Saptamina, 1988 (Anul 18, nr. 1-52)
1988-10-14 / nr. 41
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VAI CULTURALA A CAPITALEI SERIE NOUĂ, NR. 41 (930), VINERI 14 OCTOMBRIE 1988 — 8 PAGINI, 2 LEI REVISTĂ EDITATĂ DE COMITETUL PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE SOCIALISTĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ._____________ _ . . _ ______________________________________________________ . . ____________________________________ J&I ANGAJAMENT REVOLUȚIONAR în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. se subliniază necesitatea ca în agricultură să se acționeze cu mai multă hotărîre pentru strîngerea, într-un termen cît mai scurt, a recoltei la toate produsele, asigurarea fondului central de produse agroalimentare, a fondului de autoaprovizionare teritorială și a fondului de furaje, precum și pentru realizarea însămînțărilor în limitele perioadei optime. Ca o nouă expresie a preocupării permanente a partidului, personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Romăe, președintele Republicii Socialiste România, față de economia națională, față de modul cum se desfășoară lucrările din actuala campanie agricolă de toamnă, recenta vizită de lucru a secretarului general al partidului în unități agricole d stat și cooperatiste din județele Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman a prilejuit o atentă examinare a stadiului lucrărilor prioritare pentru această perioadă și a măsurilor care trebuie adoptate în vederea intensificării ritmului recoltării și transportării recoltei la bazele de recepție. Pretutindeni, lucrătorii ogoarelor, aflați în număr mare în recoltarea cu mijloace mecanice sau manuale , l-au întîmpinat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu cu deosebită căldură, cu sentimente de dragoste, cu mult respect, într-o atmosferă de bucurie și satisfacție proprie întîlnirilor secretarului general al partidului cu oamenii muncii din întreaga țară. Primii secretari ai comitetelor județene de partid Ialomița și Călărași, răspunzînd îndemnului de a face totul pentru ca, în acest an, cele două județe să obțină titlul de „Erou al Noii Revoluții Agrare“, s-au angajat în fața secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în numele lucrătorilor din agricultură, să Încheie recoltarea din această toamnă cu o producție medie de 20 ocolPograme de porumb știuleți la hectar. De asemenea, primii secretari ai comitetelor județene de partid din județele Giurgiu și Teleorman, ceilalți factori de răspundere prezenți la dialogul de lucru au dat tovarășului Nicolae Ceaușescu asigurări că i-au însușit întrutotul aprecierile, observațiile și indicațiile primite. S-a dat glas angajamentului colectivelor unităților vizitate, al tuturor lucrătorilor ogoarelor din județele Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman că vor îndeplini exemplar sarcinile trasate de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu prilejul acestei vizite, că vor acționa cu hotărîre , pentru realizarea în bune condiții a sarcinilor de plan pe acest an. Ei au adresat, în numele tuturor lucrătorilor din agricultura acestor județe, calde mulțumiri pentru aprecierile, indicațiile și îndemnurile ce le-au fost adresate. Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc marți, 11 octombrie, ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în cadrul ședinței, s-a examinat și aprobat Programul privind asigurarea producției de energie, folosirea rațională a energiei electrice, termice și a gazelor naturale și regimul de lucru al unităților «*conomice și sociale pe perioada de iarnă 197 °.—1989. La propunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a aprobat o serie de măsuri privind majorarea consumurilor normale de energie, precum și reducerea unor tarife pentru aceste consumuri, ceea ce constituie încă o dovadă a grijii partidului statului nostru pentru bunăstarea cetățeenilor României socialiste. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a dezbătut și a aprobat propunerile privind aniversarea a 70 de ani de la făurirea statului național unitar român, măreț act istoric care s-a constituit ca moment culminant al luptei seculare un poporului român pentru unitate și independență. În cadrul ședinței, tovarășul Nicolae ?gmescu a prezentat o informare în lectură cu vizita oficială de prietenie ef eoliană, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu în Uniunea Sovietică, în perioada 4—6 octombrie, la invitația C.C. al P.C.U.S. și a Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Comitetul Politic Executiv a dat o Înaltă apreciere activității desfășurate de tovarășul Nicolae Ceaușescu în timpul vizitei, modului în care a prezentat, în cadrul convorbirilor, poziția partidului și statului nostru cu privire la dezvoltarea, pe multiple planuri, a relatiilor dintre România și Uniunea Sovietica, precum și in legătură cu probleme actuale ale vieții politice internationale — poziție ce corespunde întrutotul orientărilor și hotărîrilor Congresului al XIII-lea și Conferinței Naționale ale P.C.R. „sâptămîna" TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, PREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, ÎMPREUNA CU TOVARAȘA ELENA CEAUȘESCU, A INAUGURAT TÂRGUL INTERNAȚIONAL BUCUREȘTI, AFLAT LA CEA DE-A XIV-A EDIȚIE 'f ii -^'3m -1?