Satul Socialist, iunie 1970 (Anul 2, nr. 333-357)
1970-06-30 / nr. 357
A PAGINA 2 I I i I calendar Marţi 30 iunie SOARELE răsare la ora 4 şi 34 de minute. Apune la ora 20 şi 4 minute. De la începutul anului au trecut 181 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au mai rămas 184 de zile. I starea VREMII Timpul probabil pentru 30 iunie , înnourările şi ploile care s-au semnalat în vest se vor extinde şi în restul ţării. Zonele din est şi sud-est vor fi mai puţin afectate. în regiunile din vest se apreciază că se vor înregistra cantităţi de precipitaţii mai Însemnate. Vînt cu intensificări de scurtă durată. Temperaturi ridicate se vor înregis-t tra în Dobrogea, Bărăgan şi Moldova unde minimele vor fi cuprinse între 15 şi 20 de grade iar maximele între 25 şi 31 de grade. în rest se va produce o scădere a temperaturii, minimele oscilînd între 10 şi 15 grade iar maximele între 20 şi 25. Timpul probabil pentru 1, 2 şi 3 iulie , în acest interval înnourările mai persistente din sudvestul ţării se vor extinde şi in celelalte regiuni. Ploi sub formă de averse însoţite de descărcări electrice vor fi mai frecvente în Banat, Crişana, Transilvania şi in zonele de deal şi munte. Pe alocuri aversele vor fi însoţite de căderi de grindină. Vînt potrivit. Temperatura în scădere, minimele vor oscila între 8 și 18 grade iar maximele între 18 și 28 de grade. SATUL SOCIALIST medalion, NICOLAE BĂLCESCU Nicolae Bălcescu a fost cel mai de seamă gînditor democrat şi luptător revoluţionar român de la mijlocul secolului trecut. El a jucat un rol conducător în revoluţia de la 1848 din ţara noastră şi, prin înălţimea o gîndirii sale politice şi sociae, prin marea frumuseţe morală a personalităţii sale de luptător revoluţionar, a ocupat unul din primele locuri în rîndurile revoluţionarilor europeni de la 1848. Viaţa şi opera lui Bâlcescu sunt pătrunse de patriotism, de ură împotriva asupritorilor, de dragoste pentru popor. Bâlcescu a desfăşurat o vastă activitate ideologică. într-un timp scurt, el a dat o operă bogată şi valoroasă, cuprinzînd lucrări de istorie şi economie. Printre cele mai importante lucrări ale lui Bâlcescu trebuie amintite : „Puterea armată şi arta militară de la întemeierea principatului Valahiei pînă acum , „Cuvînt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor", „Despre starea soţială a muncitorilor plugari din Principatele Române în deosebite timpuri", „Despre împroprietărirea ţăranilor", „Drepturile românilor către înalta Poartă", „Mersul revoluţiei în istoria românilor", „Chestiunea economică a Principatelor Dunărene", „Istoria românilor supt Mihai-voievod Viteazul", operă rămasă, din păcate, neterminată. Elaborîndu-şi opera în contact nemijlocit cu problemele cele mai arzătoare care frămîntau masele în acea vreme, Bâlcescu a exprimat năzuințele păturilor sociale care se ridicau împotriva feudalismului, pentru cucerirea drepturilor democratice şi a independenţei naţionale, ideile social-politice ale lui Bâlcescu constituind unul din momentele cele mai de seamă în istoria gîndirii premarxiste din România. DIN CONSTANŢA PINĂ-N OLT In judeţul Constanţa, de unde a pornit anul acesta chemarea la întrecere către toatemunicipiile, oraşele şi comunele patriei pentru cît mai buna lor gospodărire şi înfrumuseţare, locuitorii desfăşoară o febrilă activitate pentru îndeplinirea angajamentelor propuse. Prin muncă patriotică, ei au construit pînă acum aproape 70 000 m.p. de străzi şi peste 50 000 m.p. trotuare, au reparat 325 km de drumuri, 350 podeţe, 302 fîntîni şi cişmele, au amenajat 110 baze sportive simple, au extins zonele verzi cu 65 ha şi au plantat peste 190 000 de arbori ornamentali, fructiferi şi trandafiri. Valoarea lucrărilor efectuate prin muncă patriotică trece de 35 milioane lei, reprezentînd peste 63 la sută din angajamentul anual. In oraşul Medgidia, bunăoară, prin antrenarea în acţiunile gospodăreşti a tuturor factorilor de răspundere din unităţile economice şi instituţiile social-culturale, a comitetelor de cetăţeni pe circumscripţii şi a