Saptamina, 1989 (Anul 19, nr. 2-50)
1989-09-15 / nr. 37
CORNELIU BABA — ■D titan al picturii românești EFTIMIE IONESCU — o „enciclopedie" de fotbal RADU GHEORGHE se pregătește pentru un nou spectacol ® n avizat comentatori VASILE GORNEANU IRINA MOVILA, o tînără aspirantă la luminile rampei Profesorul-regizor CU G. CROITORU ALB- așteptând studenții, dar cu gândul la filmul la care lucrează, „Eminescu" Pictorul CONSTANTIN NIȚESCU expune la Galeriile Municipiului VASILE VETIȘANU meditind la valorile folclorului românesc GHEORGHE I. DRAGULIN a redimensionat personalitatea umanistului Dionisie Tomitanul La Galeria Eforie, ADRIAN SAMSON expune pictură La Galeria Galateea, criticul MARIN MIHALACHE a vernisat expoziția pictorului LABANCZ LADISLAU I panoramic CARTEA DE TEATRU : „Actorul este instrumentul cu viatura de suflete, caractere daglasuri. Oamenii ii cheamă de Sefi cole. Oamenii cu a lor deschidere spre cunoaștere și frumos" — aceste cuvinte scrise de George Motoi in cartea „Sub masca actorului“, recent apăruta la Editura Eminescu, reprezintă esența unor ginduri așternute pe turtle, in liniștea nopții, după ce personajul interpretat a rămas in cabină, iar cortina s-a lăsat. Actorul George Motoi simte nevoia de a descifra sensurile si frumusețea vieții pentru ca apoi să găsească acele mijloace artistice care să le redea spectatorilor, imbogățindu-i sufletește, făcindu-i mai buni. Cartea surprinde intimplări legate de vreo filmare sau vreun personaj, păreri ,despre texte, despre relația : regizoractor sau dramaturg-actor, despre raportul scenă-spectator, despre turnee și misiunea cronicarului răspunzător intr-o cultură de ocrotire a artelor și care trebuie să fie „decent, profund analitic, modest și distins, artist prin structură, angajat și cult, obiectiv și onest“. Toate imparțial, sunt relatate într-o formă acestea simplă, convingătoare pledând pentru arta adevărată născută din arderea actorului pe altarul teatrului, din «dragostea și respectul pentru marele public, judecătorul suprem al actului artistic. Conștient de misiunea de artist-cetățean, de modelator de conștiințe, de lucid interpret al realităților prezente și viitoare, George Motoi demonstrează prin această carte că teoria „turnului de fildeș“ s-a perimat, că acea ființă care seară de seară se joacă cu noi „de-a risu-plînsa“ este un om obișnuit cu probleme și frămîntări pe care trebuie să-l iubim și să-l înțelegem. Chiar dacă nu putem fi de acord cu toate părerile actorului George Motoi, cartea sa rămine o mărturie a unei profesiuni făcute din dragoste de oameni. Concludente in acest sens rămîn rândurile finale „Actorul ? Un grădinar / cu săxnintă de suflet in buzunare, / parcurgând, efemer, anotimpuri / pînă cinci, anonim și îmbătat «le miresme, / adoarme pe vreun colț de decor, / cu un lujer de floare în mină, / ce-a uitat s-o ofere“. (RALUCA TULBURE) • ECOURI. Sava Negreanu Brudașcu, cunoscuta cântăreață de muzică populară românească, s-a reîntors in patrie după un lung turneu susținut în S.U.A. Pretutindeni unde a apărut, a făcut să răsune în inimile ascultătorilor vechiul melos al alaiurilor străbune, să renască trilurile privighetorilor, culoarea aurie a holdelor, mișcarea brazilor și pădurilor, strălucirea albastră a munților Carpați. Răsărită din plaiurile milenare ale patriei, gingașă ca tulpina florilor, dar un suflet de cremene, personalitatea Savei Negreanu Brudașcu impresionează prin ambitusul ei natural, pasiunea și emoția pe care prin le transmite vibrația doinei ancestrale. (DANIELA MARIANO). • CENACLURI. Comunicarea ținută la una din Întâlnirile literare de la Muzeul literaturii române a profesorului doctor Valeriu FUimon de la Facultatea de filologie din București, conducătorul Societății literare „George Bacovia“, poate fi socotită o reală contribuție științifică, deoarece a creat un model de lectură a textului eminescian. V.F. a fost un ghid in imperiul imaginarului poeziei eminesciene, dezvăluind prin teoria straturilor totalitatea viziunii operei. Lectura textului eminescian trebuie făcută la nivel eufonic sintagmatic, la nivelul reprezentărilor imaginare din perspectiva viziunii autorului și a categoriilor estetice. A propus, de asemenea, spre o mai adîncă Înțelegere a operei poetului un tablou al arhetipurilor autohtone,menit să explice ridicarea la rang de valoare universală a viziunii