Satul Socialist, aprilie 1970 (Anul 2, nr. 282-307)

1970-04-08 / nr. 288

PAGINA 2 Miercuri 8 aprilie Soarele răsare la ora 5 şi 44 de minute. Apune la ora 18 si 51 de minute. De la începutul anului au trecut 98 de zile. Pînâ la sfîrşitul anului au rămas 267 de zile. STAREA VREMII . Timpul probabil pentru 8 a­­prilie , vremea se menţine fru­moasă continuînd să se încăl­zească. Cerul va fi variabil mai mult senin în sud-estul ţării. Tripurări mai accentuate se vor produce în nord-vestul ţării un­de izolat va ploua. Vint slab­­ pînă la potrivit predominind din sectorul sud-vestic. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse intre — 4 şi + 2 grade în estul Transilvaniei şi Moldova, unde locul se va produce brumă, şi între 1 şi 6 grade în rest, iar maximele intre 10 şi 10 grade în nordul ţării şi 10 şi 22 în rest. Timpul probabil pentru 9, 10 şi 11 aprilie , vremea se menţine călduroasă în prima parte a in­tervalului dar va deveni uşor in­stabilă mai ales în nord-vestul ţării. Cerul va fi schimbător cu înnourări mai accentuate în Ba­nat, Transilvania şi nordul Mol­dovei, unde vor cădea ploi lo­cale. In rest ploi izolate. Vintul va sufla potrivit. Temperatura în scădere uşoară la sfîrşitul intervalului. Minimele vor fi cuprinse între 0 și 10 grade iar maximele intre 10 și 20 grade, local mai ridicate la începutul intervalului. нощи Щ Pentru asigurarea unei va­­canţe cit mai plăcute şi in­structive pentru elevi, agenţiile şi filialele O.N.T. din întreaga ţară organizează tabere şi excursii în locuri cu un bogat trecut istoric, apreciate pentru frumuseţile şi pi­torescul peisajului. De pildă, agenţia Prahova va or­ganiza pentru elevii din judeţ pa­tru tabere la Cheia şi Buşteni, pe perioade de cite şapte zile. Preo­cupări asemănătoare au şi agen­ţiile turistice din Dolj, Cluj, Baia Mare, Mureş, Teleorman şi alte judeţe ale ţării. I. Din iniţiativa Comitetului TM judeţean Vîlcea pentru cultură şi artă şi a Casei creaţiei popu­lare, în primăvara acestui an va avea loc un original concurs. Fie­care comună va prezenta la con­curs 15 costume reprezentative pe categorii de vîrstă, sex şi tipuri. Concursul este dotat cu un pre­miu colectiv pentru cea mai valo­roasă participare a unei comune şi cinci premii individuale, pentru cele mai frumoase şi autentice cos­tume populare nou create. „ In comunele şi satele judeţu­lui Dolj s-au deschis aproape 300 de grădiniţe sezoniere în care îşi vor petrece timpul 13 000 de copii ai căror părinţi vor lucra în campania agricolă. La această im­portantă iniţiativă şi-au adus, un aport­ substanţial comitetele comu­nale ale femeilor, care s-au preo­cupat de amenajarea localurilor şi mobilierului necesar. Щ La Craiova a fost dată în funcţiune fabrica de produse lactate. Zilnic aici se produc 30 000 litri lapte pasteurizat, 2 000—3 000 kg de smîntînă, 10 000 kg brînze­­turi şi unt, 2 tone îngheţată și 5 000 kg iaurt. De asemenea, fa­brica va putea produce anual 2 000 tone de lapte praf. ifit!ADUNATE DE PRIN SATE!11ШШ © ATENŢIUNE! De nenumărate ori am scris în ziarul nostru despre gravele acci­dente ce pot avea loc datorită ne­glijenţei. Iată încă un caz, petre­cut în comuna Baciu-Cluj. Bont Elisabet­a împreună cu cei doi co­pii au fost găsiţi în comă. A lăsat închis orificiul de aerisire al sobei, bioxidul de carbon