asociaţiilor de locatari, s-au realizat lucrări în valoare de peste 4 milioane lei. Consiliile populare din judeţul Olt şi-au propus să realizeze în acest an lucrări de gospodărire şi înfrumuseţare în valoare de 51 milioane lei. In acest sens vor fi construite 53 săli de clasă, 7 cămine culturale, 40 băi comunale, iar reţeaua electrică va pătrunde în peste 70 de localităţi rurale. Aproape 40 de comune şi oraşe şi-au realizat şi depăşit obiectivele stabilite pînă în prezent. Cele mai mari realizări au fost înregistrate în comunele Grojdibod, Verguleasa, Văleni, Sprîncenata, Tia Mare, Bucinişu, Scorniceşti, Drăghiceni, Izbiceni. Prin contribuţia voluntară patriotică a celor din Valea Soarelui, comuna Redea, a fost terminată construcţia unui cămin cultural. Locuitorii din Bucinişu şi Tătuleşti vor avea în curînd la dispoziţie un nou obiectiv social — baia comunală. La rîndul lor cetăţenii din Traianu şi-au propus construirea unei şcoli cu 8 săli de clasă şi a unei brutării din veniturile cooperativei agricole. Cetăţenii comunei Mărunţei au efectuat sute de ore de muncă patriotică la construirea celor 2 000 m.p. de trotuare, plantarea a 2 000 pomi şi arbuşti ornamentali, amenajarea a 10 000 m.p. zone verzi, extinderea reţelei electrice în satul Bălăneşti. Printre localităţile rurale cu rezultate meritorii în întrecerea patriotică figurează şi comuna Brastavăţ. Aici s-au efectuat de la începutul anului lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de aproape 300 000 lei, depăşind astfel angajamentul iniţial pe anul 1970. La construirea magazinului universal ÎNTRECEREA pentru BUNA GOSPODĂRIRE ŞI ÎNFRUMUSEŢARE A SATELOR cu etaj, plantarea a 31500 m.p. parcuri şi zone verzi, a 800 de pomi, 1 000 trandafiri, 200 m.l. garduri vii, amenajarea unei pepiniere de duzi şi pomi pentru gardurile vii şi plantaţiile din parc — o deosebită contribuţie şi-au adus deputaţii Alexandru Predeţeanu, Tudor Rădulescu, Marin Băicea, Nica Barbu şi cetăţenii Eugenia Pomană, Maria Lilea, Ilie Brabete, Roza Butoi, Marin Nica şi alţii. Satelor Olari şi Butoi din comuna Pîrşcoveni li s-a asigurat alimentarea cu apă potabilă prin construirea unei conducte de 25 km de la bazinul I.M.A. Olari. După cum ne-a informat Ion Merişescu, primarul comunei Vişina, valoarea obiectivelor realizate pînă în prezent prin muncă patriotică de cetăţeni, depăşeşte 230 000 lei. Forţele au fost concentrate la terminarea fabricii de cărămidă cu o capacitate anuală de 3,5 milioane bucăţi care va începe să producă de la 1 iulie 1970, a brutăriei al cărei termen de dare în funcţiune — trimestrul IV — va fi devansat cu cîteva săptămîni. Nu demult s-au terminat lucrările de instalare a apei potabile la şcoala generală, noua popicărie, baza sportivă cu teren de handbal, baschet şi volei precum şi piste de atletism. S-au evidenţiat în această acţiune deputaţii Constantin Gheorghiţă din circumscripţia 44 şi Gică Amzulescu din circumscripţia 39. La Studina au început lucrările la cîteva importante obiective edilitare : căminul cultural cu 400 de locuri, magazinul universal cu bufet, baia comunală, 2 brutării şi un punct sanitar. Un ajutor substanţial a fost acordat de meseriaşii din comună Ion Petrescu, Vasile Vasilescu, Ton Florea şi Marin Popescu. Majoritatea materialelor au fost procurate pe plan local. Valoarea muncii patriotice efectuate de locuitorii acestei comune pînă în prezent depăşeşte 225 000 lei. Rezultatele obţinute pînă acum în întrecerea patriotică din comunele judeţului Olt îndreptăţesc speranţele tuturor în depăşirea angajamentelor luate în marea întrecere patriotică. R. LEVARDA coresp. „Satului socialist“ RADIO PROGRAMUL I : 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 10.30 Vreau să ştiu — emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.05 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremiera cotidiană. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 Cîntă Florica Duma şi Constantin Sofian. 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. „Intimplările neobişnuite ale lui Gruia Grozovanu“ de Dumitru Almaş. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Din înregistrările taragotistului Luţă Ioviţă. 16.30 Consultaţie juridică. 16.40 Selecţiuni din operetele lui Rodgers. 17.05 Antena Tineretului. Vara’70. 17.30 Muzică populară interpretată de Natalia Şerbănescu, Dumitru Chepeţeanu şi Marin Chisăr. 17.55 Transmisiuni sportive. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.20 Cîntă Luminița Dobrescu. 21.35 Solistul serii — Dan Васку. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii. Mieroavanpremiera. 18.05 Universal șotron. 18.30 Cabinetul economic TV. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cai mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Muzică populară interpretată de Florica Bradu, Elena Macarie, Gheorghe Bouleanu. 20.15 Tele-cinemateca. Eva. 21.40 Ora editorului. 22.10 Gala marilor interpreţi români. 22.35 Imagini din Canada. 22.45 Telejurnalul de noapte. MIERCURI 1 IULIE ф 900 Ф Ф MICA ENCICLOPEDIE, COMPLEXUL MONUMENTAL DE LA TÍRGU JIU Pe malul Jiului, la limita de est şi de vest a orașului Tg. Jiu, două parcuri, unite axial de Calea Eroilor, adăpostesc un vast și complex monument. Creat în memoria eroilor români din primul război mondial, complexul este opera neîntrecutului sculptor Constantin Brâncuşi. început în 1937 şi terminat în 1938, complexul este alcătuit din „Coloana fără sfîrşit", „Poarta sărutului", realizată din marmoră de Bompotoc (Simeria), două bănci de granit, două mese rotunde din piatră, dintre care una, înconjurată de 12 scaune cu tăblia rotundă cunoscută sub numele de „Masa tăcerii". De o parte şi de alta a aleii ce leagă „Masa tăcerii" de „Poarta sărutului", 24 de scaune cu tăblia pătrată, aşezate în grupuri de cîte trei, întregesc monumentalul complex. Deşi alcătuit din mai multe piese, complexul monumental de la Tîrgu Jiu nu este compus din fracțiuni de sine stătătoare, ci constituie un ansam Ыи cu o concepție unitară, pe o temă unică — eroismul. CUNOŞTINŢE FOLOSITOAREI • Studiile unor gastroenterologi au constatat că multe din bolile de stomac se datoresc modului defectuos în care sînt mestecate alimentele. Oamenii care mănîncă grăbiți şi nu acordă o suficientă atenție masticafiei ar trebui să ţină seamă de aceste constatări. Pentru asigurarea unei digestii , asimilări normale, consideră savanţii, este necesar ca mastrafia să se facă într-un timp cu cel puţin 25 la sută mai mare decît cel afectat în mod obişnuit. O GLUMA PE ZI : • Statistici mai vechi arătau că cel mai mare pericol pentru fumătorii înveterani sunt afecţiunile pulmonare şi în primul rînd cancerul. O statistică dintr-o recentă lucrare publicată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că din 100 de decese la fumători, 50 se da- toresc bolilor de inimă şi nu- i mai 16 cancerului. Pentru atingerea acestui risc este „suficient" consumul a 20 de ţigări pe zi. Atenţie, fumători ! El : — Un savant afirmă că femeia este superioară bărbatului. Ea : — Crezi că se referă la femei în general, sau numai la mama ta ? RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI (Urmare din pag. I) sale, aşa cum se arată în Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., „continuarea in ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne — bazată pe o industrie puternică şi o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, pe utilizarea intensivă a întregului potenţial de producţie, pe o înaltă productivitate a muncii sociale , în vederea asigurării condiţiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii". Prin valenţele superioare, cantitative şi calitative, pe care le va cunoaşte creşterea economică prevăzută pentru deceniul următor se va asigura, treptat, apropierea ţării noastre de gradul de dezvoltare a ţărilor cu o economie avansată din punct de vedere al nivelului producţiei, productivităţii muncii şi al venitului naţional pe un locuitor, cit şi al nivelului de trai al populaţiei. In procesul de industrializare a ţării, care constituie pivotul progresului general al societăţii noastre, se