Saptamina, 1988 (Anul 18, nr. 1-52)

1988-10-14 / nr. 41

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VAI CULTURALA A CAPITALEI SERIE NOUĂ, NR. 41 (930), VINERI 14 OCTOMBRIE 1988 — 8 PAGINI, 2 LEI REVISTĂ EDITATĂ DE COMITETUL PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE SOCIALISTĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ._____­________ _­ . . _ ___________________­___________________________________ . . ____________________________________­ J&I ANGAJAMENT REVOLUȚIONAR în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta ședință a Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R. se subliniază necesitatea ca în agricultură să se acționeze cu mai multă hotărîre pentru strîngerea, într-un termen cît mai scurt, a recoltei la toate produsele, asigurarea fondului central de produse agroalimenta­­re, a fondului de autoaprovizionare terito­rială și a fondului de furaje, precum și pentru realizarea însămînțărilor în limitele perioadei optime. Ca o nouă expresie a preo­cupării permanente a partidului, personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist R­omăe, președintele­­ Republicii Socialiste România, față de economia națională, față de modul cum se desfășoară lucrările din actuala campanie agricolă de toamnă, recenta vi­­­­zită de lucru a secretarului­ general al partidului în unități agricole d­ s­­tat și cooperatiste din județele Ialomița, Călă­rași, Giurgiu și Teleorman a prile­juit o atentă examinare a stadiu­lui lucrărilor prioritare pentru această perioadă și a măsurilor care treb­uie adop­tate în vederea intensificării ritmului re­coltării și transportării recoltei la bazele de recepție. Pretutindeni, lucrătorii ogoarelor, aflați în număr mare în recol­tarea cu mijloace mecanice sau manuale , l-au întîmpinat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu cu deosebită căldură, cu senti­mente de dragoste, cu mult respect, într-o atmosferă de bucurie și satisfacție proprie întîlnirilor secretarului general al parti­dului cu oamenii muncii din întreaga țară. Primii­ secretari ai comitetelor județene de partid Ialomița și Călărași, răspunzînd în­demnului de a face totul pentru ca, în acest an, cele două județe să obțină titlul de „Erou al Noii Revoluții Agrare“, s-au angajat în fața secretarului general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în nu­mele lucrătorilor din­­ agricultură, să În­cheie recoltarea din această toamnă cu o producție medie de 20 oco­lPograme de porumb știuleți la hectar. De asemenea, primii secretari ai comitetelor județene de partid din județele Giurgiu și Teleorman, ceilalți factori de răspundere prezenți la dialogul de lucru au dat tovarășului Nicolae Ceaușescu asigurări că­­ i-au în­sușit întrutotul aprecierile, observațiile și indicațiile primite. S-a dat glas angajamentului colectivelor unităților vizitate, al tuturor lucrătorilor ogoarelor din județele Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman că vor îndeplini exemplar sarcinile trasate de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu prilejul acestei vi­zite, că vor acționa cu hotărîre , pentru realizarea în bune condiții a sarcinilor de plan pe acest an. Ei au adresat, în numele tuturor lucrătorilor din agricultura acestor județe, calde mulțumiri pentru aprecieri­le, indicațiile și îndemnurile ce le-au fost adresate. Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc marți, 11 oc­tombrie, ședința Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. în cadrul ședinței, s-a examinat și a­­probat Programul privind asigurar­ea pro­ducției de energie, folosirea rațională a e­­nergiei electrice, termice și a gazelor na­turale și regimul de lucru al unităților «*­­­conomice și sociale pe perioada de iarnă 197 °.—1989. La propunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a aprobat o serie de măsuri pri­vind majorarea consumurilor normale de energie, precum și reducerea unor tarife pentru aceste consumuri, ceea ce consti­tuie încă o dovadă a grijii partidului statului nostru pentru bunăstarea cetățe­­e­nilor României socialiste. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a dezbătut și a aprobat propunerile pri­vind aniversarea a 70 de ani de la fău­rirea statului național unitar român, mă­reț act istoric care s-a constituit ca moment culminant al luptei seculare un poporului român pentru unitate și inde­­­pendență. În cadrul ședinței, tovarășul Nicolae ?gm­escu a prezentat o informare în le­­c­tură cu vizita oficială de prietenie ef eo­liană, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu în Uniunea Sovietică, în peri­oada 4—6 octombrie, la invitația C.C. al P.C.U.S. și a Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S. Comitetul Politic Execu­tiv a dat o Înaltă apreciere activității des­fășurate de tovarășul Nicolae Ceaușescu în timpul vizitei, modului în care­ a prezen­­tat, în cadrul convorbirilor, poziția parti­dului și statului nostru cu privire la dez­voltarea, pe multiple planuri, a relatiilor dintre România și Uniunea Sovietica, pre­cum și in legătură cu probleme actuale ale vieții politice internationale — poziție ce corespunde întrutotul orientărilor și ho­­tărîrilor Congresului al XIII-lea și Confe­rinței Naționale ale P.C.R. „sâptămîna" TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, PREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, ÎMPREUNA CU TOVARAȘA ELENA CEAUȘESCU, A INAUGURAT TÂRGUL INTERNAȚIONAL BUCUREȘTI, AFLAT LA CEA DE-A XIV-A EDIȚIE 'f ii -^'3m -1?