emanat de căr­buni a pătruns în locuinţă provo­­cîndu-le o puternică intoxicaţie. • O PEDEAPSA MERITATA Gheorghe Dam­ian, fierar la coo­perativa agricolă din Hidişelu de Sus (Bihor) şi-a părăsit în urmă cu doi ani familia. Tribunalul l-a obligat să plătească pensia de în­treţinere pentru, copiii minori. Nu a plătit-o şi a fost trimis în jude­cată. între timp, fapta lui a fost amnistiată de lege. Deşi a bene­ficiat de această clemenţă, el a continuat să-şi neglijeze copiii. De data aceasta, instanţa jude­cătorească l-a condamnat la 6 luni închisoare, obligîndu-l să achite şi pensia de întreţinere.­ ­ LA 11 ANI... In locuinţa lui Petre Costică din comuna Cilibia, satul Mînza, ju­deţul Buzău, a avut loc un omor. Rămas singur acasă, copilul Petre Paraschiv, în vîrstă de 11 ani, în timp ce se juca cu Panait Ioan, a luat arma de vînătoare a tatălui său şi trăgînd în prietenul de­ joacă, l-a omorît pe loc. O nenorocire provocată de con­damnabila neglijenţă a unui părin­te care lasă arma de vînătoare la îndemîna unui copil. O URMEAZA PLATA... C. Miron, Ion Vásárhely şi Iosif Fürtös din Sărsig (com. Chişlaz), judeţul Bihor, au hotărît să facă un chef să se ducă vestea. Dar, de unde bucate ? Au găsit şi sursa. S-au furişat noaptea în casa lui Roman Şasea şi au furat două damigene cu vin şi trei găini. Şi au început ospăţul care a durat pînă-n zori. Acum urmează plata ! (la tri­bunal). © © ® @® © SATUS SOCIALIST • STAREA ИИ! • MBAUON • POVESTEA ШИН ■ ШШЯНЯЁКШ » OMOSIRITE ШШШ­­ . ...................................«m...» u -- 4- * *.......................................- — 4 . MEDALION: PANAIT CERNA Se împlinesc 57 de ani de la moartea poetului român Pa­nait Cerna, în versurile sale, oglindind realităţi sociale con­temporane, Cerna a înfăţişat viaţa de mizerie şi de umilinţă a ţărănimii exploatate (în poe­ziile „Zile de durere", „Floarea Oltului"), exprimîndu-şi revolta împotriva asupririi şi vrînd o so- CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE ! Spanacul — aliment şi me­dicament. Dintre trufandalele legumicole, cel mai apreciat şi mai căutat, datorită gustului său deosebit cit şi proprietăţilor sa­le dietetice, este spanacul. Larg răspîndit, la îndemîna tuturor şi uşor de pregătit, spanacul gătit simplu sau în asociere cu orez, ouă, carne, este un ali­ment recomandabil pentru toa­te vîrstele. Originar din Asia Mică, er­a cietate în care să nu fie „nici sclavi, nici domnitor" („Popo­rul", „Către pace"). Intr-o epo­că în care pesimismul era încă frecvent în poezie, Panait Cerna a adus elogiul său vieţii şi se­tei de fericire („Floare şi genu­ne"). In versurile sale a folosit simbolul și metafora de origine folclorică, pătruns în Europa in timpul cruciadelor. A fost foarte apre­ciat de medicii arabi care îl fo­loseau pentru tratarea „infla­­mațiilor pieptului sub formă de cataplasme", iar mai tîrziu, în secolul al XVI-lea, a fost pre­luat de medicii francezi şi folo­sit ca laxativ. Abia cu un secol mai tîrziu, tot medicii francezi, au constatat că spanacul poate fi şi un bun aliment. Azi, analizele de laborator fă­cute de cercetători au precizat că el conţine, în afară de apă, următoarele elemente : materii azotoase, materii grase, mate-lată cîteva din datele furni­zate de savanţi şi specialişti în legătură cu amploarea avu­ţiilor existente