Românul, octombrie 1915 (Anul 46, nr. 540-565)

1915-11-26 / nr. 562

V V A VOIEȘTE ȘI VEI PUTEA ANUNCIÜE! Lini» tófpt pi p e&oanÄ ta pagi­na H. .SC bîSI Linia corp 7 pe o coloanet la pagina IV: .30 bmü Incerți­­i reclame In pagina III linia. . 3 lei A re adresat In om Anta t ia Administrația «1 arului. L «t * la d-ni John F. Jenes & C-ls, Sî biî — ân Faubourg Montmartre. La I*-» Hu A vieuat la d-nii Badolf Mosse ft C-is La Geneva t la d-nii Haasensteln ft Vogler și la toata agențiile de publicitate. REDACIM: 8TB. IC&DEBIEI, Ro. 19 ICHIRISTRATU STRIDI 46IDEHIE1 Ro. 17 BUCUREȘTI 2S NOEMBRIE Neant înăuntru, Gallmatie In afară E vorba chiar de d. Ion E. Oră­dâiștea­nu, fericitul aut­o al arti­colului „îndrăzneală, înăuntru, lașitate în afară“, implicat în „Adevărul“ sau în „Epoca“ de c.rî. Faptul că d. Grădișteanu nu-și justifică titlul articolului, nu în­seamnă că trebue să-l urmăm pe­­ aceiaș cale. Din potrivă, noi­­ vom lămuri pe deplin pe al nos­tru. Neant înăuntru. Da, d. lonaș *— după cum se știe — n’are un bagaj intelectual prea bogat; ba am putea afirma chiar, fără tea­­m­ă de­ a fi desmințiți, că d-sa este în această privință de o să­răcie lucie. Dacă vom să înlocu­iți însă neantul cu diferite m adi­­pozități, liberi sînteți. Rămîne dar să justificăm galimazia din afară, sarcină nu prea grea și aceasta. Iată, în toată splendoarea ei, o frază, numai una „Acest om care un loc de poli­tică a avut purtarea struțului care ’și ascunde capul în nisip și crede că a înlăturat primejdia pe care n’a văzut-o, după ce prin­­ pasivitatea lui rușinoasă nu nu­mai a necinstit demnitatea țarei dar îi a compromis chiar pe lin­gă aspirațiunile de viitor pînă și poziția actuală, cu cît situția noastră se îngreuiază din prici­na păcatoșiei lui, cu otita sfidea­ză mai mult țara întreagă, ne­voind nici chiar acum cînd fali­mentul politicei lui se învederea­ză din ce în ce mai mult, să-și dea seamă de faptele lui nici ce­lor mai în drept să îi o ia“. Acest om care, a avut purtarea care, a înlăturat primejdia care, după ce nu numai dar i-a com­promis chiar pînă și poziția cu cit, cu atît sfidează mai mult, ne­voind nici chiar acum cînd etc. Galimatia e strălucitoare­, chiar d. Miile trebue să fie gelos de ea! Intru­cît privește pe omul măi în drept să ceară socoteală frun­tașilor neamului pentru faptele lor, ați înțeles cine este : d. Io­­naș Grădișteanu !!! După ce ne-am justificat pe deplin titlul, socotim că avem li­bertatea de a cerceta­ proza d-lui Grădișteanu, spre a vedea care îi sunt ideile, ce observații nouă conține, ce descoperiri de seamă a făcut. Continuind, d-sa ne­ vorbește de un fricos care ar fi reușit să se facă despot fără știrea lui D-zeu. Dacă înțeleptul I. Grădiștea­nu„ creștinul d. lonaș, socotește că se poate întîmpla ceva pe pă­­mînt „fără știrea, și voința lui D-zeu“, atunci n’are de­cit să în­trebe pe­ părintele Lucaci, prezi­dentul său dein „Liga“. Și, dacă tot nu se va lămuri, atunci îi vá­mîn două căi. Sau să nu mai întrebuimț d­e asemenea nefericite expresii. Scm să ne dea d-la adresa vre­unui biurou de corespondență cu D-Z­eu, spre­ a putea să înștiin­țăm pe Creator de toate faptele noastre. Credem chiar că d-lui Grădiș­teanu i-ar sta bine să înființeze d-sa un asemenea biurou, cu ca­re ar face afaceri minunate.