realizează o continuă îmbunătăţire a repartizării teritoriale a forţelor de producţie. Pe lingă atragerea în circuitul economic şi utilizarea eficientă a tuturor resurselor, materiale şi umane ale ţării, cu urmări pozitive asupra ritmului de dezvoltare a economiei naţionale, îmbunătăţirea repartizării teritoriale a forţelor de producţie are şi implicaţii sociale de mare însemnătate. Prin creşterea gradului de ocupare a populaţiei, sporesc veniturile băneşti ale oamenilor muncii în toate judeţele patriei, se dezvoltă viaţa culturală, capătă o extindere mai mare elementele civilizaţiei urbane. Creşterea continuă şi în ritm înalt a venitului naţional creează nu numai premisele necesare pentru dezvoltarea în proporţii tot mai mari a economiei naţionale, ci determină totodată o sporire continuă a avuţiei naţionale, ceea ce contribuie la ridicarea standardului de viaţă. în acest context, merită să relevăm faptul că nivelul de trai este determinat la un moment dat nu numai de venitul naţional creat şi de repartiţia acestuia în perioada respectivă, ci şi de stocurile de bunuri materiale personale acumulate de populaţie în decursul dezvoltării societăţii. Asupra nivelului de trai o mare influenţă o are repartizarea venitului naţional în fond de acumulare şi fond de consum. Raportul dintre acestea se stabileşte în funcţie de complexul de sarcini economice şi politice din fiecare etapă de dezvoltare a economiei. In concepţia partidului nostru, realizarea unei rate înalte, optime a acumulării în etapa actuală şi în perspectivă reprezintă o premisă de prim ordin pentru dezvoltarea multilaterală a forţelor de producţie, pentru crearea unei baze materiale trainice in vederea îmbunătăţirii sistematice a condiţiilor de trai ale oamenilor muncii. Majorarea salariilor în toate ramurile economiei naţionale, creşterea alocaţiilor pentru copii, reducerea impozitelor asupra salariilor mici, stimularea producătorilor agricoli prin îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, majorarea pensiilor pentru ţăranii cooperatori şi a pensiilor provenite din alte ramuri — iată cîteva din măsurile luate în ultima vreme de partidul şi guvernul nostru care duc la sporirea veniturilor reale ale populaţiei, creînd condiţii ca pînă la sfîrşitul acestui an să se realizeze prevederile Congresului al IX-lea cu privire la ridicarea nivelului de trai. Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei se reflectă şi în sporirea fondului de mărfuri desfăcute prin comerţul de stat şi cooperatist cu 28,8 la sută în 1968 faţă de 1965. Ea işi găseşte expresia şi în tendinţa de creştere a ponderii cheltuielilor efectuate pentru cumpărarea de bunuri de folosinţă îndelungată, fapt care se constată atît în mediul urban cît şi în mediul rural. Astfel, cheltuielile populaţiei din mediul rural pentru bunuri de folosinţă îndelungată au crescut în 1968 faţă de 1962 cu 77,8 la sută, iar pe categorii de vînzări au sporit, în aceeaşi perioadă, cu 145,7 la sută la articole electrice, cu 54,8 la sută la mobilă etc. La ridicarea nivelului de trai o contribuţie importantă o are şi sporirea cheltuielilor făcute de la bugetul de stat pentru acţiuni socialculturale, de care beneficiază toţi oamenii muncii. O dată cu dezvoltarea economiei naţionale, statul alocă în acest scop fonduri tot mai însemnate. Acestor aspecte privind ridicarea nivelului de trai li se pot adăuga şi altele, cum sunt creşterea simţitoare a fondurilor alocate pentru construcţii de locuinţe, dezvoltarea asistenţei medicale, creşterea duratei medii a concediilor de odihnă, dezvoltarea asistenţei medicale. Invăţămmtul de toate gradele a cunoscut o continuă dezvoltare. Acest fapt este ilustrat şi de creşterea numărului de lucrători cu studii medii şi superioare. Trebuie relevat faptul că numărul specialiştilor agricoli cu studii superioare a crescut de la 17 453 in 1961 la 28 428 în 1964, iar cu studii medii de la 9 544 la 10 952. Demn de remarcat este faptul că în contextul general de ridicare a bunăstării oamenilor muncii, în sate se fac tot