Românul, octombrie 1915 (Anul 46, nr. 510-539)
1915-10-15 / nr. 524
o. ANUNCIURI Linia corp 8 pe o coloanăt in pagina II, Linia corp 7 pe o coloanăt în pagina IV, Insert și reclame In pagina III linia. . Are adresa în România t la Administrația ziarilm. La Paris » la d-ni Jean F Jones & Cie, Linie da Faubourg Montmartre. La Berlin & Vienaat la d-nii Huaolî Mossa & C-ie La Genevé | la d-nii Haasanstein & Vogler și 1³ toate «gențiile de publicitate. RID.SIIA, STR. ACADEMIEI, Ia lî «p. 17 «si bani SO bani la BANI » EXEMPLARUL Fundator : C. A. ROSETTI JOI 15 OCTOMBRIE 1915^ LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI ABONAMENTE îi țar fi : , an an 18 lei . . . șease Inul 0 lei In străinătate , an an 36 lei . . . șease luni 18 U Abonamentele incep la 1 și 16 ale fiecărei Ioni A sa adresat in PuMn Amax la Administrația Islazului și la «Sălii poștale, «•* P«rt»s la «Agence Interna fiscale da Ja urna Borbaty». La lena« la d-nal I. Bettenhausen, Staatabafenha La Geneves Heinrich Masseii. TELEFON No. 57/20 și 22/39 E interesant să observi svîrcolirile fuzionărilor și clienților lor, după fiasca întrunirii de Duminică. Vor să sporească mereu proporțiile „manifestației naționale“, ca și cum prin lansarea unor cifre fanteziste și prin repetarea unor născociri care nu-s nici măcar inteligente s’ar putea transforma, o manifestație electorală într un mare prilej de evidențiare a voinței naționale. In acelaș timp anunță continuarea întrunirilor — de astă dată în provincie, pentru ca comitetele de club și afiliații lor care au defilat odată la intrarea sălii Dacia să capete o nouă splendoare națională prin manifestarea lor, cu aceiaș energie, la mici întruniri de provincie, la care splendoarea drapelului amăgitor să mai poată culege cîteva priviri de oameni fără lucru și de naivi. Oricum ar încerca fuzionații să interpreteze cu subtilități rostul și rezultatele agitației lor, nu pot amăgi lumea asupra unor adevăruri de o extremă simplitate, că agitația lor e de ordin pur politic și urmărește răsturnarea guvernului, cu toate declarațiile contrare, și că ideia politică în numele căreia zic că luptă ar duce numai la o aventură, dacă ■cineva ar fi atît de ușuratec încît să încerce a o realiza. Nu agitînd drapele generoase, nu arătând „dezastre“, care chiar dacă ar fi reale nu ar trebui trîmbițate decit cînd se indică și remediile pentru înlăturarea lor, se poate îndepărta din conștiința opiniunei publice neîncrederea pe care sterila sbuciumare a fuzionaților a deșteptat-o și o menține. Prin o înțelegere exactă a situației, prin o mărturisire sinceră a greșelilor de până acum și printr’o dorință reală de a sacrifica gusturi și capricii personale interesului general, s’ar putea întrebuința toate energiile în folosul cauzei comune. Astfel se duce o luptă stearpă, în care noi ne facem datoria de a demasca pe cel ce se drapează în cutele stindardului național, pentru a disimula ambiții și resentimente politice, și de a lumina opinia publică asupra situației actuale, în care nu e vreme pentru gesturi aventuroase și pentru declamații de care pînă și oratorii deja, Dacia s’au săturat. Cu un regret tîrziu fuzionații și uneltele lor vorbesc de unirea sfîntă, cu care am fi datori țării în aceste momente. Bac arată să stabilească răspunderi pentru sfărîmarea acestei uniri. E prea mult. După ce au aruncat asupra guvernului, care avea eroismul tăcerii, toate insinuațiile, toate svonurile tendențioase, toate acuzațiile nedovedite, după ce s’au aliat cu cea mai murdară expresie a necreptudinei morale și intelectuale, cu prozatorul Mille, după ce douăsprezece luni nu au pus cea mai mică bunăvoință pentru a se lumina și a lumina pe alții asupra îndreptățirii polititcei externe a Romîniei, vin să vorbească ei de sfărîmarea sfintei Uniri? Știm că pentru micul dictator unirea însemnează să taci și să te supui capriciilor sale, dar, oricum, dacă în împrejurările actuale a făcut sacrificiul de a sta alături de d. Miile, putea să mai facă și pe acela de a ajunge la altă concepție