Românul, septembrie 1915 (Anul 46, nr. 480-509)
1915-09-01 / nr. 480
6 BANI EKEMPLARUL Fundator : C. A. S0SETT1 ANUL 46-Iea— No. 480 VOIEȘTE ȘI VEI PUTEA ANUHCIURI Sinia corp pe o coloană in pagina l , . SO traat Linia corp 7 pe o coloană pagina IV , ,30 ban Inserts "1 reclaase în pagina III int». , fie! A se „»dresa: In UamftuiB * la Administrația stăruim, bass»»!!» ! la d-ni John F. Jones A C-ia, 31 61* re da Faubourg Montmartre. La fierSän & &t5ís»6ií t ia d-nii Kudolf Messe & C-U La <3etsöv® 5 ia d-aii Haaaensíeín & Vogler și la toate agențiile de publicitate. iEMg;iA, 8ÎR. iS&QEIÍEÍ, So, 19 ADMIRISSflâȚi STRADA ACADEMIEI Mo. 17 MARȚI 1 SEPTEMBRI1 1915 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI ABONAMENTE In țară , un an ÎS lei . . . soaee Inul 9 Ies 1« străinătate , un an 36 iei . . . șease Luni fil le Abonamentele încep la 1 și 15 ale flacărei suni ia adresai ie t«oiBS mai I» Administrația aiarulu și ia clipițl poștale, nt» Je i»au*lBî la cAgance Internationala de Joannen Gorbaty». La Vieoai la d-nul I, Bettenhausen,. Staatsbahuho La Geneve < Heinrich Masseln. TELEFON No. 57/20 și 22/39 BUCUREȘTI 31 AUGUST SURPRIZE CUM SE REPREZINTĂ VIITORUL Ne aflăm într’un moment de relativă acalmie pe frontul oriental unde s’au executat pînă acum cele mai interesante mișcări. Austro- Germanii ei înșiși, prin închiderea frontierelor dinspre Romînia și Elveția „din motive militare,“ arată că se pregătesc acum pe alte fronturi lovituri noui. Nu e de mirare deci că în Statele Neutre, și la noi îndeosebi, se exploatează aceste misterioase transporturi care se îndreaptă către regiuni necunoscute, și se caută a se influența opinia publică prin emiterea a tot felul de ipoteze, care nu sunt decît simple svonuri, colportate din cafenele în coloanele ziarelor care nu-și supraveghiază informațiile îndeajuns. Erau cam aceleași alarme în momentele cînd Austro-Germanii, pregăteau lupta din Galiția din Aprilie și Main trecut. Și atunci traficul de călători și de mărfuri fusese suspendat, și atunci se anunțase o ofensivă austro-germană împotriva Serbiei, și atunci unii oameni politici și unele ziare dela noi luaseră drept bine aceste știri și construiau pe temeiul lor ipoteze, care nu erau lipsite de o notă sinistră pentru viitorul Romîniei. Apoi, din toate svonurile, nu s’a ales nimic, și adevărul a ămas cu totul departe de prevederile făcute. Lucrurile nu par a se petrece altfel acum. Mișcări militare se anunță și acum și ipotezele asupra lor sunt tot atît de hazardate. Atît numai că în urma luptelor din Galiția și Polonia imaginațiile se găsesc mai aprinse și prin urmare și svonurile au crescut în amploare și coloritul lor sentimental a devenit mult mai violent. Se pare că opinia publică de la noi și din alte țări neutre — înăbușită de nehotarîrea acestui războiu inimaginabil de aspru și de lung, așteaptă cu înfrigurare să pornească de undeva o lovitură decizivă, o surprindere catastrofală, care să aplece odata balanța victoriei și să scape Europa de visul grozav în care trăiește de prea mult timp. De aceia se agață de toate svonurile, de toate posibilitățile pentru ca să găsiasca în sfîrșit în una dîn ele mult așteptatul sfîrșit. E greu să pătrundă, se vede, în marele public european opinia exactei durate a războiului actual, și de aceia toate ipotezele sunt acceptate, după dorința unora și nu după indicațiile rațiunei. O cît de grăbită privire asupra posibilităților de viitor poate să aibă un efect calmant asupra acestor imaginații aprinse de frigurile așteptării. „Grăbite“ consideră războiul în Rusia terminat... Noi nu credem că Rușii au făcut pînă acum în apărarea țării lor efortul suprem, totuși suntem dispuși pentru ușurința discuțiunii să admitem încheierea Campaniei rusești... Rămîne frontul occidental și frontul italian, ca teatre principale de războiu și frontul balcanic ca teatru secundar, dar de o mare importanță virtuală. Războiul