® Rsi 1. Dacă spiritualitatea românească a originat, într-o îndelungată gestație temporală, o mentalitate și un comportament specific în orizont european și universal, un mod propriu de înțelegere a condiției istorice a poporului român și a perspectivelor evoluției lui, s-a datorat, după cum unii vechi cărturari o defineau a fi. ..dogmei unității“. Fără îndoială, ei atribuiau „calificativul“ de dogmă nu în sens modern, ci mai curînd în înțeles de ideeforță, care a „subjugat“ mințile și a direcționat acțiunile românilor, al căror destin dramatic de popor sedentar cu greu poate avea corespondente pe „bâtrînul“ nostru continent Indiferent de calificative, unitatea s-a relevat a fi fermentul inițiativelor, izvorul de apă vie al neamului nostru care a alimentat și alimentează perpetuu gândurile, simțămintele pașii noștri spre eternitate... Nu o dată am întilnit în scrieri din trecut interogații de tipul : ce s-ar fi intîmplat dacă românii nu s-ar fi zămislit ca neam în Carpați la Dunăre și la Mare? Fără a scăpa din vedere sensurile grave ale interogației „problema“ in sine trebuie însă „așezată“ în termenii realității istorice, oricît de dureroasă ar fi ea. Amneziile chiar vroite, nu aduc nici un cîștig Așadar românii isi au obîrșia aici. In trinitatea geografică fermă carpato-danublezto-Dorittea. Es?e Se constituie in astra BI Orginală si în care au vietuit permanent și pe care n-au înțeles s-o părăsească nici în prea multele ceasuri de „rătăciri“ ale istoriei continentului Dacă auămas și s-au perpetuat dacă au rezistat și nu au dispărut ca popor din istorie, dacă s-au încrîncenat în statornicia lor și au învins, urmașii dacilor o «datorează, unui profund sentiment de aprfi aritm---- etnic. Unei conștiințe unice de neam, care „biruit-au“ totul fiind „arcul de oțel“ care l-a cuprins oprind distrugerea lor vroită de înstăpîniri neavenite. Acestei indestructibile unități românești îi dedicăm rîndurile ce urmează in anul „de grație“ care marchează împlinirea a șapte decenii de la înfăptuirea eternului vis al desăvlrșirii unității național-statale. unihata a presupus dintotdeauna un tot, componentele sale ingemănîndu-se structură unică, completîndu-se unele într-o pe altele într-o sinteză ce tinde către perfecțiune. Procesul înfăptuirii este însă complex, îndelung, uneori contradictoriul prin factorii de presiune ce se exercită convergent asupra lui, dar are un mereu același sens de desfășurare, însă unitatea ca și „mecanismele“ care au generat-o nu s-au petrecut aiurea ci au avut ca teren de manifestare ..laboratorul“ național al prefacerilor românești laborator în care s-au „experimentat“ metode căi mijloace dintre cele mai variate și în care s-au „dospit“ ideile ce aveau să ațîțe „limbile de foc“ ale conștiinței naționale românești. Este anevoios, dacă nu chiar imposibil să despărțim ideile de fapte conceptualizările de orizontul lor de manifestare concretă, practică fie el politic științific sau artistic Viața însăși mersul implacabil al istoriei impun bioză spontană în infinite situații, opimașa cum s-a întîmpint si in istoria românilor Desigur este important să știm ,cînd“ st Hne" a apărut mai intîi, „cui“ ii atribuim girul primordialitătii, conștiinței originii comune de neam sau „reacției“ spontane antidominatoare rezistentei antiimperiale sau ideii de eliberare națională conștientizării însemnătății „geografiei“ tradiționale românești sau a dreptului istoric al românilor asupra propriului teritoriu, înțelegerii vechimii și permanenței autohtonilor sau perceperii“ temeiului juridic al preeminentei Indiferent însă de dezlegările care s-au las și se vor da acestor chestiuni de maniera în care vor fi tranșate, are însemnătate faptul că fiecare in parte s-a cristalizat distinct un timp iar toate au alcătuit intr-un „bloc“ unitar, sinteza românească. Punctul de pornire al dscursului nostru îl reprezintă cadrul cosmologic in care s-a prefigurat si realizat în 1918 sinteza românească avînd in vedere, desigur vtnderea naturală a elementului românesc in spațiul geografic continental, formele de relief ale teritoriului lui traditional de locuire precum si ecosistemul In dinamica modificării sale. Dacă am pornit, asa si nu altfel se poate justifica cu numeroase argumente si demonstrate pertnente Nu este însă cazul să recurgem la ele sau să le menționăm Ceea ce insă ne îndeamnă să purcedem in acest mod sunt elementele definitorii ale relației .ecografice — demers existential in evoluția istorica a românilor asa cum s-au manifestat ele si cum au fost rezemate si decodificate de către cărturarii neamului Teritoriul românesc.__duna»am—este bine cunoscut are importante particularități/ care au determinat ie relație de un tine minamemp—lor»qi* între autohtoni și propriui nămînt precum și între aceștia și străini r iHcizarea“ român-nămint *n creația «rimesciana relației -51 de-aceea tot ce mîscar tarp asta -tut £ lfi rinn tanăsescu m.n. rusu (Continuare In pag. 1)