a unirii. BUCUREȘTI 14 OCTOMBRIE Sfînta Unire cîteva reamintiri necesare SOLDAȚII IMN FRANȚA 5 BANI PE ZI UNUI EROU — PARLAMENTUL FRANCEZ A HOTARAT LA MAREASCA SOLDA CU 5 BANI PE ZI — Opinia publică mai întâi și a i întreg parlamentul ce-o repreită au hotărît cu o unanimitate o spontaneitate generoasă ce îî le cinste ca soldații ce apără cu la tenacitate Franța, să ici centinue mai mult pe zi, aibă Această mică atențiune adusă daților eroi este desigur foarte timp venită. Războiul durând tsprezece luni, cei ce aveau la îeputul lui, mici economii le-au rovit, rămînînd acuma fără nici ban. Apoi, în tranșee se văd oameni roape bătrîni, oameni cari au altă-dată un cămin, cari aau cel puțin atîta în buzumarul ■ încît să-și permită luxul cumrărea unui ziar. Pentru toți atia sărăciți prin războiu și în sboiu, alocarea celor 5 centimezi, ori cît de mică ar fi, are uitatea ei. Deși toți au fost de acord în •anta că trebue a si se îmbunâta într’o mică măsură viata soiților, totuși unii au ridicat uneobiecțiuni de ordin financiar, și va ridicau aceste obiecțiuni fost liniștiți prin evaluările mnnstrului de finanțe care au firit că cheltuiala nu va trece de iuăzeci și trei sau douăzeci și tre milioane pe lună. Dar dacă flectăm că cheltuiala privește trei milioane de oameni; că încă sunt alți mulți care deși neabilitați au mai multe avantagii , cît sărmanii „pollus“; dacă se flectează la încurajarea, la resortul moral ce acei 5 bani îi duce, atunci cei cei mai economî au fost gata să aprobe o cheltuială atît de generoasă, și atît de înaltă în scopul ei final. Un deputat francez d. Durosaut vorbind despre această sporire de soldă a spus: „Lumea care ne observă, Lumea care la lumina tragică a evenimentelor, caută csteodată cu grije direcțiile sale neprecise. Lumea nu va observa în acest act fidelitatea Franței la tradițiile sale nemuritoare; ea va vedea și o conștiință națională, o afirmație reînoită a solidarităței creditului nostru, unirea frățească a spiritelor și a inimelor și pe deasupra tuturor, voința noastră de a învinge“. In aceste optimiste gânduri se reflectă cu adevărat Solidaritatea inimelor franceze în momente grele și această solidaritate este cu adevărat una din marile forte naționale, unul din factorii de susținere ale unui stat. Cînd încetează această solidaritate, cînd nu mai există avîntul inimelor care leagă pe toți fii aceleiași țări, atunci evident că patria este în pericol și că inimicil are mijloace mai ușoare de a o subjuga. Alocația celor 5 centime pe zi a soldaților bravi, este încă o dovadă a acestei solidarități admirabile, a acestei solidarități și generozități ce — ar putea servi, la ceva mai mutt decît la o simplă constatare, peste care trecem cu ușurința cu care cetim un ,liant divers“. : SEMPER CHESTIUNI SCQII.ARE C în școalele primare - IMPORTANȚA ACESTUI INVATAMANT PENTRU EDUCAȚIA COPIILOR — In programa școalelor primare se prevede și predarea lucrului manual. Acest studiu, după părerea celor mai desăvîrșite pedagogi, are o mare influență asupra educațiunei viitoarelor generațiuni, căci pe de o parte dezvoltă mintea copiilor iar pe de alltă parte îi obișnuește cu munca și lucrul încă din cea mai fragedă copilărie. Un domn institutor din Călărași, St. Popescu, publică în „Revista generală a învățământului“ un interesant articol despre acest studiu. Lucrul manual introdus în școală deșteaptă Interesul și voința copilului, cultivă gustul și semnul frumosului, desvoltă puterea musculară și întărind materia, îmbunătățește în copil puterea intelectuală și dexteritatea mîinii. Acest studiu are o mare influență asupra stării generale a învățământului, exercitată din punct de vedere fizic, educativ și instructiv. In ceea ce privește dezvoltarea spiritului, lucrul manual are o mare importantă, căci ceea ce lucrează copilul cu mina, vede cu ochii și judecă cu mintea. * • * Dar lucrul manual, introdus în școli, mai are și o mare importanță din punct de vedere social. Copilului, care vede că din pat, papură sau alte materiale se pot