de asediu de pe teatrul occidental nu și-a desmințit caracterul. Și unii și alții dintre adversari au făcut eforturi extraordinare dar n’au obținut de cîte succese partiale, foarte sărace, dacă nu cu totul lipsite, de urmări. Asemenea succese le-au obținut fiecare adversar printr’un sistem asemănător. Au concentrat o puternică artilerie intr un punct al frontului, nu au evuțat nicidecum infanteria în asalturi repetate și astfel au putut trece peste adversar un kilometru sau doi, pînă în acesta a primit întărituri suficiente ca să oprească istovitoarea înaintare a dușmanului. Era vorba deci de o superioritate numerică locală și în aceste condițiuni succesul se obținea aproape într-un mod mecanic. Dar pentru ca o asemenea înaintare să fie susținută ar trebui ca superioritatea numerică să se mențină ca însăși un timp foarte îndelungat șî să fie generală pe întregul front, căci altfel înaintarea ar fi un dezastru numai pentru coloana înaintată. Se va putea realiza dintr’o paarte sau din alta într’un timp scurt o asemenea superioritate șî în efective și în armament șî în municiuni ? Iată o întrebare la care grăbit« da w opresc. Și va putea o asemenea înaintare să ducă un alt rezultat decît la o schimbare a teatrului de operațuni ? Iată a doua întrebare la care ei nu vor iarăși să se oprească. Cei ce se așteaptă la surprize decizive, uită însuși caracterul esențial al confiatului de pe frontul occidental. Pe frontul italian surprizele sunt și mai îndepărtate, fiindcă, din cauza terenului, aici nu au avut loc decît ciocnirî între posturile înaintate, cu efective puțin numeroase, de pe crestele Alpilor, iar marile efective ale adversarilor nici nu au avut priej să ia contact. Un umorist englez avea dreptate spunînd că între Italia și Austria este stare de războiu, dar războiul încă nu s’a început. Abia după ieșirea din faza operațiilor preliminare de la frontieră, vor putea avea loc lupte importante și cu mari urmări. In peninsula balcanică, fie pe frontul lui tio-sîrb, fie pe frontul Dardanelelor nu ne găsim decît în așteptarea unor acțiuni importante dar nu avem simptome suficiente pentru a afirma cu siguranță ce evenimente se vor produce. In fata unor simple posibilități nu ne putem găsi decît rezervați și atentî, fie aceia cînd ni se vorbește de către interesați sau naivi de o mare surpriză ce trebuie să ne alarmeze cu anticipație, avem cuvinte să privim aceste încercări drept mașinațiuni tendențioase sau simple... naivități. Iar conștiința că Rominia este pregătită din toate punctele, de vedere pentru orice eventualitate, este îndestulătoare pentru paralizarea tuturor acestor invensiunti de fabricație străină și interesată, sau, dacă e... industrie națională, produse de... fericiți al căror număr e infinit, după cum spune înțelepciunea antică.I. R. NEGRU PE ALB noua stagiune a Teatrului a faționat In prezența MM. N. Regelui, Reginei și A. S. R. Principelui Carol. Teatrul Național din București și-a deschis noua stagiune cu „Ovidiu“ piesa lui Vasile Alecsandri, al cărui pătrar de veac de la moarte, fusese celebrat cîteva zile mai înainte la Mircești. Importanța acestei stagiuni însă, constă în altceva decît în pietatea manifestată față de opera mrelui nostru poet național. Stagiunea anului acesta, se deschide, sub noua direcție a d-lui Alexandru Mavrodi și — coinndență fericită — chiar in ziua în care M. S. Regele iscălea decretul de numire al celui care de azi înainte, va avea de condus frinele acestui stat minuscul, dar plin de atîtea curente și personalități diametral opuse, că guvernarea lui devine mai dificilă chiar decît a marelui stat în mijlocul căruia se manifestă. Adevărul este că dacă nn coprinsul celui mai de seamă templu al artei noastre, a răsunat adesea ori și voci dezacordate, vina nu este decît a celor care n’a știut să le armonizeze dîndu-le muzicalitatea necesară oricărei orchestre mari. Cu ceva bună voință de o