în adîncul ocea­nelor : rezervele de aluminiu din oceane ar ajunge omenirii 20 000 de ani (rezervele terestre cunoscute ar putea ajunge doar pentru 100 de ani), rezervele de nichel pentru 150 000 de ani, rezervele de cobalt pentru 200 000 de ani. Potrivit evaluă­rilor existente, pe fundul ocea­nelor se găsesc 300 miliarde to­ne de minereuri de fier şi man­gan, 10 miliarde tone titaniu, h­i glucide, celuloză, fier şi iod. Spanacul mai conţine şi vitami­nele A şi C, urme de complex­e şi diverse săruri minerale, 1,3 miliarde tone de plumb. Specialiştii apreciază că apele marine conţin, în suspensie, su­te de milioane de tone de aur şi uraniu, precum şi circa 750 miliarde de tone de brom. Re­zervele de magneziu şi care a­­ting cifre astronomice. Acţiunea de valorificare a a­­cestor bogăţii poate fi conside­rată în prezent abia la început, deşi s-au obţinut rezultate care merită a fi menţionate. In Ja­ponia se extrag anual 10 mili­oane tone de minereu de fier din Golful Tokio. In S.U.A., te­renurile submarine furnizează de pe acum 15 la sută din vo­lumul producţiei totale de pe­trol. U.R.S.S. şi Venezuela ex­trag, de asemenea, însemnate cantităţi de petrol şi gaze din zăcăminte submarine. In Marea album ZIZI ŞERBAN Artista emerită Zizi Şerban s-a născut la Galaţi, la 5 mai 1922. A debutat în cadrul compa­niei „Cărăbuş" a lui Constan­tin Tănase în preajma celui de-al doilea război. Nordului, explorările au scos la iveală existenţa unor inesti­mabile rezerve de gaz natural. În Tailanda, Indonezia şi Ma­­layezia sunt exploatate mine submarine de cositor. După 1945, a continuat şi continuă să joace în ca­drul Teatrului satiric-muzi­­cal „Constantin Tănase". Este cunoscută şi apreciată de public, pentru umorul na­tural, pentru desele-i apari­ţii în emisiunile de satiră şi umor ale radio-ului şi televi­ziunii. Din cupletele imprimate pe discuri „Electrecord" de ta­lentata artistă, amintim : „Este dar s-a isprăvit !“, „Microbiştii", „Sunt un copil din Bucureşti", „Da’ nu cine ştie ce !“. POVESTEA VORBEI : Copiii — cinstea părinţilor, iar părinţii — lauda copiilor (proverb românesc). MICA enciclopedie, BOGĂȚIILE OCEANELOR Am avut de curînd prilejul să stau de vorbă cu un valoros om de ştiinţă , Victoria Iuga-Raica, împlineşte în această lună (aprilie) 70 de ani de viaţă şi 50 de ani de activitate. O jumătate de veac de muncă neobosită pentru a afla cîteva taine ale naturii. Un preţ prea scump ? Deloc. Poate că în această continuă strădanie de a afla, în acest mod de a munci, a fost stimulent însuşi obiectul stu­diului. Victoria Iuga-Raica a stu­diat cele 81 de specii de albine e­­xistente în ţara noastră... le-a ur­mărit zborul peste cîmpiile înflo­rite, rîvna în că­răuşia lor uimi­toare, în munca orelor de zi şi noapte. Munca, spunea cîndva marele gînditor francez Voltaire, îndepăr­tează de noi trei mari rele — u­rî­­tul, viciul şi ne­voia. Pentru noi, toţi cei ce trăim de pe urma muncii noastre, aces­te cuvinte sînt pline de adevăr, a­­mintindu-ne de înţeleptul îndemn al lui Anton Pann, „Arvunează din vreme pe fericita muncă". Dar sunt pregătiţi tinerii noştri pentru o viaţă de muncă ? în ge­neral putem spune că da. Uneori, însă, greşit înţeleasă, dragostea pentru copil îl face pe părinte să-şi scutească odrasla de treburile gos­podăriei, de munca în