­­ Sfîrșind, onor d. Ionaș Gră­dișteanu amenință cu violențele. Sîntem­ curioși să știm dacă o face cu sau fără știrea lui D-zeu. Sîntem însă siguri că o face fără știrea d-sale pentru că, a­­tunci cînd scrie, fericitul proza­tor are, se vede alte preocupări politice de­cît orientarea neamu­lui românesc. W. 4~ Limba noastră, Limbă diplomatică in Balcani — O INTERESANTA PERSPECTIVA A „ROMANULUI DIN ARAD“ — Desprindem aci o parte din tu­turor manifestărilor neamurilor foarte frumos capitol al­­­ Româ­nului“ din Arad, cu privire la preponderanța noastră culturală în Balcani : „Regatul român a fost în toa­tă bună­ vremea, de secole, înain­te mergător în cultură și civiliza­ție. Domnii români au fost ocro­titorii artei, culturei bizantine, curțile lor erau întîiele în strălu­cire și bogăție, principatele dună­rene se bucuraseră de autonomia deplină și numai ele n’au furni­zat copiî-ienicerî pentru Poartă. Mina domnilor români se întin­dea darnică peste Balcani, și a­­bia rămînea așezăm­int cultural, biserici și mînăstiri cari să nu aibă danii dela scaunele Munte­niei și Moldovei. Domnii români au­ făcut primele încercări cu ar­ma de a scutura .jugul turcesc, a apăra creștinătatea amenința­tă de invazia stăpînilor C­ons­tan­­­tinopolului. Dar principatele du­nărene au fost în Bal­­c­i ante­rv­ergatoare în consolidarea poli­tică independentă. România fost modelul pentru Bulgari și a Sîrbi în organizarea internă. In relațiile de pînă aci Româ­nii din regat au avut un rol frun­taș in toate evenimentele balca­nice. Prin prudența conducători­lor de azi ai destinelor României acest rol se va putea menține și pe viitor. La deslegarea obes­ti­nei balcanice România este che­mată să-și spună cuvîntul hotă­râtor, ea una ce este direct inte­resată în afacerile balcanice și are o cunoștință mai «mult a ta» SEMPER balcanice. Iar dacă așa de strînse intere­se are regatul român cu vecinii de peste Dunăre și dacă el a fost arbitrul situației balcanice în atî­tea rîndurî, de ce limba româ­nească n’ar fi decretată limbă di­plomatică în Balcani ? De ce lu­xul de a întrebuința limba unei puteri mari europene, ale cărei interese nu sunt așa de apro­piate !“ Rolul României este», cu ade­vărat foarte bine arătat în acest articol din ziarul fraților de pes­te Carpați. Țara noastră a fost în vitregia vremurilor nu numai prima fortăreață creștină, care a apărat occidentul de năvala pă­gînilor, dar ea a fost în a­cel­aș timp un far al culturei. Desigur vicisitudinile istorice nu au per­mis strămoșilor noștri să fie tot atît de înaintați în cultură ca cei din țările occidentale, dar fața de balcanici, superioritatea Ro­mâniei a fost evidentă. Aci la noi, au existat ecouri ale artei bizantine, au existat cronicari ai vremurilor, unii Voevozi culți și luminați, pe cînd în statele din josul Dunărei nu era­­ de­cit barbarie, vasalitate și confuzie polietnică. Iată de ce, în virtutea trecu­tului superior și a prezentului iarăș superior, Romînia poate să-și revendice fără emfază ro­lul de putere centrală în Balcani. -k- ■-K . EA * ' Fondator: C. A. ROSETT1 SITUAȚIA AGRICOLA a ROMÂNIEI — DUPĂ ultimele date oficiale — După ultimele științe oficiale primite de ministerul agricultu­rei și domeniilor, situația agrico­lă a țărei, pînă la 15 Noembrie a­­c., este următoarea: In toată Oltenia, în aproape ju­mătate din partea de vest a Mun­teniei și în părțile muntoase ale Moldovie­, din cauza ploilor abun­dente și prea dese, pă­mîn­tul s’a