parte și de alta, cu o dreaptă rațiune de disciplină de alta, toate elementele primei noastre scene, se pot foarte ușor contopi într’un ton impunător, un tot care de la director pînă la ultimul gagist să nu cugete și să nu respire și să nu se manifeste decît prin acelaș creer, prin acelaș plămîn și prin acelaș braț. Idealul acesta, este posibil . Eu cred că da. Și dacă nu mă înșel posibilitatea înfăptuirei lui, o văd cu atît mai bine acum, de cînd în fruntea primei mustre scene naționale, se află noul director Alexandru Mavrodi, un om care cunoaște și teatru și pe actori, și pe scriitori și pe toți ceilalți care vin în contact direct cu teatrul. Fără dar a face caz de fraze lungi, și pompoase, voi spune fiumi că noua stagiune se deschide sub augurul propice al unei stări de lucruri asupra căreia anticipez cea mai perfectă armonie și un vădit progres al acestei înalte instituțiuni de cultură națională. „Ovidiu“ a deschis seria. Celelalte îl vor urma... Pentru teatru dar și pentru noul lui director: să fie într’un ceas bun. KOHYNOOR. Uliii m cimpoi te ișit! "•L’J ..în. U .»wtn Cifcîn UA- Soldați francezi spăllndu-și schimburile într’un rîușor ce trece în dosul unei tabere pe frontul de luptă. VIHZAREA IN COMUN A CEREALELOR MARILOR CULTIVATORI — O propunere în vederea organizărei acestei vînzări — Poate că organizațiunea se întrevăd pentru marii cultivatori și ale cărei linii generale dau mai la vale, să pară greu de realizat șî nu tocmai imperios cerută. Dar dacă dorim să înlăturăm speculatorii, ce e drept mai puțin numeroși ca dincolo plus unii paraziți care trăesc sub acoperișuri de bănci sau alte instituțiuni cu care marii cultivatori stau în legături de credit și afaceri, atunci organizațiunea în chesiune devine de urgentă trebuință. Ca și la vinzarea în comun a cerealelor micilor cultivatori, productele marilor cultivatori „destinata vînzării, trebuiesc păstrate în alte locuri decît în magaziile lor personale Intervine deci trebuința de a se construi magazii colective în anumite centre de preferat gări, convenabile ca distanță pentru grupuri, grupuri de mari cultivatori. Utilajul magaziilor va fi modern iar capacitatea lor mai mare ca prevederele optimiste a cercului de mari cultivatori. Magaziile pot fi contruite de stat, de o asociațiune particulară sau mixtă, sau de o uniune generală a marilor cultivatori. Această din urmă soluțiune pare a fi cea mai avantajoasă deoarece construirea ar costa cel mai aftin posibil și marii cultivatori fiind și stăpînii magaziilor, ar converti exploatarea lor, în constituire de fonduri de amortisment care vor fi mult mai ușor de suportat decît magazinajele ce ei plătesc particularilor sau statului în starea actuală de lucruri. e Fiecare magazie să se administreze de cîte un delegat al uniunei generale a mărilor cultivatori, care să aibă răspunderea materială și morală de cantitățile primite și eșite din magazie. După recoltare, marii cultivatori își vor trimite pînă la o epocă hotărîtâ, productele ce au de vînzare, la magaziile în raza cărora sunt ei. Pentru productele depuse (fiecare în silozuri aparte căci numărul depunătorilor, nu va fi mare), se vor elibera bonuri de primire provizorii, constatoare de cantitățile, felurile mărfurilor și numele depunătorilor. Fiecare magazie, după terminarea cu primirele va scoate cîte un eclantificat din fiecare fel de marfă pe care va indica felul, cantitatea, numărul silozului și numele proprietarului. .Aceste echantilloane se vor trimite la sucursala uniunea marilor cultivatori, care va fi de ex. în Capitala județului, unde se vor reuni marii cultivatori spre a clasifica kerealelet. Cu această operațiune va fi însărcinat un comitet ales din membrii prezenți. Cei nemulțumiți cu clasificarea acestui comitet, vor trebui să se supună sentinței unui juriu de larbitrii ales la fel cu comitetul în chestiune. După indicațiunile comitetului miagaziile vor amesteca