cooperativa agricolă. Dacă i-a pus elevului ceas la mină şi i-a cumpărat un raft pentru bibliotecă, să-l mai lase să rînească grajdul, să dea cu sapa şi să care finul ? Parcă nu merge ! E drept că de aici nu se pot tra­ge concluzii că educaţia nu ar fi bine făcută. Dar, alături de celelal­te bune deprinderi — aş zice chiar înaintea lor, — trebuie să stea munca. Deseori, întîlnim tineri fără că­­pătîi care au terminat cîteva cla­se, ori cursul general, şi aşteaptă să găsească „ceva potrivit". Se ajută „deocamdată" din ce le dau părin­ţii. Zilele petrecute fără muncă, prietenia cu elemente corupte, tea­ma de disciplina unei activităţi or­ganizate derutează tinerii, îi în­deamnă prea des să caute o cale mai lesnicioasă pentru viaţă. Şi astfel, constatăm că mulţi din tinerii pe care îi blamăm pentru abateri de la conduită sunt odrasle­le unor oameni de treabă şi munci­tori, dar care n-au ştiut ori n-au înţeles să dea copiilor o educaţie bazată pe muncă şi cinste, cuvin­tele cele mai îngemănate între ele. Vărăşteanu Dumitru, născut în satul Valea Rusului, comuna Lup­­şanu, judeţul Ialomiţa, are 18 ani. La vîrsta lui alţi tineri muncesc în cooperativă sau pe un şantier, învaţă şi citesc, fac proiecte de vi­itor. Dumitru Vărăşteanu s-a îm­prietenit însă cu Mihai Popescu — din Poarta Albă (jud. Constanţa) şi cu alţi doi băieţi fără căpătîi şi au făcut împreună cîteva spargeri în Bucureşti. Traiul bazat pe ne­cinste şi pe înşelătorie nu poate dura. Preţul acestor zile pierdute este, în cazul acesta, cîte 2 ani şi 6 luni închisoare pentru fiecare din ei. Cu greu, Nicolae Abotezoaie a ajuns la 13 ani elev în clasa a III-a a şcolii din Bascov, judeţul Argeş. De mult nu mai au părinţii auto­ritate asupra lui, de cînd au accep­tat şantajul la care îi supune „fe­ciorul lor iubit". E suficient să spună „vreau", pen­tru a avea orice îşi doreşte. Dacă nu, fuge de acasă... Ce perspective are acest băiat învăţat de mic cu minciuna şi cu neascultarea ? Atrasă de luminile şi de viaţa tumultuoasă a oraşului, Virginia Kelle a plecat de acasă, din comu­na Chirpăr, la Sibiu. Aici, a fost prinsă vagabon­ded­e şi furînd. iat-o deci angaja­tă pe potecuţa a­­ceea lăturalnică, strecurată printre oameni, mai mult în umbră, care nu duce decit la rele. Ce va face peste cîţiva ani Krall Marin, de 17 ani, elev la li­ceul economic din Piteşti, dacă acum, cînd vine acasă, în comuna Albota, în vacanţă, de­vine spaima satului, provocînd me­reu scandal în sala căminului cul­tural, legîndu-se de fete, amenin­­ţînd şi înjurînd ? Cum va trăi el într-o societate în care legile sunt aspre cu cei ce nu le respectă ? De mult am învăţat la şcoală şi poate unii au uitat că munca este condiţia de bază a vieţii omeneşti într-o asemenea măsură, incit pu­tem spune că ea l-a creat pe om. Dacă n-aţi uitat această învăţătură, dacă fiii şi fiicele noastre preţuiesc munca şi se pregătesc pentru o viaţă de muncă, putem socoti că ne-am îndeplinit îndatorirea de părinţi şi de cetăţeni. TANIA LOVINESCU „Arvunează din vreme pe fericita muncă!" Copiii cîntâ primăvara G­O G­O Tribunalul l-a condamnat (Urmare din pag. I) naiul a ţinut seama de copii lui, a fost omenos. Tatăl, însă, învăluin­­du-şi conştiinţa în noapte, a uitat de omenie şi de cinste, a uitat şi de copii, de sensibilitatea lor, de atmosfera în care