românești, ■temelor, motivelor. Autohtonizarea simbolurilor și miturilor de circulație universală constituie o atmosferizare a acestora și o creare de corespondență a literaturii române prin Eminescu cu literatura universală, îndrăgostit de Eminescu, ca de altfel toti creatorii de la acest laborator de creație „George Bacovia“, este și Ioan de Argeș care cu multiple mijloace de investigație, oferă o nouă optică total independentă de până acum in legătură cu drama istorică in versuri „Alexandru Lăpușneanu“ de Mihai Eminescu. In continuare, Gabriel Bacovia a prezentat antologia de versuri „Mugur Alb“ apărută sub egida Muzeului literaturii române — Muzeul reas „George Bacovia“. In memosemnează peste 40 de autori, care La atelierul de lucru au citit din ultimele lor creații : Vasile Tămâianu și Rodica Indrieș. Comentatorii serii : Gabriel Bacovia, Maria Zimniceanu, Ioan de Argeș, Ion Untara, Mioara Popenean, Gabriel Mirea și alții arătau ei debutul lui V. Tămâianu este cu ce poate de promițător. Unele din creațiile sale au o anume deschidere spre cosmos, ceea ce este frumos, dar autorul are nevoie de exercițiu serios. Totuși în cîteva dintre poezii V.T. realizează ideea de armonizare. Limbajul folosit de R. Indrieș este mult prea simplist. I se recomandă să-și revizuiască lucrările. Momentul muzical a fost asigurat d de Silvia Maria și Stelian Maria, fiind aplaudați de întreaga asistență. (VIORICA NANIA). • BIBLIOTECA MUNICIPALA „MIHAIL SADOVEANU“ . • Sub genericul „Tezele pentru Congresul al XIV- lea al P.C.R. — program de muncă și acțiune revoluționară“, miercuri 20 septembrie, ora ÎS, la Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice va avea loc o expunere pe marginea volumului : „Unitatea Indestructibilă a întregului popor în jurul și sub conducerea Partidului Comunist Român” (Editura Politică, 1989). Participă : Constantin Răducu, redactor la Editura Politică. (Organizează filiala ..Friedrich Schilder“) ; în aceeași zi, in cadrul ciclului „Știință, civilizație, progres“, ora 15, va fi prezentat volumul : „Informație și acțiune" (Editura Militară, 1989). Participă : Valeriu Ceaușu, autorul lucrării ți N. Lăudaru, redactor la Editura Militară. (Organizează filiala „Alecu Russo“). • Joi 21 septembrie, ora 14, la întreprinderea de Mase Plastice va avea loc prezentarea volumului : „Educația și problemele lumii contemporane“ (Editura Albatros, 1989). Participă : Mircea Duțu, autorul lucrării. (Organizează filiala ,„Alexandru Odobescu“). • La ora 14.30, in cadrul ciclului „Cartea in sprijinul producției“, la Întreprinderea textilă „Dacia“ se va desfășura un dialog pe marginea volumelor „Mecanismul economic in comerțul exterior“, comerțului exterior și „Eficiența cooperării economice internaționale“ (Editura Academiei, 1985, 1988). Participă : Constantin Enescu, autorul volumelor și Emilia Drăgnei, redactor la Editura Academiei (Organizează Biblioteca Tineretului). • In cadrul ziarului „Eminesciana“, miercuri 20 septembrie, ora 13, la Liceul Industrial nr. 12, se va desfășura o intrunire pe marginea volumului: „Iubirea de patrie. Pagini de publicistică“, de Mihai Eminescu (Editura Militară, 1989). Participă, conf. univ. dr. Ștefan Cazimir, de la Universitatea București. Urmează un recital din lirica eminesciană susținut de actori ai Teatrului Giulești. (Organizează filiala „Constantin Mille“). • Sub genericul „Literatură și istorie“, joi 21 septembrie, ora 14, la întreprinderea Tinera Gardă va fi prezentat volumul : „întrlnirea“ (Editura Militară, 1989). Participă : Francisc Pâcurariu, autorul lucrării. (Organizează filiala „Vasile Alecsandri“). • La sediul Bibliotecii municipale „Mihail Sadoveanu“ are loc, luni 18 septembrie, ora 18, o nouă întilnire, in cadrul ciclului: „Atlas Cultural“. Va fi prezentat volumul : „Medalioane în cerneală“, de Vasile Drăguț (Editura Meridiane, 1983). Participă : Mihai Ispir, critic de arta. Urmează proiecții de diapozitive realizate de Mircea Dumitrescu. (H.F.). Stagiunea de toamnă a Operei Române se deschide cu opera Eminescu de Paul Urmuzescu. 