felurile și calitățile asemănătoare de producte, liberând bonuri de primire definitive contra celor provizorii. Sucursala uniunea via ținea socoteală de cantitățile, felurile și calitățile de producte ale fiecărei magazii și va prepara echantiioane tip asupra producțiunea din întreg județul. Aceste echanti Ioane vor fi trimise Centralei uniunea marilor cultivatori unde consiliul de adminiistrat TM11 ® 17 va contopindbantifloar nele asemănătoare pe regiune ca Moldova Nord grîu I etc. Această ultimă clasificare va fi comunicată sucursalelor și de către acestea prin magaziile respective membrilor care vor ști astfel că productele lor sunt de cutare calitate față de producțiunea țarei și prin urmare vor putea urmări zilnic cota lor. Amanetînd dovezile definitive, marii cultivatori își vor putea deschide cont curent, la Banca Națională, la un consorțiu de bănci sau la Uniunea generală a marilor cultivatori organizată în felul Creditului Rural, pînă la 2/3 din valoarea intrinsecă a felurilor de producte calculată după o cotă fixată la începutul fiecărei campanii sau cînd intervin fluietuațiuni mari de natură de a compromite marja depozitelor. Dacă se îmbrățișează ultima formulă de avansuri atunci Uniunea să fie garantată și cu răspunderea nelimitată a fiecărui depunător de producte. In felul aceste marii cultivatori pot să-și acopere nevoile de bani aproape imediat după recoltare, șiă aștepte momentele favorabile vînzărei, căci n’ar mai fi supra oferta actuală în anumit timp al anului și care o știm cu tot cît de păgubitoare este pentru economia națională. * 1 2 345 * * * * * * Cu vînzarea productelor marilor cultivatori să fie însărcinată Uniunea generală care ca și Centrala obștiilor și de acord cu aceasta să caute prețul cel mai favorabil. Vînzarea încheiată. Uniunea va transmite prin sucursale ordinile de încărcarea magaziilor. Produsul vînzărei se va da posesorilor de depozite vîndute prin sucursalele Uniunea șî magaziilor care vor trebui să dovedească suma ce mai au de primit asupra depozitului lor. Un studiu amănunțit, în care privesc această problemă pe toate fețele și în toate detaliile voi prezintă în curînd Loc. Nationale de agricultură. Vasile Nădejde Lucruri din Franța Ce s’a făcut la Creusot. — Plungerea celor cinstiți contra hoților ce „domnesc" Ia lochisor „Cînd cineva pătrunde pentru prima oară în uzinele metalurgice din Creusot simte ceva neplăcut. Bucăți de metal încă roșii împiedică pașii; vetre imense varsă fără nici o grație rîuri de oțel topit care în contact cu vasele însărcinate a le primi dă naștere la imense jerbe de scîntei care acoperă bolta atelierelor pentru a cădea în urmă ca o ploaie de foc pe pămînt. Ciocane imense vă asurzesc, macarale da dimensiuni fantastice și fără încetare in mișcare, pare că caută prada lor. Stranii mâini svîrt tentacule care deodată se lungesc, se întind ca șerpii pentru a se agăța de enorme blocuri ncandescente care se ridică cu ușurință surprinzătoare“. Aceste sunt impresiunile unui gazetarfrancez, care a însoțit, pe d. Thomas, subsecretar de stat la departamentul munițiunilor, în vizita ce acesta a făcut-o imenselor ateliere de la Creusot, rivalele uzinier Krupp. Descripții numeroase și filme cinematografice ne-au pus în măsură ca să cunoaștem enorma activitate ce domnește în aceste imense ateliere unde oțelul și fierul se prefac în rîuri de foc mai înainte de a se transforma în arme ucigătoare. Această activitate enormă a uzinelor metalurgice din Franța nu datează de mult, căci, după începerea războiului, printr’un calcul foarte greșit, guvernul francez pustiise uzinele trimițînd pe lucrătorii cei mai pricepuți ia front. A trebuit să vină campania energică susținută și neîntreruptă a senatorului Humbert urmată de legea Dalmier pentru ca uzinele să înceapă a lucra din nou la tunuri și munițiuni. Fără acestea, numărul imens al soldaților sau bravura lor nu pot face nimic. Iată