vor trăi acasă, pe uliţă, la şcoală, după furt. Du­mitru L. Glăvan figurează doar cu numele la cooperativa agricolă, de mult nu mai munceşte pe ogor. Dar la recoltă a vrut să-şi umple coşarul, să se înfrupte din truda altora, să batjocorească boabele de sudoare de pe fruntea consătenilor săi. Dosarul lui s-a închis şi, acum, acolo unde se află. Dumitru L. Glă­van are timp să mediteze. „ Cam tîrziu a fost pronunţată sentinţa, abia la începutul lunii ianuarie, şi-a exprimat părerea pri­marul comunei, Constantin Lazăr. Desigur, tribunalul îşi are criteriile lui, care sunt ale legii, o judecată nu trebuie să fie pripită, dar dacă era condamnat într -un termen mai apropiat de timpul cînd a săvîrşit furtul, ecoul în sat era mai puter­nic. Oricum, condamnarea lui a fost în concordanţă cu voinţa în­tregii comune. Ştiţi ce zic oame­nii ? Să nu avem nici o îngăduinţă faţă de cei ce fură­îngăduinţă pentru hoţi, ţăranul nu a avut-o nîcicînd. Dimpotrivă, gîndirea, sensibilitatea lui deschi­se generos demnităţii, adevărului, cinstei, au găsit, de-a lungul timpu­lui, cele mai neiertătoare imagini pentru a incrimina furtul. — în lanul de porumb sau in via noastră se duc noaptea, cu in­tenţii rele, cei ce fug de arşiţa soa­relui, ne-a spus Vasile Zamfir, pe care l-am întîlnit la una din ma­gaziile cooperativei agricole. Lui Glăvan nu i-a plăcut să muncească alături de noi. Ce-a păţit, să fie învăţătură tuturor. — Dar ce s-a făcut, ce se face, pentru a preveni furturile ? — La noi paza de cîmp nu e aşa cum trebuie. Paznicii sînt bătrîni. — Paza ca paza, e vorba însă de conştiinţă, precizează Tudora Apos­tol, o femeie tînâră. Chiar cu o sută de paznici,cine e pornit pe furtişag, tot încearcă să se furişeze. înainte, la căminul cultural se dădeau ser bori şi erau luaţi în rîs cei cu pă­cate. Acum nu mai vedem aşa ceva. Căminul e ca o casă părăsită. In legătură­ cu paza de cîmp, pri­marul comunei menţiona : — Consiliul de conducere al co­operativei de la noi nu prea se preocupă de prevenirea furturilor. Şefii de echipă nu-şi exercită atri­buţiile în această privinţă. Preşedintele cooperativei agrico­le din Băleni, Gheorghe Badea, s-a declarat­ de acord cu cele spuse de primar. „ Din păcate, a adăugat el, nici comisia de judecată nu şi-a prea făcut datoria. Soţia trebuie pedep­sită cu toată asprimea, iar cei din comisie n-au înţeles asta. Aşa glăsuieşte lenea. Dar legea se cere respectată întocmai. 1*­ primul tînă el însuşi, Gheorghe Badea, e necesar să vegheze cu străşnicie, să aibă privirea mereu îndreptată asupra avuţiei unităţii pe care o conduce Un control riguros e şi el o pază. Căci am aflat că unii paz­nici închid ochii atunci cînd prind pe cineva cu „mita în sac“. Să nu vorbim însă numai de pază. După cum, ne-a informat primarul, la Bă­leni activitatea cultural-educativă nu se situează la nivelul posibilită­ţilor de care dispune comuna. Exis­tă aici, pe lingă şcoli elementare, un liceu. Dar cei mai mulţi dintre profesorii de la liceu sunt prea pu­ţin legaţi de viaţa localităţii, care i-a primit cu toată consideraţia, sunt întotdeuna grăbiţi pentru că fac naveta. E foarte bine că une­le cazuri de hoţie se judecă la că­minul cultural. Dar înainte de a deveni o sală de tribunal improvi­zată, căminul cultural ar trebui să-şi împlinească nobila menire pentru care