18 — 24 septembrie PREMIERE : C Un studio in căutarea unei vedete (producție a Casei de Filme Patru) ; scenariul : Virgil Puttrea, după o idee vie Nicolae Corjos ; decoruri : Magdalena Mărășescu ; costumele : Lucia Morariu ; muzica : Ionel imaginea : Sorin Bieșiu ; Tudor ; regia : Nicolae Corjescu , Mihaela Tolea, Lucian Nuță, Emil Nossu, Mihai Mereuță, Dorina Lazăr, Cezara Dafinescu, Dan Puric, Vasile Muraru, Florin Piersic jr., Magda Catone, Florentin Dușe, Florin Chiriac, Cristian Șofron, întins Liptac, Adrian Vilcu și cu participarea actorilor Mitică Popescu, Sebastian Papaiani, Dan Condurache, Mihai Mălaimare, Valentin Uricescu. Rulează la Excelsior (Bd. 1 Mai 174 . 65.49.45), Favorit (Drumul Taberei 28 . 45.31.70), Luceafărul (Bd. 1848 6 . 15.87.67) — luni 18 septembrie, ora 19, spectacol de gală cu participarea realizatorilor • Nu te smiorcăi, veverițe 1 (R.S.C.), scenariul și regia : Vera Pitrova-Simkrova; muzica: Michal Pavlicek ; imaginea : Anitonia Holub t cu : Holenka Vitovska, Firi Schmitzer, Veronika Freimanova, Ondrej Havelka, Maria Rosulkova, Lubos Tokos, Libuse Havelkova, Magda Reifova, Katerina Lirova. Rulează la Doina (Str. Doamnei 9 ; 16.35.38). Ciclul „DE LA LITERATURA LA FILM“ : Patria (Bd. Magheru 12-14; 11.86.25) , NAVA LUI YANG (R.P. Chineză) : Cosmos (Sos. Pantelimon 321 ; 27.54.95), Grivița (Calea Griviței 166; 17.08.58), Pacea (Bd. Uverturii 70—72 ; 71.30.85) ; DRAGOSTE ȘI DATORIE (R.S.C.) : Cotroceni (Sos. Cotroceni 9 ; 81.68.88) ; FLORI DE GHEAȚA (Rom.): Dacia (Calea Griviței 137 ; 50.35.94); MARTORI DISPĂRUȚI (Rom.) : Drumul Sării (Drumul Sării 30; 31.28.13) ; O VARA CU MARA (Rom.) : Munca (Sos. Mihai Bravu 221 ; 21.50.97) ; SORGUL ROȘU (R.P. Chineză) : Popular (Str. Mătăsari 31 ; 35.15.17). R. P . ■ • OPERA ROMANA (Bd. Gh. Gheorghiu-Dej 70-72 ; 13.18 57). EMINESCU - sâmbătă 16, ora 18 ; COSETTE — duminică 17, ora 11; LACUL LEBEDELOR — duminică 17, joi 21, ora 18 ; AIDA - marți 19, ora 18 ; LUCIA DI LAMMERMOOR — miercuri 20, ora 18 ; TOSCA — vineri 22, ora 18 ; NABUCCO — slibătă 23, ora 18 ; COPPELIA — duminică 24, ora U ; DON PASQUALE — duminică 24, ora 18. • TEATRUL DE OPERETA (Bd. Bălcescu 2 , 13.63.48) : PRINȚESA CIRCULUI — marți 19, ora 18 ; SILVIA — miercuri 20, ora 18 ; VINZATORUL DE PĂSĂRI — joi 21, ora 18 ; MAM ZELLE NITOUCHE — sâmbătă 23, ora 18 ; POVESTEA SOLDĂȚELULUI DE PLUMB — duminică 24, ora 10.30; OKLAHOMA - duminică 24, ora 18. • TEATRUL NAȚIONAL (Bd. Bălcescu 2 , 14.71.71), Sala Mare: POVESTE DIN HOLLYWOOD — marți 19, ora 18 ; TITANIC VALS — joi 21, ora 18 ; FATA DIN ANDROS — vineri 22, ora 18 ; BĂDĂRĂNII — sâmbătă 23, na 18 ; ULTMUL SET — duminică 24, oră 10 ; NU SE ȘTIE NICIODATĂ — duminică’ 24, ora 18 ; Sala Amfiteatru : CONTRABASUL — miercuri 20, ora 18 ; CINEVA TE IUBEȘTE — vineri 22, ora 18, duminică 24, ora 10 • Sala Atelier : AUTOGRAF — miercuri 20, ora 18; ACT VENETIAN — joi 21, ora 18; INTRE PATRU OCHI — simbătă 23, ora 18 ; CLOVNII — duminică 24, ora 10 ; FALEZA -- duminică 24, ora 18. • TEATRUL „L.S. BULANDRA“ (Bd. Schitu Măgureanu 1, 14.75.46): MIZANTROPUL — simbătă 15, marți 19, simbătă 23, ora 18 ; NOȚIUNEA DE FERICIRE — duminică 17, joi 21, ora 18 ; GIN RUMMY — miercuri 20, ora 18; NEÎNSEMNAȚII — vineri 22, ora 18 ; PRIVIND IN JUR CU OCHI FARA LUMINĂ — duminică 24, ora 18 ; Sala Studio (Str. Al. Sahia 76 A . 11.95.44) ; URIAȘII MUNȚILOR — duminică 17, miercuri 20, ora 18 ; DIMINEAȚĂ PIERDUTA — joi 21, vineri 22, ora 18 ; A TREIA ȚEAPĂ — simbătă 23, ora 18 ; CÂNTEC DESPRE MINE ÎNSUMI — duminică 24, ora 18. • TEATRUL MIC — (Str. C. Mille 16 . 14.70.81) : O SCRISOARE PIERDUTA — marți 19, ora 18.30 ; PLURALUL ENGLEZESC — miercuri 20, ora 18.30; simbătă 23, ora 15 ; MAIDANUL CU DRAGOSTE — joi 21, ora 18.30 ; CAMERISTELE — vineri 22, ora 18.30; ARTA IUBIRII — sâmbătă 23, ora 19 ; MITICA POPESCU — duminică 24, ora 10.30 ; ASTĂ SEARĂ STAU ACASA — duminică 24, ora 18.30 ; Teatrul Foarte Mic (Bd. Republicii 21 . 14.09.05) : DRAGA JOEY — marți 19, ora 19 ; NOAPTE BUNA, MAMA — miercuri 20, ora 19 ; LEWIS SI ALICE — joi 21, sâmbătă 23, ora 19 ; BĂRBATUL ȘI FEMEILE — vineri 22, ora 19, duminică 24, ora 11. • TEATRUL „NOTTARA“ (Bd. Magheru 20 , 59.31.03), Sala Magheru : SCAPINO — vineri 22, ora 18 ; INTR-O DIMINEAȚA — sîmbătă 23, ora 18 ; FLOAREA DE CACTUS — duminică 24, ora 18 • Sala Studio : AL PATRULEA ANOTIMP — sâmbătă 23, ora 18.30; AMINTIRILE SAREI BERNHARDT — duminică 24. ora 18.30. 