Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 26/2. (2010)

D. Restaurarea, conservarea şi investigarea patrimoniului cultural

Adela Dobrescu impregnată cu carboximetilceluloza (CMC) 3% și întinsă pe masa de sticlă. Peste pânză am suprapus fusta și am impregnat cele două materiale cu CMC 5%, ceea ce a dus la lipirea celor două straturi. După uscare am presat cele două materiale sub sticlă peste care s-au adăugat greutăți, pentru a obține o lipire cât mai corectă. Lipirea s-a realizat greu deoarece postavul este gros. Totuși, după presare, am obținut o întindere și o lipire satisfăcătoare. S-a trecut la consolidarea celor două straturi, pe gherghef, cu ajutorul firelor de mătase. Pasul brăduleț a fost folosit pentru consolidare. Etapa următoare a fost cea a consolidării dantelei pe vechile urme, care erau vizibile. După terminarea acestei etape am trecut la croirea creplinei și vopsirea ei în aceeași culoare cu pânza de bumbac. După uscare am lipit creplina cu CMC de corpul fustei și am trecut la consolidarea ei cu fire de mătase. Fusta era acum formată din trei straturi: pânza de bumbac, postavul și creplina. Consolidarea cu creplină a avut un triplu avantaj: ❖ primul a fost acela că diferența dintre bucățile lipsă și restul fustei s-a redus considerabil; ❖ consolidarea cu creplină a omogenizat culoare fustei; ❖ consolidarea cu creplină oferă fustei protecție. Următorul pas a fost cel al realizării fustei. Pe postav erau vizibile urmele vechilor pliuri ale fustei. Am hotărât ca noile pliuri să nu meargă pe aceste urme deoarece în acele locuri postavul era slăbit și, în timp, sub greutatea fustei, era posibil să apară rupturi. Am pliat materialul acolo unde a fost posibil. Greutatea fustei ne-a determinat să-i adăugăm un element în plus pentru a o putea menține în parametrii normali, pentru a evita deformările care ar fi putut surveni în timp. Am realizat două bretele pe care le-am atașat fustei, bretele, care pe spatele manechinului, se încrucișau pentru a oferi o mai mare stabilitate fustei, atunci când urma să fie etalată. După realizarea celor doua bretele (din același material de bumbac ca și suportul) le-am prins betelia fustei. Am cusut tivul fustei și l-am întărit cu o bucata de sârmă Vipla pentru a ajuta fusta să-și mențină forma rotundă, în partea de jos. Bibliografie: Eleonora Roșu, Adela Dobrescu, Complexul textil arheologic de la Hodod - în Sesiunea internațională de restaurare-conservare, Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare 1997. Földi-Dózsa Katalin, Le costume de cour de hongrois, ín Kiállítási katalógus. Musée Camevalet, Paris, 2001. F. Dózsa Katalin, Egy 18. századi, a 19. század végén átalakított magyar díszruha, Restaurálási tanulmányok, Magyar Múzeumi Egyesület, Budapest, 2004. Boehn von Max-Die Mode. Menschen und Mode in achtzehten Jarhundert, München, 1928. The restoration of a XVIII century lady costume Abstract The paper presents the restoration of a very beautiful costume (1733), discovered in Hodod (Satu Mare County), in a tomb. The costume consists of: a corset, 2 veils, small pieces of lace, a skirt and a belt. The first and the most important thing were to stabilize and preserve the materials. The restoration work lasted several years. Each piece of the costume was restored separately depending on the materials and their conservation status. The most beautiful piece is the corset this is made of natural silk and decorated with silver thread lace. The skirt is made of wool and is decorated with a cotton lace. The costume is exposed in the permanent exhibition of the Satu Mare County museum. 222

Next