confecționa atîtea lucruri frumoase, îi se deșteaptă treptat, treptat interesul pentru diferite ocupațiuni ale vieței și deprinzîndu-l de mic cu lucrul, mai tîrziu nu-i va fi greu să îmbrățișeze o meserie. Mai tîrziu, copilul, ajuns la maturitate nu-i va fi tocmai așa de greu să-și dea seama de chipul folositor în care se poate întrebuința materia primă a țărei. Iată cum prin lucrul manual în școalele primare se așează prima cărămidă la temelia edificiului nostru industrial Ca o probă de marca importantă, pe care o are studiul lucrului manual e și faptul că aproape nu există școală primară, în toate țările civilizate ale Europei, în care să nu se predea lucrul manual. La noi în țară si’a dat o mare importanță acestei chestiuni, prevăzîndu-se studiul lucrului manual nu numai în programele școalelor primare, dar și în acela al școalelor normale pentru învățători. * * Cu privire la importanta lucrului manual în școli, d. P. Bert inspector al învățământului primar din Franța, spune într-un raport al său: „Nu cerem ca școala primară să devie școală profesională, aceasta este treaba școalelor speciale, care singure trebue să formeze pe artiști și pe artizani, școala elementară însă, dînd o cultură generală, desvoltă numai gustul pentru muncă al viitorilor cetățeni: „învățământul științific nu trebue să rămână numai în domeniul teoriei curate și aplicațiunile practice ale diverselor industrii, trebue să fie un mare loc, căci copilul se deprinde să întrebuințeze toate materiile prime, pe care natura i le pune la dispoziție. Așa fiindcă — conchide Bert, — studiul lucrului manual influențează foarte mult asupra stărei generale a învățământului, din punct de vedere fizic, intelectual și social“. Un alt mare pedagog Herbart spune: „Fiecare om trebue să se deprindă a ști să-și întrebuințeze mîinile. Mina își are locul său de onoare pe lingă limbă, spre a ridica pe om mai presus de toate viețuitoarele“. După cum se poate vedea din cele de mai sus, lucrul manual are o mare influență, pentru compleetarea educatiunei tinerilor generatiuni. LT. cArți noua sclenopsă la juridice de Dr. G. PASIARA O carte nouă care constituie un eveniment. Este vorba despre „Enciclopedia Juridică“ a d-lui G. Flastara, doctor în drept, licențiat în litere și laureat al făcultăților din Paris. Savantul studiu a d-lui dr. G. Flastara este împărțit în patru: 1) Definiția, însemnătatea, istoricul și literatura enciclopediei dreptului; II) Ideea de drept și realizarea sa în timp și în spațiu; III) Ramurile dreptului; IV) Isvoarele dreptului pozitiv, interpretarea legilor, metodologia juridică și concluziune. Autorul găsește origina științei enciclopedice în filosofiile lui Scheling și Hegel și arată care este adevărata concepție a acestei științe. Dualismul Kantian, ne spune autorul, a dezvoltat concepția enciclopediei și i-a consolidat terenul. Autorul, cu o deosebită competință, analizează care mai de seamă natură pe care se bazează științele juridice. „Prin enciclopedia dreptului, ne spune d. dr. Flastara, sa tinde la realizarea unității dreptului și, în consecință, a unei idei de drept unică și compatibilă omenirii întregi, o idee a dreptului universal și bazată nu atît pe natura lucrurilor sau pe rațiune, cît pe ideea de justițiie și pe conștiință, ambele inerente firei omenești și absolut necesară pentru organizarea raporturilor între oameni. Să sperăm că aceasta va fi în viitor ideea dedrept în realizarea sa socială și internațională“. Scrisă într’un stil curat românesc, limpede și curgător, Enciclopedia Dreptului a d-lui G. Plastara se citește cu multă plăcere și cu un adevărat Interes. Prin faptul că noua lucrare a d-lui Plastara conține numai 128 de pagini, ea poate fi cercetată cu înlesnire. In condițiile în care a apărut această lucrare, credem că ea nu trebue să lipsească i din nici o bibliotecă. Cu atît mai mult se vor interesa de ea, desigur, oamenii de drept, avocații, magistrații și profesorii de specialitatea aceasta. E o muncă inteligentă și cinstită, care merită să fie