a fost creat. Cine nu s-ar putea face aici în domeniul e­­ducaţiei morale, cetăţeneşti ! (Urmare din pag. 1) Un tînăr de 17—18 ani, după ce şi-a încheiat munca de o zi, îşi poate permite din cînd in cînd o astfel de „escapadă". Primej­dia începe, însă, cînd aceste ie­şiri se repetă des, aproape zilnic şi cînd se asociază cu lipsa de ocupaţie a tînărului respectiv. Cînd plecatul la oraş devine un mod de „a-şi omorî timpul", res­pectivul adolescent lipsind nu cîteva ore din zi, ci zile întregi, de acasă. Şi cînd toată această comportare se însoţeşte cu lip­sa de interes a părinţilor sau cu excesiva lor credulitate la explica­ JOI 9 APRILIE RADIO PROGRAMUL I 6,05—9,30 Muzică şi actualităţi. 11,15 Din ţările socialiste. Reportaje din R. P Polonă şi R P. Albania. 11,45 Sfatul medicului. 12,30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul pre­ferat. 13,00 RADIOJURNAL. 13,45 Din cele mai cunoscute melodii populare. 16.00 RADIOJURNAL. Bu­letin meteo-rutier. 16,20 Cintece populare. 16.30 CE E NOU IN JU­DETUL NOSTRU CLUJ - aprilie 1970. 16,50 Tineret, mîndria ţării — cin­tece. 17,05 ANTENA TINERETULUI. Profilaxia parazitismului (radio-an­­chetă) 17.30 Concert de muzică popu­lară. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19,00 GAZETA RADIO. 20,10 — 365 de cintece. 20,20 ARGHEZIANĂ. 20,25 Zece melodii preferate. 21,20 Melodii interpretate de actrița Marcela Rusu. 21,35 Solista serii — Edith Pieha. 22,00 RADIOJURNAL. Buletin me­teorologic. 22,20 Sport. 22,30 Roman­ţe interpretate de Maria Gherghel şi Nicu Stoenescu. 22,50 Melodii de succes în interpretări orchestrale. PROGRAMUL II 6,00 Program muzical de diminea­ţă. 7,00 RADIOJURNAL. Buletin meteo-rutier 9,00 Muzică populară. 11,20 Solişti şi formaţii artistice de­ amatori. 12,03 Avanpremieră cotidia­nă. 13,15 Din muzica popoarelor. 13,30 Cine ştie cîştigă. 14,03 Album folclo­ric. 14,55 Ştiinţa la zi. 15,00 Eşti dra­gostea mea — muzică uşoară. 16,00 RADIOJURNAL. Buletin meteo-ru­tier. 16,55 Sfatul medicului. 17,35 TEATRU SERIAL Aurul negru de Cezar Petrescu seria a IV-a. 17,55 In­terpreţi ai cîntecului şi jocului popu­lar. 18,50 Varietăţi muzicale. 22,00 Jazz. 22,30 Fonoteca de aur. TELEVIZIUNI Programul 1 . 17,30 Deschiderea e­­misiunii. Emisiune în limba maghia­ră. 18,05 Film serial Oliver Twist (IV). 18,35 Mult e dulce şi frumoasă. Emi­siune de conf. dr. Sorin Stati. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,30 Prim­­plan AL. PHILIPPIDE. 20,10 RE­FLECTOR. 20,20 Seară de teatru TV UN NASTURE SAU ABSOLUTUL de Radu Cosaşu. 21,40 LENIN. Film do­cumentar — producţie, a studiourilor de televiziune sovietice. 22,10 Tele­jurnalul de noapte. 22,20 Actualităţi literare . BIBLIOTECA PENTRU TOŢI. 22,35 Avanpremieră. 22,45 AC­TUALITATEA MUZICALA. Programul 11, 20,10 Concertul lau­reaţilor concursurilor internaţionale (Interviziune). Transmisiune de la Moscova. 