înmuiat prea mult, iar în unele părți a devenit aproape noroios, așa că nu s’au putut termina lu­crările agricole­ de toamnă, iar în Dobrogea și partea de nord a Moldovei, unde nu au căzut ploi aproape de loc, lucrările agricole nu s’au putut face din cauza us­căciunei pămîntului. In partea c­an­trală a Munteniei și într’o bună parte a Moldovei, timpul fiind mai priincios s’au putut executa cu succes toate lucrările agricole de toamnă. In părțile­ tărei unde ploile au fost mai abundente, s’au stricăciuni și porumburilor a cauzat căci neputîndu-se culege la timp acest porumb și fiind surprins de ume­zeală pe cîmp, în multe părți s’a stricat. In general se constată în țară o întîrziere a lucrărilor agricole de toamnă -ceea ce este dăunător pentru viitorul an agricol. Este adevărat că primie­le zile ale lunei Noembrie, fiind senine și mai călduroase, au permis oare­cum avansarea, pe alocuri da, a lu­crărilor agricole de toamnă, ră­mase în întîrziere din cauza tim­pului neprielnic din a doua jumă­tate a lunei Octombrie, această ameliorare însă nu a fost de prea mare importantă. Cu toate condițiunile neprielni­ce, însă semănăturile de toamnă s’au terminat în toată țara, pînă la data de 15 Noembrie și în mul­tia părți s’au început facerea ogoa­relor și desfundările de terenuri, în vederea semănăturilor de pri­măvară. In ceea c­e privește recolta de porumb a cărui culegere s’a ter­minat în toată țara, de­și această recoltă nu se prezintă în condiți­­uni perfecte totuși este destul de mulțumitoare. In unele părți ale țării, din cauza ploilor prea mul­te, o parte dintre porumburi au fost alterate, în altra părți însă, unde a fost secetă și zile căldu­roase, coacerea porumbului s’a fă­cut în bune conditiuni și a per­mis ,culegeri ela acestui produs in deplina lui maturitate. In ceea ce privește viile culesul s’a terminat în toate părțile­, iar recolta a fost cît se poate de satis­făcătoare, atît în ce privește can­titatea cît și calitatea. In special în pártii, unde în timpul coace­rei și culesului zilele au fost sece­toase și călduroase, vinul produs este de o calitate superioară, de­s­­curcatul, tăiatul și îngropatul vi­telor, această operațiune fiind complect terminată pînă la 13 No­émimé a. c. * * * Sfecla de zahăr, fără de a avea o recoltă TM~­a abundentă, totuși a fost destul de mulțumitoare. Des­­gropatul sfeclelor s’a terminat în toate părțile fărei și au fost tri­mese la fabrici. De asemenea a fost desgropate și sfeclele de nu­treț cari au fost depositate în ma­gnați pentru iar­bă. Rep. Situația strategică din balcani Roma, 23 Noembrie. — Ziarul Esercito" ocupi aduse de situația ce s’a ivit pe frontul balcanic de pe urma sforțărilor germane, ob­servă că toate­­ rezultatele atît de trîmbițate ale acestei acțiuni, nu sunt statornice, în afară de rezul­tatul — dureros ce e drept prin si­ne­ însuși, însă fără urmări pen­tru războiu european­ă [UNK] [UNK] care a al­cătuit de zdrobirea Serbiei. In adevăr, ocuparea ținuturilor din cuprinsul Serbiei nu cere mai puține trupe de­cît acele cari erau trebuitoare pentru conducerea răz­boiului împotriva oștirei sîrbești; iar, pe lingă aceasta, austro-ger­­manii sunt siliți să trimeată tru­pe în Bulgaria, atît în unele punc­te de-a lungul graniței bulgare, ca mijloc de întindere față de unii e­ventuali noui dușmani ai Bulgari­ei, cît și în alte localități din teri­toriul