Sălajul Orizont, octombrie-decembrie 1993 (Anul 3, nr. 205-229)

1993-10-14 / nr. 208

7,4n,s,^,>^T iLUIZONT ■ s"-«iwimswK8mimMHWH*BmsmKnErimBpeiBeMeawew«*Mew*ee*m**meeweew» ANUL IV, NR. 2(18 OCTOMBRIE 1998 20 LEI TREZORERIA - MOFT SAU NECESITATE? — lle Vasile Labo. In calitatea pe care o aveți, săptămână trecută au ondus o delegație de finanțiști salajeni la Piatra Neamț. Care a fost stopul deplasării dvs. pe plaiuri moldave? — Săptămâna trecută am organizat, împreună cu culegi, din județul Neamț, un s..imb de experiență pe tem. de trezorerie. la Piatra Cvvunț, pentru că acest județ e...e printre primele din țară ca e au înființat aceste instituții publice. Noi, primind autorizația de funcționar» începând cu data de 1 octombrie, am crezut de cuviință că avem ceva de învățat de la cei care au desfășurat o până acum. — A fost « reușită? — Teoretic da, dar și practic. De f apt teoretic, noi am ..e jinșat acțiunea cu câtva timp în urmă, prin selectarea personalului trezoreriilor, cu care suntem acoperiți, lar acum am văzut „pe viu“. — I-le director, multă lume se întreabă ce este trezoreria. Dacă ați putea să ne explicați mai pe larg. A fost elaborată un cadru legislativ pentru executarea de către Minișt iri, Finanțelor a atribuțiilor ce revin D-LI CAM I t CARO. DIRECTORUL GENERAL AL DIRECTIEI GENERALE A FINANȚELOR IMPLICE §1 CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT SALA! In domeniul finaței publice. In sensul creării unul sistem propriu pentru urmărirea execuției bugare, cu ajutorul căruia să coordoneze problemele politicii financiare de care răspunde, așa cum se procedează ln țările cu economie de piață. Astfel, prin înființarea de trezorerii ale finanțelor publice se intensifică rolul Ministerului Finanțelor in gestionarea banului public, avându-se in vedere al urmărirea în împlinirii obligațiilor că un buget de către toți contribuabilii (agenți economici, instituții publice și populație), efectuarea cheltuielilor de către instituțiile publice din creditele bugetare aprobate, mijloacele speciale extrabugetare și fondurile speciale; perfecționarea sistemului informațional și decizional în ceea ce privește rapiditatea, reevența și acuratețea raportărilor privind urmărirea execuției bugetare și a operațiunior de trezorerie, asigurându ■le informații zilnice v pe 'roletu i.-găM- A consemnat M \RIN IAUȘAN Continuare în pag. a IV-a M l NOSTRU ■an.-o -« Vești bune pentru România Acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate După primirea ca membru cu drepturi depline în Consiliul Europei — o altă veste bea pentru România, acordarea de către Camera Reprezentanților a Congresului Statelor Unite a clauzei națiunii celei mai favorizate, chiar dacă s-au mai formulat unele rezerve. In cele din urmă toți vorbitorii — inclusiv Toni Lantos — au recunoscut progresele României pe Calea democrației și oportunitatea acordării clauzei. Sperăm că votul din Senat va pecetlui fără rezerve votul din Camera Reprezentanților. România s-a aliniat lumii și nu poate rămâne in afara ei. PISICA NEAGRA In pagina aiv a La S. C. „Industrializarea Laptelui Sălat“ S.A. Șimleu Silvaniei IN pagina a III aj File de istorie. PE DRUIA ÎN SUS PENTRU ELIBERAREA ZALĂULUI Spicuiri din Jurnalul de operații al generalului maior nu retrager EMU, IO.Vfi.SCI : „Prin acțiuni Îndrăznețe, duse zi și noapte, unitatea pe care o conduceam a reușit să se infiltreze in dispozitivul ofensiv inamic ajungând în seara zilei de 1« octombrie Fui în partea de apus a hotarului localității Stâna, unde am fost întâmpinați de către doi compatrioți îndrăzneți: Oprit Ioan a lui Țilică și Ciule Gavril da !a numărul casei 188, oferindu-se să ne conducă pe poteci numai de ei știute ca să traversăm bariera Meseșului in direcția gării C.F.R. — misiunea principală a unității mele. Abia ajunși in pădure, ne-am pomenit in față cu un grup de flăcăi care stăteau ascunși în râpele și văgăunele muntelui de aproape o lună, pentru a nu fi duși la săpat tranșee și amplasamente pentru armament greu. Dintre aceștia amintesc pe teologul Opriș Traian, pe elevul de liceu Trif