de ce actualmente mai mult de 13.000 lucrători lucrează zi și noapte în vastele uzine Schneider din Creusot. O curioasă campanie de presă susținută de publicistul cunoscut Jack Chur a început în Franța. E vorba de nedreptatea ce se face oamenilor cinstiți care luptă și-și expun viața în timp ce criminalii, cei certați cu justiția, escrocii, delapidatorii de bani publici, falsificatorii, etc. stau în închisori la adăpost de pericol bine hrăniți de statul care în aceste „momente pare a se îngriji mai mult de soarta necinstiților decit de viața oamenilor onorabili. Se pare că în aceste momente tulburi și tragice meseria de hoț e un privilegiu care conferă celui ce o are dreptul de a fi la adăpost de privațiuni, suferințe și moarte. Ce ar fi de făcut ? Să se omoare cei din închisori? cine ar putea susține aceasta, dar ceia ce s’ar putea face este ca toți făcătorii de rele și toți criminalii să fie trimiși la front, bineînțeles fiind supraveghiați de aproape pentru ca astfel ei să participe la jertfele tuturor, ei care în timp de pace au atins drepturile viața altora. Li s’ar putea da înși sărcinările cele mai grele, cele mai primejdioase, țnnîndu-se cu modul acesta un vechi obicei al marinei franceze. Care era acest obicei ? Pe vremea cînd nu existau mașinile perfecționate de astăzi pentru a se lansa în apă un vas era nevoe ca un om să intre sub el și să fae un lanț. Muncă aceasta era enorm de periculoasă. Unui condamnat la moarte i se dădea această însărcinare și dacă scăpa el cîștiga viața — dacă nu, vasul se însărcina el a ține locul ghilotinei. Cam acelaș lucru se cere astăzi din partea criminalilor care expuși la muncile cele mai grele în război ar servi patria și avînd norocul să scape s-ar reabilita cu desăvîrșire de păcatele făptuite. Poate că această campanie de presă să nu aibă succesul pe care autorul ei ar fi în drept să o ceară. Totuși se crede că ea nu va rămîne sterilă ci va da roade bune. SEMPER. PAGINI XI-IU^UJE Din viața lui Alecsandri Revista „Flacăra“, a închinat ultimul număr comemorării morții marelui poet național Vasile Alecsandri. Transcriem rele rînduri referitoare următoa la felul cum bardul de la Mircești privea politica și la activitatea bardului pentru purificarea limbei românești : Mircești, 26 Oct. 1860 ...Am făgăduit Doamnei Ghika să lucrez pentru teatru și să pun în scenă mai multe tipuri cari sunt podoaba lui Fialkowski și plictiseala Camerei. Te rog să o anunți că sunt gata. In aceste cincispreze zile din urmă, am fost cuprins de un fel de febră de lucru, care a avut ca rezultat cinci lucrări dramatice, a căror listă iat-o . (Nu lucra tocmai greu Alecsandri.) 1. Lipitorile satului, dramă în 5 acte. * 2. Sgîrcitul risipitor dramă in 5 acte 3. Satul lui Cremene piesă în 1 act 4. Retrogradul, canțonetă comică 5. Demagogul, canțonetă comică. Pentru ca să-mi țin făgăduiala, am făcut să intre în personalul „Sgîrcitului“ doi saltimbanci politici cu numele de Clevoticî și Tribunescu, al căror profil este croit după cel al lui Rosettaki și al lui Ioan Brătianu. Ei te vor face* 12 3 45 să rîzî sper, căci personagiile mele sunt tot așa da caraghioase ca și modelele lor. Cît despre canțoneta demagogului, e portretul ascuns al celebrului orator al Camerei care evocă cu atîta succes umbra lui Ali Pașa din Ianina. Am crezut că trebue sau pun să debiteze pe scenă un discurs la f cu cel cu care ne-a asasinat în ziua frumoasei interpelări...