bulgar, spre a preîntîmpina ori­ce amenințare din partea­ Ru­siei. Pe de altă parte faptul că Bul­garia a primit pe teritoriul său trupe turcești, arată cum țarul Ferdinand,și guvernul său nu prea sunt siguri de atitudinea ce ostașii bulgari ar putea s'o aibă față de foștii mîntuitori ai țarei lor. Și ast­fel — închee ,,L'Eserci­to­' — am ajuns la această absur­ditate morală; de a vedea cum bulgarii apelează la împilatorii lor de veacuri, turcii, ca să se îm­potrivească acelor, ruși, cari cu prețul sîngelui lor, iau scăpat de jugul otoman. (A. T. I.) Intre Statele­ Unite ȘI GERMANIA — o — Roma, 23 Noembrie. ~~ Se tele­graf­iază din Washington că guver­nul nord-american a cerut guver­nului din Berlin rechemarea atît a căpitanului von Papen, atașat ■militar german cît și a căpita­nului Boy-Ed atașat naval, ca u­­nii cari s-au compromis în pregă­tirea atentatelor puse la cale în timpurile din urmă de supușii ger­mani din Statele Unite împotriva libertăței comerțului și a indus­triei nord-americane. (A. T. I.) JOI 26 NOEMBRIE 1915 LUMINERZA-TE ȘI VEI FI­I ABONAMENT» In țarit , • un an 18 lei . , , șease luni 9 le in străinătate . Un an 38 lei . , sease luni 18 1« Abonamentele încep la 1 și 15 ale fie­cărei luni A se adresat­­a pantafa: la Administrația statului și la oficiii poștale. la Paris , la «Agence Internationale de journal­ Qorbaty», La Viena , la d-nul I, Betinhaugen, Staatsbahnhe La Génévé t Heinrich Masseln. TELEFON No. 57/20 și 22/39 E lucru cunoscut chiar din des­baterile urmate în Camera fran­ceză, că organizația ministerului de războiu în Franța nu cores­pundea nevoilor urgente create de starea de războiu, și că de mul­te ori bi­rocrația a întîrziat u­­­­nele măsuri urgente. Noul ministru de războiu al Franței, generalul Galbeni a lu­at măsuri ca această stare de lu­cruri să înceteze. Intr’o circulară pe care a tri­­m­­is-o tuturor serviciilor, genera­­lul Galbeni arată că repeziciu­nea hotărîrei singură e compati­bilă cu starea de războiu. ,Țara e un vast rezer­voriu, zi­ce el, din care se alimentează fă­ră încetare armatele cu oameni, muniții, alimente, material și a­­provi­zionări de tot felul. Pentru ca să fie eficace, tre­bue ca această reînoire să poată fi făcută cît mai repede cu putin­ță, nu să fie întîrziată de meto­dele învechite și încete din vre­me de pace. ICine zice războiu, zice acțiu­ne și mișcare. Acest rezultat, zice generalii Galbeni, nu poate fi ajuns de­ci , prin reducerea la minimum a or­ganelor însărcinate cu studiul și pregătirea afacerilor. * A •. In primul rînd Galbeni se ri­dică împotriva centralizărei exce­sive și hotărăște că pe viitor toa­te chestiunile cari nu pun orrre ; in joc răspunderea ministerială sau pe cari legea nu le impune expres să fie supuse semnatarei ministrului, să fie regulate fără intervenția sa. Cum se vede, e vorba de o des­centralizare largă, lăsîndu-se șe­filor de servicii o inițiativă dar și o răspundere pe care pînă a­­ciuna nu o aveau. * „Cea mai mare inițiativă fiind lăsată fiecăruia, zice generalii Galbeni, nu trebue să se menți­nă în serviciu de­cît cei cari sînt destoinici s’o exercite. Se vor în­lătura fără slăbiciune dar și fă­ră pornire, ofițerii sau funcțio­narii cari prin lipsa lor de acti­vitate, de zel și de mijloace, vor continua obicinuința de a nu fa­ce sforțări. Ei nu vor putea fi tolerați în această perioadă de războiu, când