9 TEATRUL GIULEȘTI, Sala Majestic (tel. 14.72.34) : RUSUL — marți 19. ora PESCĂ18.30; ARTA CONVERSAȚIEI — miercuri 20, sâmbătă 23. ora 18.30 ; TEPTAM PE ALTCINEVA — AȘto 21, duminică 24. ora 18.30 ; CUM S-A FĂCUT DE-A RAMAS CATINCA FATĂ BATRINA — vineri 22, ora 18 30. • Teatrul Evreiesc de Stat prezintă: HERSHALE — luni 18, ora 18.30. • TEATRUL DE COMEDIE (Str. Măndinești 2 16.64.65) : SLUGA LA DOI ST. PINI — vineri 22, ora 18 ; TRNUL DE FILDEȘ — simbătă , ora 18 ; ARMA SECRETA — diminica 24. ora 18. • TEATRUL „C., TANASE“, Sala Savoy (Calea Vlariei 33 , 15.56.78) . VARIETAT PETATIV — sâmbătă V ora POR19: BELMONDO AL ILEA — «iar mutaică 24. ora 1 19 • rădina B«m*> : BUNA SEARA, BOEMA 1 a» marți 19. ora 19. • TEATRUL „TIDARICA“, Sala Victoria (Calea Motoriei 50. 15.23.77) . AVENTUILE LUI PLUM-PLUM 1 — viral 22. ora 10. duminică 24. ora 11. S-A STINS - c- ON iOFtn 9 • tragică veste isparhia lui Dinu Kivu — e aflut ia acum. 1-zolarea din timmile«ce<Slulul In liniștea munților vesel m-a moton timp de lume. cam lupta sa bărbătească demnă, despre cu boala cruntă a secului, care nu iartă și parcă nicrîndată fiind De viată, răpune tot ce mai frumos, tot ce e mai curat, e abate prin rîndul celor aflat în plină maslturitate creatoare. Dü Kivul s-a supus, infruntînd-o dchis, cu zimbetul de speranță Debuze. A refuzat să creadă prin moment, că la 4*5 dani te ultimul poti pierde în neant, fiind alesul** zodiei cancerului. A ius imens viata, care Însemna oeru el teatrul românesc, familia, oriend., dăruit cu tot sufletul profesîei. La el trăia prin spectacole pe care le comenta prin evenimitele scenei Făcea parte din acei ani cronicari teatrali care iubesc dmnsadorii, le cunosc munca gri dificilă, prețuiesc elanul. Om e spirit, intetelectual rafinat, ani 1 ani find. Dinu Kivu a cindit în pa]aginile revistelor cultale si de specialitate cursul vili cronicile sale rămîn în peste teatrale, prețioase mărturii. înstrat cu timp o forță de muncă ieșit din comun. Dinu nu scăpa nici spectacol — azi era la București vie la Timișoara, poimîine la La Mare și apoi în mijlocul famili pe care o îndrăgea nespus în timul timp adeseori, îl vedeam alături de fiul său, cum spectacole încerca să-l împărtășească de dragostea sa pentru teatru. Ne-a și un bun coleg și un apropiat ieton, timpul trecut al verbului .ai este negat prin ce a scris DimKivu — pagini de neuitat dedici Thaliei, pagini care vor rămîne înartea de aur a istoriei teatrului romesc. In urmă cu cîteva zile, la miîera Teatrului Giulești ..Ar fost o mare iubire“, am simțit toții lipsa lui din sală. fie drcar la dispariție. Pentru că între i si teatru a fost o mare iubire... CONCURS ilor?Ducaeiu „Concursul de mică de dans pentru tineret — stinești 89" s-a desfășurat în zila de 8, 9 și 10 septembrie in «»mizarea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist i colaborase cu Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Uniunea Opozitorior și Muzicologilor și tioteleviziunea Română. Deocalata palmaresul, urmând să ratim cu amănunte. Premiul I.- „Pentru mine ești doar tu“ „Dansul“, melodii compuse și chestrate de Doni Căpîescu. veriile fiind semnate de Dan Dumitriu. Au interpretat Darui Căscu și duetul Stil, respectiv Lia Dumitrescu. Premiul II. -„Vacanță la mare“ — muzică s orchestrație. Virgil Popescu pe text semnat de Angel Grigu. Solistă: Oana Sirbu. Premiu Consiliului Culturii și Educației ocialiste s-a acordat compozițiiloremnate de Horia Moculescu (prestrație proprie), „Ești lumea sa“ și „Devreme și prea tuzi pe textele lui Aurel Storin. Ai interpretat Gabriel Cotabiță, reictiv Anca Țurcașiu. Premiul Una Compozitorilor și Muzicolor a revenit compozitorului Anel Fugara pentru melodiile , La aceasta e doar a mea“ (solist Daniela Nicol) și „Oare de ce ni ieși in «ale ?“ (Oana Hanga) cu versurile lui Dan V. Snitriu. Premiul III (ex aequo) întru Cctav Firulescu muzica și orchestrația, text Dan V. Dumitriu melodia „Dacă vrei“. Solist Loredana Groza. Același prem a revenit și compozitorului Ion Tudor (și orchestrator) pentru rttura intitulată „Vom trăi un s“ încredințată solistului Adini Daminescu, textul fiind semnat Andreea Andrei. Juriul a «rdat două Mențiuni : „De ziua a, iubirea mea“ — compozitorian Iagnov, text Dan V. Duldu, solistă Elena Cirstea și „Oi dansului“ — muzica și orchestrat Dan Dimitriu, textul Carmen Aldea-Vlad, interpretă. Marina Sara-Dimitriu. Mențiunea specială Ansamblului Artistic al U.T.C. a venit piesei „Muzica e glasul vieții“ compusă și interpretată de Cristian Simionicâ, orchestrată de Elekeș, textul fiind semnat Mihai de Andreea Andrei. “t andrei Bartoș • Comprehensiune sau expinare ? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice este titlul unei lucrări a reputatului gânditor Manned Riedel care se publică la Editura Daria, pertinentă analiză a procesului cunoașterii la nivelul disciplinelor Traducerea din limba socio-umane, germană, precum și un substanțial studiu introductiv aparțin apreciatului exeget Andrei Marga • Coman Șova scoate la Editura Eminescu volumul de versuri Căderea sluctului din care reproducem poemul „Și mai află“ : „Și mai află / că viata e un zbor / spre soare / cu aripi de ceară. I O Începem ?“ • La aceeași editură, Constantin Munteanu publică romanul Sfirșitul Inserării; • In colecția „Teatru comentat“ a Editurii Eminescu, a apărut în volum conținând piesele lui Aurel Baranga, cu un Cuvînt Înainte de Traian Șelmaru și un "Portret al dramaturgului" de Valeriu Râpeanu • Sub titlul Aripile frînte. In colecția R.P.T.. Editura Minerva prezintă o selecție din povestirile celui mai de seamă romantic al literaturii libaneze, promotor de valoare al renașterii culturale de la începutul secolului. Djubran Khalil Djubran. Traducerea, prefața, tabelul cronologic și o suită de note sunt realizate de Daniela Firănescu Gramatica practică în texte literare românești, lucrare a Rodicăi Bogza-Irimie, apărută la Științifică și Enciclopedică Editura este centrată asupra unor aspecte dintre cele mai dificile, controversate chiar ale limbii române. • într-o lucrare cu caracter informativ și formativ, destinată publicului larg. Biologia pe înțelesul tuturor (Editura Științifică și Enciclopedică). Constantin Dumitrescu prezintă o serie de date referitoare la ramurile biologiei, la apariția și evoluția acestora. mariana ciolan FILATELIA PE SCURT Marea sărbătoare de la 23 August a fost omagiată filatelic in București și In Toate filialele județene mari din țară, dupa care am mai menționat in această rubrică. Ne-a sosit recent de la Săveni plicul special realizat cu prilejul expoziției filatelice care a omagiat cea de-a 45-a aniversare a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistâ, francat cu marca poștală dedicată evenimentului și obliterat cu o ștampilă ocazională, machetatâ de Mihai Pastramagiu. Cercul filatelic Săveni și V. Arnăutu merită felicitări. prof. • Sub arcul de triumf al glorioasei aniversări și în întâmpinarea Congresului al XIV-lea al P.C.R., filiala A.F.R. Neamț a organizat expoziția filatelică interjudețeană Moldfilex ’89, ediția a IV-a la care au participat expozanți din 12 județe. S-au acordat 3 vermeil, 6 argint (+1 la tineret), 8 bronz argintat (+3 la tineret), 3 bronz (+ 2 la tineret). S-au realizat un plic și o ștampilă ocazională, machetate de Inocent«: Marcoci, precum și un catalog și un afiș . Semnalăm, pentru colecționarii bucureșteni pasionați d de tematicile sport și faună, plicul special și ștampila ocazională, realizate de cercul filatelic Petrodava cu prilejul campionatelor balcanice de călărie (obstacole și dresaj), ediția a XVII-a, care au avut loc la Piatra Neamț intre 27.08. și 03.09.89. Machetator: Dan Losca • Buletinul Grupării de filatelie tematică Crucea Roșie — Medicină, nr. 6 (semestrul II) 1989, anunțat săptămîna trecută, are următorul sumar : „Personalitatea medicului patriot Carol Davila“, de I. Macovei și R. Macovei, „Știați că..de dr. V. Neaga, „Personalități medicale in filatelie (5)“, de dr. V. „Dr. Norman Bethune", de Rateu, dr. Gentl Hartmann, „Ecou de străinătate“, de dr. D. Dumitrașcu, „Idei pentru un exponat in cadrul tematicii noastre , de dr. N.C. Pavlidie, handicapații“, „Filialele A. F.R. transmit..(Tomiță Malinescu. dr. Cătălina Zinaida Axinte, ing. László Dezsy, dr. Hamzu, T. Petrilla, D. Braha), „Despre cîteva mărci de binefacere din perioada 1913—1944“ de M. Birt, „Mic compendiu tematic Crucea Roșie — Medicină România specializat (erori)“, de prof. B. Găbureac, „Mic compendiu tematic", de «ir. Ed. Stanciu, recenzia lucrării dr.