21,20 Film artistic. ACUZA­TUL. 22:50 închiderea emisiunii pro­gramului 2. ­___ Nr. 288 Miercuri 8 aprilie Curier juridic Inginer Gh. Ştefănescu — comn. Puchenii Mari, jud. Pra­hova, C.A.P. „16 Februarie" . Ne întrebaţi cine este în mă­sură să vă acorde un lot pen­tru construirea unei locuinţe proprietate personală, în comu­na în care funcţionaţi. Răspuns : Potrivit art. 21 şi 35 din Legea nr. 9/1968, comi­tetele executive ale consiliilor populare comunale au obliga­ţia de a atribui terenuri în fo­losinţă veşnică, cu plata unei taxe anuale, celor ce doresc să-şi construiască locuinţe pro­prietate personală în mediul rural. In consecinţă, urmează să vă adresaţi consiliului popular al comunei Puchenii Mari — Prahova, pentru soluţionarea cererii dr. Ciornei Dumitru — comuna Lovrin, satul Tomnatic, jude­ţul Timiş. Ne întrebaţi care este pro­cedura de reconstituire a ve­chimii în muncă pentru o pe­rioadă de timp lucrată în altă ţară. Răspuns : Pentru rezolvarea situaţiei dv urmează să vă adresaţi în scris Ministerului Muncii, arătînd amănunţit ! — locul unde aţi lucrat (in­stituţia sau întreprinderea, a­­dresa acesteia). — perioada în care aţi lucrat — funcţia şi salariul realizat — persoanele care au lucrat împreună cu dv (numele şi adresa lor, în ţara noastră sau în străinătate ; eventual, ulti­mul lor domiciliu cunoscut de dv­. Capetanov Jivco — com. Simpetrul Mare, satul Sarava­­le, jud. Timiş. Ne întrebaţi dacă chiria pri­mită pentru casa dv. închiriată cooperativei agricole din co­mună, chirie achitată în norme convenţionale de muncă (!) este impozabilă. Răspuns ! Cooperativa agri­colă din comuna dv. procedea­ză ilegal, achitîndu-vă chiria pentru casa folosită, în norme de muncă, pontate in contul dv. Plata chiriei se face din fond aparte, special prevăzut. Retribuția primită drept chirie, ca orice venit, este impozabilă, potrivit valorii plătite. FABRICA CHIMICA MĂRĂŞEŞTI LIVREAZĂ PROMPT PE BAZA DE COMENZI FERME Lac lunar în flacoane de 0,100 kg Alba menaj în cutii a 0,500 kg Lacuri şi vopsele pe bază de ulei Precipitat de oase pentru hrana păsărilor şi animalelor — Făină de oase calcinată — Gelatină alimentară, necesară pentru fabri­cile de conserve — Gelatină industrială calitatea a V-a pentru apreturi şi confecţionat capsule pentru sticle — Vopsea ignifugă pentru interior Chit Romalchid C 895-12 pentru întreprinde­rile de construcţii Chit fibrobituminos plastic pentru construcţii sere I OMUL fiinţa supremă pentru OM (Urmare din pag. I-a), asociind-o cu ideea că socialismul nu-i decit o etapă în devenirea socie­tăţii omeneşti spre societatea comu­nistă. Am fi de aceea naivi de-am crede că socialismul, societatea socialistă la un moment dat al devenirii ei, ajunge la realizarea cerinţei hegeliene din celebra formulare : „Tot ce este raţio­nal e real ; tot ce este real e raţional", formulare de­ o deosebită profunzime a minţii omeneşti. Din spusa marelui filozof german Hegel se degajă, în primul rînd, ideea că ceea ce e raţio­nal va deveni, trebuie să devină real, devenire determinată de însuşi mersul obiectiv al societăţii şi de acţiunea o­­mului. Că „omul este fiinţa supremă pentru om“, după formularea lui Marx, teză ce am împrumutat-o ca titlu ne-o spune şi fenomenul spiritual de ome­nie, credinţă în om, în puterea şi menirea lui, acest umanism popular, într-o interesantă carte. Sub semnul omeniei, autorul Nicolae Măr­­gineanu are un paragraf intitulat : „O­­menia legea noastră strămoșească". Omenia, spune autorul, este un „cu­­vînt ce apare numai în limba româ­nă, nu și în celelalte", iar în încheierea paragrafului : „Născută pe meleaguri româneşti, omenia — aşa cum însuşi numele arată — e nu numai o lege românească, ci şi una generală. Ea e particulară prin naştere