Isaia, Băican Vasile, Ghiran Dumitru, Opriș Remus, Trif loan și Opriș Victor, toți din satul Stâna. De la ei am aflat că zi și noapte se aud In Gara Zalău tamponuri de vagoane și mișcări de trenuri dintr-o parte In alta. Ineâ inante de press unu noaptea am urcat cu subunitatea de avangardă, împreună c cei doi ghiz i, pe Druia In sus, trecând pe lângă păduricea numita „Sub piatră”, apoi am coborât pe Harlău in toi, ocolind platoul Masa Craiului și urmând drumul pe Sârma?. In dreptul spitalului ne-am oprit pentru a regrupa forțele și apoi am deschis un foc? continuu asupra gării, cu tot armamentul din dotare, cucerind prin asalt obiectivul. In vreme ce magaziile gării ardeau, inamicul a fugit. Am capturat o garnitură Întreagă de tren. Încărcată cu vite, muniții, îmbrăcăminte pentru târnă și multă lână daci Cei doi ghizi. Opriș Ioan a lui Țilică și Ciule Gavril, s-au întors la casele lor, peste munți, care acum respirau liberi! M-am întâlnit pentru a doua oară cu cei doi ghizi, după 32 de ani când am fost invitat să particip la Plenara de constituire a veteranilor de război din județul Sălaj, la 12 decembrie 197«. Aici ne-am revăzut, ne-am îmbrățișat cu toții împreună, minute !n șir, pentru neuitare. Atunci, bucuria noastră a fost așa de mare, cât muntele Meseșde mare !“. CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ZALAU COMUNICAT In conformitate cu art. 24 din Legea nr.9 1991 se convoacă Consiliul Local al Municipiului Zalău, in ȘEDINȚA EXTRAORDINARA, pentru data de 18 octombrie 1998, orele 17.00 in sala de ședință, cu următoarea ORDINE DE ZI: • Informare privind posibilitățile, la /.I, privind furnizarea apei reci, calde și agentul termic pentru populație. * Raport privind modul în care s-a acționat pentru realizarea programului de reparații, aprobat de către Consiliul Local al Municipiului Zalău. • Informare privind modalitatea de calcul a tarifului cu apă caldă. Primar, MIRON CHICHIȘ YN UNDE NU-I STRADA... SUN ! GROPI ! Mai mulți cetățeni din Cartierul Stadion, strada Stadionului chiar, n- au solicitat sprijinul in a aduce la cunoștință Primăriei municipiului Zalău starea deplorabilă în care se găsește strada acesta N-am crezut. Așa că, pe mine, Toma Necredinciosul, nu a luat o mașină de M.V. de pe amintita stradă, nr. 15. Ceea ce am văzut m-a făcut să mi revizuiesc . . părerile credincioase. De ce? Păi numai stradă nu se poate numi porțiunea care leagă un colț al stadionului municipal de partea in care au „crescut“ blocurile. Vineri, dacă vă mai amintiți, era o zi plină de soare. De fapt câteva săpămâni, nu mai plouase de aici insă, era apă din belșug, în bălți. Cărui mai aveam unde să la ocolim. Totuși, dexteritatea omului de la volanul Daciei care ne a ..plimbat“ pe aici, ne a dus până la . . liman. Nu am fi adus în discuție acest aspect I» A It DO . ! doar de dragul de a scrie. Nu. Ci pentru că am reținut câteva vorbe spuse de cătle d-l M.V. „D-le, strada noastră parcă este bătută de Dumnezeu, își ia propriu și la figurat. Porțiunea din fața primăriei a fost asfaltată, numai în această vară, de două ori, dar noi nu avem dreptul măcar la un drum BUN de țară? Ca să nu mai spun că pe aceasta stradă a stat un viceprimar" ... PĂRU ICI . AGRIC lTl KA Mai zilele trecute, un drum spre Zalău, venind de la Șimleu Silvaniei, nu mar» mi a fost mirarea când am văzut In partea stângă a ieșirii din Hereclean, înspre Zalău, câteva hectare de porumb (ce-i drept cam necopt și cam nesăpat) devastate pur și simplu de o sumedenie de vaci (dacă la câteva sute de vaci ii se poate spune doar sumedenie). Nu știm ale cui ar fi fost sau sunt, nu știm cine este deținătorul acelor hectare de po nimb, cea ce știm eu faptul că NOI, oamenii avem nevoie de porumb. Dar, în felul In care s a procedat la Hereclean s ar părea că rămânem doar cu dorința. Sau să credem că aici este un adept a lui Petre Roman, cel care a pariat cu agricultura. Sau pe agricultură? vasile marin VITIM4 0KA — Tătcule, este adevărat că tații sunt mai deștepți decât fiii lor? — Bineînțeles ! — Cine a scris „Luceafărul? — Eminescu. — Pai, atunci de ce nu l-a scris tatăl său?