® Rsi­ 1. Dacă spiritualitatea românească a ori­ginat, într-o îndelungată gestație tempo­rală, o mentalitate și un comportament specific în orizont european și universal, un mod propriu de înțelegere a condiției istorice a poporului român și a perspec­tivelor evoluției lui, s-a datorat, după cum unii vechi cărturari o defineau a fi. ..dog­mei unității“. Fără îndoială, ei atribuiau „calificativul“ de dogmă nu în sens mo­dern, ci mai curînd în înțeles de idee­­forță, care a „subjugat“ mințile și a di­­recționat acțiunile românilor, al căror des­tin dramatic de popor sedentar cu greu poate avea corespondente pe „bâtrînul“ nostru continent Indiferent de califica­tive, unitatea s-a relevat a fi fermentul inițiativelor, izvorul de apă vie al nea­mului nostru care a alimentat și ali­mentează perpetuu gândurile, simțămin­tele pașii noștri spre eternitate... Nu o dată am întilnit în scrieri din trecut interogații de tipul : ce s-ar fi in­­tîmplat dacă românii nu s-ar fi zămislit ca neam în Carpați la Dunăre și la Mare? Fără a scăpa din vedere sensurile grave ale interogației „problema“ in sine tre­buie însă „așezată“ în termenii realității istorice, oricît de dureroasă ar fi ea. Am­neziile chiar vroite, nu aduc nici un cîș­­tig Așadar românii isi au obîrșia aici. In trinitatea geografică fermă carpato-danu­­blezto-Dorittea. Es?e Se constituie in astra BI Orginală si în care au vietuit perma­nent și pe care n-au înțeles s-o părăsească nici în prea multele ceasuri de „rătăciri“ ale istoriei continentului Dacă au­­ămas și s-au perpetuat dacă au rezistat și nu au dispărut ca popor din istorie, dacă s-au încrîncenat în statornicia lor și au învins, urmașii dacilor o «datorează, unu­i profund sentiment de aprfi ari­tm---- etnic. Unei conștiințe unice de neam, care „bi­­ruit-au“ totul fiind „arcul de oțel“ care l-a cuprins oprind distrugerea lor vroită de înstăpîniri neavenite. Acestei indestruc­tibile unități românești îi dedicăm rîndu­­rile ce urmează in anul „de grație“ care marchează împlinirea a șapte decenii de la înfăptuirea eternului vis al desăvlrșirii unității național-statale. un­ihat­a a presupus dintotdeauna un tot, componentele sale ingemănîndu-se structură unică, completîndu-se unele într-o pe altele într-o sinteză ce tinde către perfec­țiune. Procesul înfăptuirii este însă com­plex, îndelung, uneori contradictoriu­l prin factorii de presiune ce se exercită con­vergent asupra lui, dar are un mereu același sens de desfășurare, însă unitatea ca și „mecanismele“ care­ au generat-o nu s-au petrecut aiurea ci au avut ca teren de manifestare ..laboratorul“ național al prefacerilor românești laborator în care s-au „experimentat“ metode căi­ mijloace dintre cele mai­­ variate și în care s-au „dospit“ ideile ce aveau să ațîțe „limbile de foc“ ale conștiinței naționale românești. Este anevoios, dacă nu chiar imposibil să despărțim ideile de fapte conceptuali­zările de orizontul lor de manifestare con­cretă, practică fie el politic științific sau artistic Viața însăși mersul implacabil al istoriei impun bioză­­ spontană în infinite situații, o­pim­așa cum s-a întîmpint si in istoria românilor Desigur este impor­tant să știm ,cînd“ st Hne" a apărut mai intîi, „cui“ ii atribuim girul primordia­­litătii, conștiinței originii comune de neam sau „reacției“ spontane antidominat­oare rezistentei antiimperiale sau ideii de eli­berare națională conștientizării însemnă­tății „geografiei“ tradiționale românești sau a dreptului istoric al românilor asupra propriului teritoriu, înțelegerii vechimii și permanenței autohtonilor sau­­ perceperii“ temeiului juridic al preeminentei Indife­rent însă de dezlegările care s-au las și se vor da acestor chestiuni de maniera în care vor fi tranșate, are însemnătate faptul că fiecare in parte s-a cristalizat distinct un timp iar toate au alcătuit in­tr-un „bloc“ unitar, sinteza românească. Punctul de pornire al d­scursului nostru îl reprezintă cadrul cosmologic in care s-a prefigurat si realizat în 1918 sinteza ro­mânească avînd in vedere, desigur vtn­­derea naturală a elementului românesc in spațiul geografic continental, formele de relief ale teritoriului lui traditional de lo­­cuire precum si ecosistemul In dinamica modificării sale. Dacă am pornit, asa si nu altfel­ se poate justifica cu numeroase argumente si demonstrate pert­nente Nu este­ însă cazul să recurgem la ele sau să le menționăm Ceea ce insă ne în­deamnă să purcedem in acest mod sunt elementele definitorii ale relației .ecogra­fice — demers existential in evoluția is­­torica a românilor asa cum s-au mani­festat ele si cum au fost rezemate si deco­dificate de către cărturarii neamului Teritoriul românesc.__duna­­»am—este bine cunoscut are importante particularități/ care au determinat ie relație de un tin­e minamemp—lor»qi* între autoh­­toni și propriui nămînt precum și între aceștia și străini r iHc­izarea“ român-nămint *n creația «rim­esciana relației -51 de-aceea tot ce mîsca­r tarp asta -tut £ lfi rinn tanăsescu m.n. rusu (Continuare In pag. 1)

Next