luat act și de mulțumirile ce s’au exprimat Clerului Capita­lei cu această, ocaziune, de către Domnul Ministru al Cultelor (Ad­­ția Casei Bisericii) cu adresa No. 3899/914.." ‘ ..................... GIRANT RESPONSABIL GHEOROHE CONSTANTINESCU»< ORA 4 Indieni la Marsilia Roma, 25 Octombrie. — Telegra­mă din Marsilia. Continuă, să, sosească la Marsilia., transporturi de­ trupe coloniale din diferitele posesiuni engleze. Mulți ofițeri superiori ce coman­dă, și instruesc câtva, timp împre­jurul Marsilie trupele ce sosesc, au închinat vile pe câte doi-trei ani în contracte și să­ se mai spere că războiul va fi scurt. Vasele ce aduc trupele din In­dii sosesc în grupe, de cite 8—10 și chiar 20. Unele regimente își a­­duc cămilele, caii, cutîrii, caprele lor și se anunță că cor soli­­ dteze cu elefanții lor. Un transport de 60.00­0 au ple­cat spre Nord și alți vre­o 30.000 fac exerciții. Ei sunt cantonați în grădinile publice și împrejurimile Marsiliei. Vastul parc Borsig poa­te adăposti singur două sute de mii de oameni. Ei dorm sub pal­mieri și par­că nu simt de loc vîntul rece al toamnei, deși um­blă jumătate gol. Bină acum nu s’a adus de­cât oameni din regiu­nile reci, ca Himalaia, Bangtul, Birmania, etc. La primăvară se vor aduce și oameni din regiunile mai calde, ca Bengal, Ba­roda, Maurus etc. Din cele 316 milioane de suflete omenești din Indiile en­gleze, se vor putea­ aduce în Eu­r­opa cî­teva milioane de oameni in stare de a lupta. Printre indienii veniți sunt mulți raiali (prinți milionari), ei au șei brodate cu aur, cu scări de argint și cu pietre prețioase, pe­­ f­râuri. Toți sunt plini de curaj și nu vor să audă vorbind­u-se de moar­te. Caii lor, prinși cu arcan din herghelii ce trăesc în libertate vor fi de mare folos in luptele din re­giunile dificile din Flandra, Hai­­naut și alte. Viața în Marsilia nu s’a scum­pit de loc, totul se găsește din a­­bundență; numai înțelegerea se face greu căci indienii vorbesc pu­țin o engleză stricată, iar france­zii nu o știu vorbi. — (A. T. 1.), Roma, 25 Oct.—Ziarul „Idea Na­­zionale“ comentând un articol apă­rut în Proporetz din Sofia, în ca­re se susținea că Italia va trebui să se opună și pe viitor precum s’a opus până astăzi, la aspirațiunile sârbo-grecești asupra Adriaticei, scrie: Suntem de acord cu „Pre­­poretz“ și cu „Radical“ în ceea ce privește atât o activă participare diplomatică a Italiei la politica balcanică cît și o mai strînsă în­țelegere cu Statele rămase neutra­le în conflictul de față și mai cu seamă cu România și Bulgaria, două rațiuni cu cari avem mai multe interese comune și concor­dante și nici unul divergent, dar nu putem să ne împăcăm cu toate premisele și deducțiunile înfățișa­te de aceste două ziare sofiste. Astfel nu ni se pare că ar fi în­temeiată afirmația cum că lichida­rea diferendelor ce au stivuit ac­tualul războiu mai mult de­cât pe câm­pul de luptă se va face la ma­sa verde a Conferinței ce va urma războiului. E vorba de o teză ultra neutralistă pe care n’o îndreptă­țește o mai exactă cîntăreață atît a forțelor grupului ce va eși învin­gător cât și a celora a Statelor neutrale luate la o­la altă. Astfel nu ne putem împăca cu ziarele sus­­pomenite când dau unei­ eventuale colaborare diplomatice italo-bulga­re un caracter și un fost hotărît anti-grecesc sau anti-sârbesc. Nu credem că o astfel de politică ar putea să-i folosească Italiei și ne îndoim că din ea Bulgaria ar pu­tea să tragă vre-un avantaj. Nu trebue forțat prea mult nota divergentelor italo-sârbe în Adria­­tica și italo-grecești în Adriatica și Mediteranea. In această privin­ță foile sus pomenite din Sofia exa­gerează tonul pe care trebue să-l ia politica defensivă a Italiei față de năzuințele sârbo-grecești. Așa de pildă în cazul unei în­frângeri austriace să cobori la A­­driatica. Deosebiri între Italia de­oparte și Serbia și Grecia pe de altă există fără doar și poate, dar e vorba de unele deosebiri de ve­deri și de interese cari ar putea fie împăcate în chip amical, pi cum s'a început chiar a se face ___ tre Roma și Atena în ceea ce pri­vește chestia Valonei și a zonei de graniță a Epirului albanez. înțelegem starea sufletească a poporulu bulgăresc care a văzut cum sunt răsplătiți?, opintirile u­­riașe ce le-au făcut în războiul bal­canic și a trebuit să se lipseasca de acele ținuturi din Macedonia pentru care s’au luptat cu atîtea jertfe, atâta amar de vreme. Dar­­ politica nu se clădește pe teme^ f­iul urei și al necazurilor. Suntem convinși că dreptele revendicări­l­­o­­r Bulgarilor își vor găsi recu­­noa­șterea lor, iar Itala le va sus­ține în această cauză cînd vor fi luate în considerație și interesele celorlalte state balcanice. Tratatul din București va fi iervizuit. Strîn­gînd în jurul său popoarele bal­canice neutrale și unindu-le în­­tr’un bloc bine închegat, Italia pe sind va sluji unui interes al său de politică generală, va putea con­lucra la o modificare rațională a tratatului, din București. Dar ca să ajungem la ac­est re­zultat, va trebui ca popoarele bal­­­canice să colaboreze cu­­ linia în­tru a înlătura toate neînțelegeri­le, desbinările și diverginte­a, căci printre niște popoare menite să trăiască la un loc, trebue căutat în­totdeauna ceea ce e menit să le unească și îndepărtat de ea ce poa­te să le despartă. — (A. T. I.). ---------------------pop--------------------­ Italia, Rominia $i Bulgarii Submarine germana in Turcia Roma 25 Oct.— Se telegrafiază din Atena că patru submarine ger­mane au fost transportate demon­tate în Turcia. Ele vor fi coman­date de cîțiva ofițeri germani cari se ocupă să schițeze planurile întă­riturilor din portul Dede-Agaci.— (A. T. I.).­­0X0

Next