-ului José de Félegri „Filatelia și medicina", de dr. V.S. Neaga, mihai neagu basarab orașul PE FIRUL TIMPULUI n* î. In furia lor nesăbuită den umiți Capitala, ocupația germană din primul război mondial condusă cu metode cinice de către „spărgătorul de Mackensen a germanizat frontul“ aspectul exterior al vieții și a contiscat in interesul ei clădiri și instituții, cu țelul evident de a ne șterge identitatea, luîndu-și ca părtaș în aceste operațiuni pe trădătorii mari și mici, profitorii de ocazie care s-au pus în slujba străinilor pentru un pumn de arginti. Schimbarea înfățișării exterioare a Bucureștilor era făcută în mare grabă. La timp după intrarea corpului scurt de armată a lui Mackensen și a aliaților săi, aproape să nu mai recunoști orașul căzut într-una din cele mai negre perioade ale existenței sale. Vechile denumiri autohtone au fost schimbate in cel mai scurt timp, și înlocuite cu titulaturi nemțești : Kaiser-Palast, Badiner-Kafée, Zum deutschen-Kronpi.nzen, Donau-Palast șa. Casa armatei a devenit Haupt-Wache, postul principal de gardă și Inchisoarea prizonierilor români, Ober-Kommando-Mackensen, prescurtat O.K.M., constituit din inițialele supercomandantului atotstăpînitorului teritoriului, stabibilește ca Marele Cartier General să fie instalat la Athenée-Palais , sfidarea atinge parametri nebănuiți, de vreme ce fundația universitară, actuala Bibliotecă Centrală Universitară, cu aule și săli de conferințe, este rechizidkonată pentru conferințe și cursuri academice germane. Ministerele sunt scoase din localurile lor — iar acestea — ocupate de felurite autorități militare nemțești sau aliate in Imaginea de coșmar a devastăinstituțiilor de tot felul s-a observat pretutindeni: dosare, cartoteci, volume regiere, întregi de arhive au fost zviilite pe ferestre in stradă, iar patrulele făceau curățenie cu baioneteie și urlete sălbatice, dedîndu-se la insulte nejustificate, vînzind la kilogram negustorilor acte cate de tot soiul, minuția se ofio furie inexplicabilă. Nu un asemenea mod de comportare putea decide soarta războiului, ci rezultatul confruntării armatelor pe front. Un asemenea adevăr a sa necunoscut probabil acelor vandali •i puterilor centrale năpustiți asupra poporului român cu un singur scop : distrugerea. Din localul Ministerului Instrucțiunii întregul mobilier a fost ridicat Și ~ incercat~ în luma direcția împărăției ramTnáde germane. Schih au fost preseminnate m lazarete colegiul „Sfîntul Sava“ (actualul liceu „Bălcescu“) a devenit spital de exantematici pentru turci, liceul „Gh Lazăr“ — azil pentru soldații nemți rezerviști. Una din tragediile timpului ocupației l-a constituit lipsa totală de umanitate manifestată de administrația germană, care a evacuat pe răniții si pe bolnavii români din spitale, aluungîndu-i să moară fără nici o îngrijire in compimente provinciale, fără hrana si medicamente, înconjurați de garduri si sîrmă ghimpată și gherete cu sentinele. Teroarea , luase forme paroxistice iar tartorul lor era una și aceeași figură sinistră. Mackensen, ce purta drept emblemă pe căciula sa de ofițer superior de cavalerie, un lan de mort ca o chircă scoasă dintr-un osuar și plasată In frunte. Poza lui executată in București de fotograful E. Marvan (1917) dăinuie peste timp și amintește mentalitatea din care au izvorit simbolurile capetelor de mort «re le-au purtat urmașii acestei căpetenii pe epoleți și neute ; capul de mort al trupelor SS. eugen Teodoru I I US3! AS&, fsKiSTi aFSBă ■. .. &imm Wa# grësien. Jfoäteflif V~v>£* öfpzontë 4. Turneul bucureștean de înaltă tinutfi artistică al Teatrului National din Craiova a propus alături de remarcabilul spectacol Unchiul Vanea de Cehov, și o viziune cu totul originală asupra binecunoscutei piese a lui D.H. Popescu — Piticul din grădina de vară. Această tragedie modernă dedicată eroismului luptătorilor comuniști reprezentați prin tînăra Maria este materializată scenic print-un spectacol monumental, in care regizorul Silviu Purcaree lărgește surprinzător propunerile autorului. Regizorul sprijinit scenografă ștefania Îndeaproape de tânăra Cenean transformă piesa intr-un cutremurător oratoriu inatimat eroismului femeii (nu întimplător ea se numește Maria, ne sugerează spectacolul), purtătoare de adevăr moral și social, simbol de puritate. Impresionantă este această transformare a textului, structurarea sa metaforică amănunțită prin grandoarea expresiilor teatrale. impusă Am avut senzația că asistăm la o operă originală și nu la un spectacol de teatru, operă în care ecourile muzicale ale Calominei burana de Cam Orf parcă fuseseră concepute pentru acest text, devenit un ,,libret“ cu profunde semnificații filosofice. Regizorul Teatrului Mic. Silviu Purcărete, este magicianul acestui act teatral de excepție prin care demonstrează o forță creatoare cu totul ieșită din comun. Cu inteligență el a transferat subiectul într-o