răsplătită, cu atât mai mult cu cît în vremurile se cumpănă prin care trecem se publică foarte puține lucrări de valoare. Cînd apare cite una, cată deci s’o așezăm la locul ce i se cubine. R. NEGRU PE ALB VICTIMAL. Poporul spune că o petrecere fără bătaie este ca o nuntă fără lăutari. Acelaș lucru l-am putea spune și despre o manifestație care se sfîrșește,fără nici o victimă. De obicei, asemenea manifestațiuni cînd se pun la cale, primul lucru ce se are în vedere este victima, este pîrghia cu care cei interesați se vor servi mai tîrziu să își ajungă scopul. Acelaș lucru s’a petrecut în totdeauna și acelaș lucru, bineînțeles, nu putea să lipsească nici Dumineca trecută cînd membrii noului partid politic de sub conducerea trinităței N. Filipescu, Take Ionescu și Const. Mille, au organizat faimoasa manifestație patriotică din piața teatrului național. S’a avut în vedere o vărsare de sînge și din nenorocire s’a obținut ceva mai mult. S’a obținut o victimă care le apasă mai greu pe conștiință decît o simplă sfîtrîetură pe obraz sau la mină. A fost un mort și, culmea fatalităței, victima manifestațiunei patriotice de Duminecă, a fost un băetaș evrei, care din curiozitate sau din forță majoră, s-a găsit în momentul fatal în fața baionetelor în care a fost împins de mulțimea din urmă care nu știa ce se petrece în primele rînduri. Intîmplarea este tristă și în momentele de față mai ales, ea devine simptomatică pentru rezolvarea enigmaticului semn de întrebare ce planează amenințător la orizontul zilei de mîine. Cei cari au organizat manifestația de Duminecă se spune că mai au de gînd să repete acelaș lucru și în provincie iar la nevoe chiar în Capitală. Se vor mai repeta scenele de Duminecă sau nu, nu știu. Ceea ce știm însă și ceea ce este bine să se știe și de către membrii federației, este că victima de Duminică n’a avut nici o legătură sufletească cu mișcarea organizată și că alte victime la fel, ar deplasa scopul urmărit. Victimele acestea trebuesc realizate pentru ziua cea mare și datoria ttuturor este să aștepe în liniște sucirea acestei zile. KOH-YNOOR. Un interview cu generalomul Joffre FRANȚA VA LUPTA PANA LA ÎNGENUNCHEREA DEFINITIVA A IMPERIALISMULUI GERMAN Roma, 13 Octombrie. — Intervievat de un ziarist american, generalisimul armatei franceze a spus : A încheia azi pace, ar însemna să săvîrșim o crimă față de urmașii noștri, căci această pace nu ar fi decît un armistițiu în timpul căruia toate popoarele vor fi silite să suporte înainte jugul apăsător al înarmărilor înfrigurate. Franța nu se va lăsa abătută din calea pe care a luat-o și nici înșelată de momelile dușmane. Noi nu luptăm împotriva unei națiuni care are aceiași concepție despre civilizație ca și noi, ci ne împotrivim pentru a doua oară unei națiuni orbite de visul unei dominațiuni imperiale, în care nu e loc pentru independența popoarelor mici. De rezultatul acestui războiu suprem depinde soarta Europei. Sau cucerim dreptul de a trăi în democrație și în pace; sau lăsăm Europa în pradă în ghiarele imperialismului. Noi, și aliații noștri, alegem libertatea și democrația. — (A.T.I.). PONil SD LA ATAC Infanteriști francezi ataca tranșeele germane din regiunea Champegne Răspuns la învinuirile aduse MINISTERULUI de RĂSBOI de către d-nul N. FILIPESCU Relativ la cele publicate în ziarul «EPOCA» No. 279, din 10 Octombrie, sub titlul ABUZURILE DE LA ECHIPAMENT, iată ce avem de spus : Răspunsul nostru spre luminarea publicului va cuprinde două părți: In PARTEA I-a vom arăta în general măsurile luate pentru echipament, iar în CEA DE A II-a vom răspunde la fiecare acuzație în parte. partea I-A In Iulie anul trecut, cînd a început răsboiul european, armata noastră avea încă, precum toată lumea o știe, MARI LIPSURI LA ECHIPAMENT și s au luat IMEDIAT toate măsurile pentru a o aproviziona CU TOT CE SE GASEA IN ȚARA SAU PUTEA SA NE FIE ADUS DIN STRĂINĂTATE. Urgența impuse, bineînțeles, ca să nu se țină licitații, ca în timpurile normale, cari necesitau nu numai perdere de timp, dar și formalități