“ Intr’o altă scrisoare din 1862 adresată tot lui d. Gricika, el caracterizează cele două tipuri Clevetici și Tribunescu astfel: „Clevetici et Tribunescu sont des marmirons politiques qui veulent arranger leur pays à la crapaudine“. O rodnică activitate a depus Alecsandri și pentru făurirea limbei literare fără de care Eminescu nu ar fi ajuns să scrie, cum a scris. In mijlocul elucubrațiilor filologkri ale tuturor latiniștilor acelui timp, Alecsandri reprezenta curentul bunului simț și ori de cîte ori avea ocazia, fie în literatura sa, fie altfel, el combatea deformările limbei, servindu-se mai ales de arma pe cara o întrebuința cu mai multă agilitate, ironia. In special avea mare necaz împotriv lui scurt și a terminației ținute pe cara propunea să o înlocuiască cu : are, ere, ire. Din această cauză era silit să facă observații sau să ironizeze chiar pe prietenii săi cari mai împărtășeau ideile sale filologice. Iată o scrisoare adresate lui Ghika-Pantazzi.: Mon elver Pantazzi țiune, Nu fi cu citațiune Căci am o citațiune La înalta Casațiune La 25 Noembrie Am toată speranțiune De buna decisiune In al meu procesiune Te sărut cu amicițiune. Mircești, 19 Noembrie 1868 Pentru cei tineri Poețil Alexandru Macedonski arată printr’o scrisoare de ce a dus campanie înpotriva sistemului după care Academia Română acorda premii pe vremuri. Și, între altele, autorul „Nopților“ ne spune: „Nu regret de asemenea nici micile glume satirice, pe cari le-am făcut cu acea ocaziune, opunînd bunăoară răspunsurile repausatului membru al Academiei Sion, care voind să fie înțepător, scria prin ziare că premiile Academiei Române nu sunt pentru cei cu dinți de lapte, întîmpinarea că recunosc în adevăr că aceste premii sunt numai pentru, cei cari nu au dinți de loc... Acele vremuri erau cu toate acestea frumoase, căci dacă mulțt din generația veche înclinaseră, spre bătrînețe, către materialism, tinerii știuseră să rămînă idealiști“. D. Macedonski arată că a luptat pentru isbînda celor tineri — și bine a făcut. Comitete, adunări, lucrări, etc. care să se aprobe și să se premieze singure nu folosesc cu nimic celor ce le-a ales , iar marilor instiuții ca și neamurilor le păgubesc. Azi însă,lucrurile s’au schimbat cu Academia Română și nădăjduim că în curînd se vor schimbă și cu celelalte comisii sau comitete însărcinate să încurajeze literatura și ura română. Să se lace loc larg celor tineri, cu dor de muncă și dragoste de viață, căci numai ei sunt adevărata propășire, ■viitorul și nădejdea neamurilor. Să se lase posibilitatea celor tineri de a arăta și ei ce pot, căci pe ceilalți i-am văzut la treabă și la încasarea răsplăților de tot felul.________ _ R. BETE - 5UBUBET- PUNE Se anunță prin ziare o fabrică de butoaie botezată: „Bachus“. Pe cît ne aducem aminte, Bacchus, la Romani, era zeul butoaielor... pline — nu goale. Retragerea ministrului rus Giers Petrograd, 28 August. — Ministrul Rusiei la Cetinie, d. de Giers, a fost scos la pensie pentru limită de vîrstă. D. Leon lslavin a fost numit ministru al Rusiei la Cetinie. (Westnik). Râsboiul european Declarațiile Lordului Cecil Londra 30 August. — Oficial. — Lordul R. Cecil, subsecretar de stat la externe într un discurs rostit la Croydon, a caracterizat de imbecilitate, ideea curentă în Germania, cum că Anglia ar tremura de frică în fața Zeplinurilor. „Cum e cu putință —a zis ministrul ca un om mintea întreagă să-și poată închipui că aruncînd bombe asupra femeilor și copiilor fără apărare s’ar putea servi ori în ce fel interesele militare“ Ministrul a mai spus că e convins că Germanii și Austria ®«, precum s’a întimplat eu tot cei ce au năvălit în Rusia în trecut, vor ajunge la concluzia că această țară este invincibilă. Acum un an armatele germane erau la 30 km. de Paris și soarta războiului îndoelnică. Astăzi Parisul e tot atît de sigur ca Londra. Ministrul a zis că e sigur că o mare victorie la Dardanele este apropiată și ea va exercita o înrîurire importantă asupra tuturor țărilor din lume. Cînd istoria scrisă a războiului va fi cunoscută, a mai zis lordul Cocii, se va face deplina dovadă că mai multe răscoale civile au fost provocate de aurul german. Tot asemenea în Persia, de mai mul« ani de zile Germania a utilizat fonduri considerabile în scopul de a provoca tulburări în momentul cînd un războiu ca cel de astăzi ar izbucni. (Comunicat de legatiunea britanică). . I ! ...(1 !*!