zonă cultural-filosoficâ universală, motivînd și ilustrînd scenă de scenă viziunea sa amplă : tragica istorie a deținutei Maria, condamnată la moarte, cea care naște un copil in închisoare și trăiește nouă luni prin acest copil coșmarul detenției este esențializată pe ideea suferințelor veșnice, purificatoare ale celor care au dat omenirii valoarea credință în adevăr, nu bine, nu cuvîntului morală. Intr-un stil perfect consecvent, regizorul „deschide“ piesa spre universalitate, 11 estompează notele particulare, o impune ca o meditație a sacrificiului celor care luptă pentru un ideal. O astfel de viziune regizorală elaborată cu referiri evidente la „cărțile vechi“ ale moralei, ale legilor conviețuirii eterne ale umanității nu se putea înfăptui scenic credibil decât printr-o desfășurare amplă de forțe artistice prin care eroul (eroina) se detașează, confruntindu-se cu o lume complexă, vastă, în plină mișcare agresivă, o lume diversă pentru care idealul, „crezul" in ei, doar prin sacrificiu se pot reține ca model. Spectacolul lui Silviu Purcărete este conceput ca un mare ritual închinat eroismului necesar pentru definirea credinței, idealului. Ritualul este gîndit spectaculos de regizor spre a copleși publicul, a-l obliga să mediteze la rostul său. Și aici scenografa Ștefania Cenean are un merit imens : închisoarea este un spațiu larg, tenebros în care plasele de sîrmă îngrădesc pe văi și buni laolaltă, în care există un tron, un „pitic“ de porțelan — hitlu comentator cu ironie al celor din jur, multe paturi comune de suferință etc., iar in fața plaselor. Printr-un mecanism ingenios, conceput se află una, simbol al existenței . Maria visează lumina și ea se pogoară la un moment dat prin zeci de candelabre superbe. Totul este funcțional în acest decor de mare rafinament simbolic, lipsit de ostentație însă, pentru că fiecare element e adus pe baza textului, e desemnat în funcție de replică, Ștefania Cenean se afirmă din nou (bupă .,Unchiul Vanea") ca o scenografă care își concepe plastica reprezentației cu o bogată fantezie citind atent însă fiecare cuvînt al textului ce o inspiră și căruia îi descoperă semne teatrale plastice cu dublu sens în plan ideatic și concret. Tratînd piesa drept un oratoriu, Silviu Purcărete conduce actorii, cu bună știință, spre o interpretare patetică, necesară ambianței respective. Acest sincer patetism îl degajă în primul rînd Diana Gheorghian (Maria) prin dezinvoltură, temperament și o copleșitoare forță dramatică. Această tînără actriță este o mare speranță a teatrului nostru, deține un talent aparte ; ea s-a adaptat cerințelor de ,,mare operă" ale spectacolului cu o incredibilă putere de penetrație, în ciuda fizicului său firav, dominînd ansamblul, reușind detașarea momentelor de sensibilitate, de șoaptă a cuvîntului, cît și strigătele de disperare tragică într-un cadru copleșitor ce putea ușor subjuga orice individualizare. Ea, ca și Tudor Gheorghe (Pasăre), realizează autentice creații actoricești într-un context de excepție. .Nebunia" lui Pasăre se manifestă nr în lirism, umor și dramatism, printr-o gamă largă a nuanțelor întrebuințate la cotele perfecțiunii interpretării de către acest senzațional actor care este Tudor Gheorghe. Ei duc „greul" spectacolului, întelegîndu-i sensurile, contribuind strălucit la relevarea lor. În detașarea planurilor ideatice ale reprezentației Intervin o serie de personaje cu rol marcant simbolic, pe mai multe nivele. Și astfel, Jeni Pîntea Homeag întrupează impresionant arhetipul bătrânei înțelepte atotștiutoare, înfăptuitoare de ritualuri ale nașterii și morții : ea ..trăiește" ritualul, nu îl execută doar simbolic , rar se poate afla o actriță care să mobilizeze sensibil un astfel de rol, leni Pintea Homeag reușește o performanță. Mirela Cioabă compune senzațional portretul femeii primitive, dornice ,le viață, pedepsită pentru dorința sa firească și i se alătură Mineîa Zamfir intr-un rol semnificativ, dar lipsit de replică. „Grupul văilor“, cum se spune obișnuit e conceput pe individualizări diverse, ale menirii lor distructive și devine unspăimîntător ca forță unită. Blamarea lor nu se face printr-o caricaturizare forțată și această „sarcină” actoricească dificilă au înțeles-o și îndeplinit-o pe deplin actorii: Valentin Mihail, Hie Gheorghe, Remus Mărgineanu, Ion Colan, Valeriu Dorin, Angel Babacoc. Cu dăruire totală față de