trebue să se ceară deja toți maximumul de energie și de productivitate. Apoi generalul Gallieni spune că va începe anchete și inspecții neanunțate, spre a se convinge că prescripțiile sale nu vor ră­­mine literă moartă... In ceea ce privește execuția materială a serviciului in bi­rouri, e urgent, zice el, să se mo­dernizeze în cea mai largă mă­sură mijloacele de cari dispun om cari lucrează. In special re­comandă întrebuințarea telefonu­lui și a ordinelor telefonate, cari aduc economie de vreme. Mergînd mai departe, pe acea­stă cale, după exemplul indus­triei și comerțului particular,, ministrul­ de războiu al Franței ordonă să se înlocuiască bărbații copiști cu un personal femeiesc de dactilografe, în genere mai apt pentru acest serviciu, decit bărbații. Acest personal femeiesc va trebui ales de preferință dintre soțiile, mamele, fetele sau suro­rile militarilor, uciși sau răniți în războiu. Cunoscînd însă moravurile ad­ministrative, ministrul găsește ca e nevoie să precizeze că între­buințarea femeilor trebue sa co­respundă cu o reducere a perso­nalului bărbătesc. Executarea acestei hotărîri comportînd însă cheltueli, va­ fi subordonată autorizației minis­­treim. * * * r­n‘. ?. r în definitiv circulara aceasta a generalului Galbeni este în­dreptată mai ales contra rutinei hidrocratice, care a adus, se pa­re, multe neajunsuri Franței în războiul actual. "Va putea o simplă circulară să revoluționeze moravuri ad­ministrative înrădăcinate de de­cenii . Va putea să schimbe mentali­tatea biurocratică a funcționa­rilor ofițeri, superiori și inferi­ori ! Aceasta o va arăta viito­rul. Deocamdată se pun mari spe­ranțe pe energia și acțiunea nou­­lui ministru francez de războiu, iar rutina biurocratică se vede grav amenințată... Mir. REFORME pe AirmEA SIMPLIFICAREA ADMINISTRAȚIEI - Generalul Gallieni, noul ministru de războiu al Franței a simplificat formalitățile bi­rocratice în administrația războiului — U* pluton de cavaleriști beld­eni servindtx*»» «u­9­b«i«*tArl# mobilă Comisiile consultative ale serviciului special al m­un­iitnilor „Monitorul Oficial“ de azi pu­blică următoarele numiri de mem­brii în comisiunile consultative de pe lângă „direcțiunea genera­lă a munțiunilor“: 1) In comisiunea materialului de războiu D-nii: general de divizie Coan­dă C., contra­amiral Bălescui C. general de brigadă Panaitescu ,, colonel Mihail Ștefan, colonel A­­nastasiu Gh­., locotenent-colonel Papana I., maior Negrei G., ma­ior Petrescu Gh., inginer Cioc­a, precum și cei patru directori de servicii din „Direcțiunea genera­lă a munițiilor“ și directorii sta­bilimentelor de artilerie (arsenal pirotehnie, pulberărie); 2) In comisiunea de chimiști D-nii: colonel Albu Iosef, dr. A­tanasiu T., dr. S. Bogdan, inginer Constantinescu Mihai, profesor dr. Istrate C., căpitan Lupașcu Em.,­ profesor Mrazec L., maior Pascal Tr., profesor dr. Pfeiffer Gr., inginer Tănăsescu I. 3) In comisiunea­ tehnică D-nii. Brătianu Vintilă, inginer Bușilă C., inginer Cioc M., ingi­­ner-șef Ioachimescu Andrei, ingi­ner-șef Ionescu. Ion, inginer-șef Tănăsescu I., inginer-șef Teodor D. Ion, inspectorul general Strati­­lescu Gr., inginer-șef Zahariade A., precum și directorii stabili­mentelor de artilerie (arsenal, pi­rotehmie, pulberărie). 