şi universală prin finalitatea urmărită". O trăsătură esenţială a socialismu­lui este umanismul său. Minţile lumi­nate ale omenirii au fost, fără îndoia­lă, cu toate, în esenţa lor, umanis­te. Umanismul promovat teoretic şi pe care îl făptuieşte practic societatea so­cialistă este cea mai înaltă formă de umanism El îşi are fundamentarea teoretică in filozofia marxistă, depă­şind formele anterioare sau altele de azi, în primul rînd prin aceea că-i o­­feră omului un model ideal, dar şi practic, ce tinde a fi cit mai aproape de cel ideal, model fundamentat ştiin­ţific, care precizează totodată şi căile şi mijloacele pentru atingerea acestui ideal O trăsătură esenţială a umanismu­lui socialist este dezvoltarea multila­terală a personalităţii umane. Socia­lismul creează condiţia, posibilitatea realizării omului ca om, posibilitatea dezvoltării multilaterale şi armonioase a personalităţii umane, a existenţei u­­mane în toată complexitatea ei. Politi­ca Partidului Comunist Român, de construire a societăţii socialiste în Ro­mânia este un exemplu deosebit de edificator. Tot ce s-a înfăptuit, se înfăptuieşte şi este prevăzut în programul funda­mental ştiinţific de realizare a socie­tăţii socialiste româneşti multilateral dezvoltate vizează explicit şi implicit omul De la industrializare şi dezvol­tarea agriculturii la perfecţionarea re­laţiilor de producţie, de la perfecţio­narea conducerii economiei şi a su­prastructurii în general la realizarea unui nivel de trai cât mai ridicat, to­tul jusntifică o asemenea idee. Oricine, fie român sau străin, care vrea să înţeleagă fenomenul general românesc, dacă-i cinstit cu propria-i gîndire, recunoaşte şi trebuie să recu­noască acest lucru. Că nu totul este precum am vrea şi ar trebui să fie, ştim fiecare în parte şi analizele ce se fac la diferitele nivele evidenţiază aceasta, partidul şi statul indicînd so­luţiile optime, mobilizînd şi condu­cte, oamenii de înlăturarea fenomene­lor negative De aceea, umanismul so­cialist implică şi lupta împotriva ori­­cor tendinţe de individualism, mani­festări retrograde, concepţii, idei, de­prinderi, mentalităţi învechite. Socialismul este o mare experienţă socială, plină de căutări, teoretice şi practice. Nu-i o autostradă pavată cu flori, pe care noi păşim din roză-n roză , o magistrală ce-o construim pe continuarea drumului anterior al ome­nirii. PRIN OM, PENTRU OM ! ­iile evazive, ori „trase de păr“ ale progeniturii care s-a şi de­prins cu straiele unsuroase şi cu pletele lungi, „la modă".­ ­ In oraş şi, tocmai în aceste împreju­rări trebuie să se manifeste mai acut ca oricînd simţul de respon­sabilitate părintească, înainte chiar ca simptomele alarmante să ia aspecte mai grave. Desigur că, în situaţia dată, e nevoie să se folosească un larg şi nuanţat arsenal de modalităţi de influen­ţare, pentru ca tinărul, izbucnit dintr-odată ca un plop, să fie fe­rit, la vîrstă experienţelor hotărî­­toare, de a apuca pe drumuri rele. Fiindcă, evident, n-au drep­tate acei părinţi care gîndesc : „a crescut băiatul mare, o să se des­curce el cumva şi singur". Dim­potrivă, tocmai la această vîrstă şi tocmai fiindcă au devenit mari, băieţii şi fetele se ciocnesc de în­trebări şi probleme mai dificile, îndrumarea părintească trebuie, la rîndul ei, să devină mai aten­tă, mai avizată.

Next