viziunea generală a reprezentației fiecare dintre cei citați au imaginat ,mici bijuterii“ interpretative. Piticul din grădina de vară, in regia lui Silviu Purcarete, scenografia ștefaniei Cenean și magistrala interpretare a colectivului craiovean nu este doar un eveniment teatral (cum se zice laudativ de obicei 1) propune modalități originale de expresie teatrală care merită o dezbatere profesională mult mai amplă. - cronica de Sum maria și marea LI. Revăzut In ambianta estivală a stațiunii (maritime) Costinești, recentul film al lui Mircea Mureșan —poetic“ intitulat Maria și marea — Își dezvăluie parcă mai pregnant neîmplinirile i pricinuite, aici, de mai vechea meteahnă a cineastului — Înclinarea către melodramă , perfect vizibilă in ultimele-i „realizări“, pe care le semnează fie ca „autor" , întoarcere la dragostea Cinții, fie (în postura-i obișnuită) ca regizor 3 O lebădă, iarna, fie (doar) ca scenarist . Păstrează-mă doar pentru tine, această înclinare n-ar fi amendabilă (în tine) dacă regizorul nu i-ar da curs în registrul minor, vădind acea „conștiință melodramatică“ de care vorbea Althusser și care după cum au arătat doi cercetători români ai fenomenului, Ștefana Steriade și Pavel Câmpeanu, in Oamenii și filmul — carte analizată pe larg, la vremea respectivă. In acest colt de pagină provine din ■“cristalizarea culturală a unei atitudini echivoce față de condiția tragică. Spectatorului i se prezintă o imagine a acestei condiții care tinde să concilieze caracterul ei insurmontabil cu natura ei inacceptabilă. Mecanismul astfel direcțional al transformării evenimentelor în peripeții face din melodramă un ratificator al experienței pragmatice curente : «»menii trăiesc tragicul fără a și-l asuma, ceea ce« Îngăduie să subziste. Stă această incidență, peripeția melodramatică îndeplinește o funcție de familiarizare a spectatorilor cu limita reală». Filmul de-acum pornește de la o prooză a lui Radu Tudoran , autor de succes, care semnează și scenariul ; ne aflăm, deci, In prezența a „ce-si face amici cu mina lui“... Să nu uităm insă „vechiul dicton“ , scenaristul propune, regizorul dispune ; în plus, avem suficiente motive să credem că varianta finală a scenariului aparține mai degrabă regizorului. Or, tocmai dialogurile — de o falsitate adesea supărătoare, in raport specificul filmic — se situează în trâncerea reproșurilor ce i se pot aduce, cu prisosință, acestui film. Există, in replicile pe care le schimbă (între ele) personajele, ca și în gîndurile lor, o prețiozitate care frizează lipsa de gust, o înclinare către tirada (și situația) pseudo-romantică, un verbiaj care exilează personajele în limbuție» (cum ar zice cineva), punîndu-le și mai acut în evidență „golul” psihologic. Oricare ar fi „paternitatea" dialogurilor, povestea pe care filmul reușește s-o rețină din propunerea inițială e de o dezarmantă platitudine — la „reușita“ ei concurînd, pe lingă amintitele carențe ale dialogului, lipsa de substanță și de ritm a tramei (filmul trezind pe lungi porțiuni, pînă la plictiseală), ilustrativismul acuzat al imaginii (gîndită ca o interminabilă Înșiruire de cartaline, gen „reclamă O.N.T.“), slaba (sau ineficienta) îndrumare a actorilor (care, lipsiți de partituri consistente, ofertante, par a se conduce după ..principiul“ : tacă vine ce poate !). In aceste condiții, se uniformizează și se aplatizează (pînă la confuzie) două prestații actoricești carie puteau (si trebuiau) să fie nu numai deosebite, ci si de un puternic relief : cea a experimentatului Eusebiu Ștefăneșcu, ca și cea a debutantului (în rol principal) Mircea Anra... Ce rămîne, totuși ?... Paradoxal, râmine Maria — o Maia Morgenstern foarte aproape de ceasul maturității ei artistice (dezvăluindu-și, tot mai convingător, o personalitate dintre cele mai pregnante și de neconfundat) , și rămîne marea — frumoasă și (ne) liniștită ram o știm. Maria și marea : două entități, doi poli între care Mircea Mureșan n-a reușit să aprindă ancei arc voltaic capabil să lumineze un destin... Sau, ca să depășim suficiența melodramatică a filmului, vorba unui mucalit : „Maria și marea“ — Pe cind Maria și celelalte forme de relief ? Trimitem Întrebarea pe adresa caselor noastre de filme — «sire, nu-i așa ?, abia așteaptă să-și Îmbogățească planul tematic cu sugestii de la spectatori. Nicolae ulteria FotTtaff G15l16 ! -„PITICUL DIN GT YDNA DE VARA" -