4) In comisiunea industrială D-nii: inginer Balș G., Brătia­nu Vintilă, inginer Bușilă C., in­giner Cioc M., inginer Emilian D., inginer-șef Ioachimescu A., in­giner-șef Ionescu I., inginer-șef Tănăsescu L, inginer-șef Zaharia­de A. Aceste comisiuni vor putea fi com­plectate la nevoie cu persoane ce vor fi numite prin deciziune ministerială, după­­ propunerea d-lui director general al muniții­lor. In ceea ce priv­ește felul de a lu­cra al acestor comisiuni, „Moni­torul Oficial“, dă următoarele lă­muriri: Comisiunile consultative vor lu­cra sub președinția directorului general al munițiilor sau a unuia din membrii comisiunei respecti­ve, delegat de către directorul ge­neral. Comisiunile consultative se vor întruni în complectul lor sau în delegațiuni speciale, după convo­cările ce li se vor face de către di­rectorul general al munițiilor.­­ Delegațiuni în comisiuni reduse și delegațiuni individuale, pentru anumite chestiuni, vor fi date în special pentru comisiunea­ de chi­miști și acea tehnică. In afară de membrii comisiuni­­or consultative de mai sus, direc­torul general al munițiilor, este autorizat a delega pe ori­ce spe­cialist, de a studia sau urmări o anumită ehastiune, fie în mod i­­zolat, fi# în. comitim #pi scial#.. Funcțiunea de secretar al comi­­siunilor consultative, lucrând în complectul lor, va fi îndeplinită de d. căpitan Ștefan Drăgănescu, se­cretarul direcțiunei generale a munițiilor. Tot odată comisiunea tehnică­­industria­lă înfințată pe lingă di­recțiunea VIII armament, prin de­ciziunea ministerială No. 128. 6 Aprilie 1915, se desființează pe ziua de 19 Noembrie. Atribuțiunile ce le avea „Comi­siunea tehnică industrială“ asupra „Direcțiunei generale tree a munițiilor“. -o­o­o­o- Dismințirea unei știri — Grecia a a cerut Ger­maniei garanție că trupele austro-germa­­ne nu vor intra In Sa­lonic — Colonia 23 Noembrie.— Koelnis­­che Zeitung află din Atena cu da­ta de 5(12) că știrile publicate de cîte­va ziare că Grecia ar fi cerut de la Germania garanție că trupele germane ori austro-ungare nu vor intra pe teritoriul grec, nici chiar dacă Salonicul ar fi făcut un punct de sprijin pronunțat de en­glezi și francezi, sunt declarate de locul competente ca o născoci­re: o atare garanție nu a fost nici dată nici cerută de Grecia. (Corr. Bureau).­ ­000- in jurul situației din Balcani Roma, 23 Noembrie. — După cri­ticul militar al ziarului „Preparazi­­­one” conferința anglo-franceză de la Calais a avut drept obiectivul de căpetenie cercetarea situațiunei din Balcani. Se asigură că în aceste întreve­deri s’a hotărît a se spori numărul trupelor debarcate la Salonic. Ar fi vorba printre altele de a se lua măsuri speciale pentru ca să fie întrebuințate cu folos trupele sîrbești cari se află în Albania. In această privință, ziaru „Temps” scrie că situația generală din Bal­cani e destul de gravă pentru ca ea să continue să dăinuiască așa pentru aliați, căci ea conține prea multe elemente de înd­oală și de­ma siguranță. Se impune — închee acest ziar — acțiune energică și lămurită din partea aliaților spre a modifica si­tuația de astăzi atît de încurcată. După „Journal des Debats“ nu e cu putință a se face nici o prevede­re în jurul atitudinei definitive a guvernului elin. Am aflat însă cu satisfacție — urmează numitul zi­ar — că Quadruplicea a restabilit măsurile restrictive privitoare la co­merțul maritim grec la care se re­nunțase îndată după primul răs­puns al guvernului elin către Qua­druplicea. (A. T. I.) — o —

Next