multiple, și s’a recurs, deci, la mijlocul aprovizionărei prin oferte directe către Minister. OFERTELE SE PRIMEAU DE O COMISIUNE CIVILOMILITARA ANUME ÎNTOCMITĂ IN ACEST SCOP. Această comisiune, cerceta ofertele, modelele ce se însoțeau, prețurile ce se ofereau, făcea încercările chimice asupra calităței și se supunea aprobării d-lui Ministru. Primirea efectelor contractate se făcea DE O COMISIE DE RECEPȚIE, COMPUSĂ DIN OFIȚERI DE TOATE ARMELE, la depozitul de echipament al armatei, sau de către COMISIUNI INSTITUITE PE GARNIZOANE, pentru furniturile ce se predau în afară de București. Scopul principal ce se urmărea a fost atins, CĂCI ASTĂZI, NUMAI DUPĂ 15 LUNI DE MUNCA INTENSIVA, AVEM ECHIPAMENT MAI MULT DECÂT COMPLET PENTRU TOATA ARMATA. Din cauza cantităților considerabile de efecte ce s’a distribuit corpurilor și din cauză, că parte din efecte, mai ales acelea destinate formațiunilor de etape, erau de calități deosebite, în raport cu costul lor, Ministerul cu ordinul No. 159 din 17 Iulie a. c., Secretariatul general, a autorizat corpurile de trupă a-i raporta direct toate obiecțiunile ce ar fi avut de făcut asupra echipamentului, precum și asupra oricăror alte materiale ce li se distribue din depozitele centrale ale armatei, fie asupra calităței, fie asupra confecțiunei. Iată textul chiar al ordinului: Ordinul Circular No. 159 dftx* 17 iulie 1915, Diviziilor 1—10, Comandamentelor teritoriale, Diviziilor 1—2 Cavalerie, Comandamentul Marinei. „Binevoiți vă rog a da ordine corpurilor, serviciilor din acel comandament, că ATUNCI CÂND AU DE FĂCUT UNI ASUPRA ECHIPAMENTULUI DE ORICE OBIECȚICATEGORIE, PRECUM ȘI ASUPRA ORICĂROR ALTE MATERIALE CE LI SE DISTRIBUE din depozitele centrale ale armatei, fie asupra calităței, fie asupra confecțiunilor, etc., ele să se adreseze confidențial, personal, secretariatului general al Ministerului. p. Ministru Secretar General, (ss) General D. ILIESCU. Urmarea a fost o serie de rapoarte—mai numeroase decât cele anunțate în ziarul «Epoca»—și pentru toate cazurile s’au luat cuvenitele măsuri de îndreptare. PARTEA II( 1) .—Buletinul de analiză chimică microscopică din 14 Februarie 1915 relativ LA GHEBE, publicat de «Epoca» în facsimile, IN LOC SA DOVEDEASCĂ VINOVĂȚIA MINISTERULUI, DOVEDEȘTE TOCMAI VIGILENȚA LUI. Intr’adevăr, ce arată aceste facsimile? Că serviciul de analiză chimico-microscopică de pe lîngă depozitul de echipament a găsit RAU CONFECȚIONATĂ o ghebă ce i s’a trimis spre analiză. De ce a făcut sus citatul serviciu această analiză ? Pentru că semnalîndu-se PRINTR’O SCRISOARE ANONIMA, NICI MACAR PRIN ADRESA VRE UNUI REGIMENT, că ghebele ar fi rele, d-nul Secretar General Iliescu a ORÂNDUIT IMEDIAT O CERCETARE. Probîndu-se prin analiză că afirmarea din denunț ERA EXACTĂ, GHERELE S’AU RESPINS. 2 .—TUNICILE DELA REGIMENTUL 44.— Intr’adevăr cu raportul No. 65 din 20 Septemvrie 1915, regimentul 44, care primise 800 tunici și găsind în ele NUMAI 70 decolorate, a trimis una ministerului ca probă. Trebue să reamintim că regimentul trimitea acest raport tocmai drept răspuns la ordinul circular din 17 iulie, mai sus menționat, prin care Ministerul cerea regimentelor să-i semnaleze de urgență orice nemulțumiri va avea după urma echipamentului ce li se procura, îndată după primirea raportului regimentului 44, Ministerul a trimis tunica depozitului de echipament, unde, făcîndu-se încercări dinamometrice în fața șefului de depozit și a ofițerului de intendență, controlorul depozitului, după cum rezultă din raportul No. 6020 din 13 Octomvrie 1915, tunica a fost găsită de bună calitate, decolorată numai puțin pentru că nu fusese bine păstrată. Ce vină are deci Ministerul ? Acest caz dovedește și e limpede că Ministerul a făcut tot ce i-a stat în putință PENTRU A SE CONVINGE DE ADEVAR și a împedeca, dacă e cazul, să se mențină tunici rele de la diferitele regimente. E VISA O DEOSEBIRE INTRE ACEST CAZ ȘI CEIA CE SE PETRECEA SUB ALTE ADMINISTRAȚII. E CĂ SUB ALTE ADMINISTRAȚII MINISTERUL NU PUNEA ATĂTA GRIJE SĂ AFLE ADEVĂRUL ȘI SĂ