mai mult simţite elementele civilizaţiei urbane. Electrificarea satelor, care a permis ca radioul şi televiziunea să devină mijloace de cultură pe scară tot mai largă, dezvoltarea în mediul rural a reţelei comerciale, a activităţii de prestaţii de servicii, de învăţămînt, asistenţă sanitară, de aşezăminte culturale şi alte activităţi edilitar-gospodăreşti ridică pe trepte superioare bunăstarea ţărănimii, viaţa materială şi culturală a satelor. Bilanţul remarcabil al realizărilor în ridicarea nivelului de trai, cît şi programul măsurilor în acest domeniu adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru perioada 1971—1975 sunt o dovadă elocventă a consecvenţei cu care partidul şi guvernul înfăptuiesc programul de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual.I Influenţa pe care o exercită căminul cultural asupra conştiinţei ţărănimii se înfăptuieşte pe diverse planuri. Conferinţele ce explică politica ştiinţifică a partidului privind dezvoltarea societăţii noastre socialiste pe toate planurile, politica externă de colaborare şi cooperare a României cu toate ţările indiferent de regimul lor politic şi social, ocupă un loc central în activitatea căminelor culturale din judeţele Argeş şi Vîlcea. Planurile de muncă ale celor două comitete judeţene pentru cultură şi artă cît şi vizitele făcute în comune ne-au evidenţiat diversitatea manifestaţiilor cultural-educative pe teme etice, ateiste, juridice, de răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice etc. Brigăzile ştiinţifice din ambele judeţe (12 în Argeş şi 8 în Vîlcea) sunt chemate să contribuie cu modalităţile lor specifice la dezvoltarea conştiinţei socialiste. Tot în sarcina acestor brigăzi cade şi elaborarea conferinţelor axate pe preocupările oamenilor din localităţile unde brigada îşi desfăşoară acţiunile. O intensă muncă politico-educativă de masă s-a desfăşurat în cele două judeţe pentru creşterea eficienţei activităţii economice, suplimentarea angajamentelor privind obţinerea de recolte mari în vederea înlăturării pierderilor suferite de economia naţională în urma inundaţiilor. In multe comune s-au organizat astfel de expuneri care au înfăţişat faptele de eroism săvirşite de oameni în lupta cu puhoaiele, puternicul sentiment patriotic manifestat în acele zile, lupta pentru salvarea avutului obştesc al cooperativelor agricole, al uzinelor. După asemenea intîlniri inginerii agronomi prezentau calendarul muncilor agricole, făcînd recomandările ce se impuneau. Accentul activităţilor politice desfăşurate în această perioadă a căzut pe stimularea eforturilor în muncă ale ţăranilor cooperatori, pe participarea întregii suflări a comunei la muncile cîmpului. Apărarea avutului obştesc, respectarea cu stricteţe a legilor statului reprezintă alte preocupări ale căminelor culturale. In ultimele luni in numeroase comune cum sunt Frînceşti, Sineşti, Milcoiu (jud. Vîlcea), Miceşti, Oarja (jud. Argeş) lucrători din justiţie au prezentat sătenilor expuneri despre noul cod penal, subliniind, în mod special, profundul caracter umanist al legislaţiei noastre socialiste. La Leordeni şi Priboeni (jud.geş) s-au organizat în cadrul zilor culturale dezbateri pe marţea lucrării lui D. Mazilu „Apărea avutului obştesc". Cooperaţi au discutat asupra însemnări apărării avuţiei comune, auui atitudine fermă faţă de toţii care se abat de la legile ţării se dedau la acte infracţionale, noi să trăiască fără muncă. Э atenţie constantă se acordă Licării socialiste a tineretului.Dn cadrul „foilor tineretului" prezentate de către cadre dictice scurte expuneri pe teme n ar fi : „socialismul şi valorile iale", „tineretul şi acţiunile de os obştesc", „responsabilitatea viată“, „respectarea normelor de nvieţuire socială — îndatorire tăţenească fundamentală". La :ordeni (Argeş) din iniţiativa directorului căminului cultural, tov. Valeria Stănescu, s-au realizat în mai multe seri discuţii ale tinerilor la care au participat toţi intelectualii satului pe marginea unor concepte din Dicţionarul de etică pentru tineret. Astfel de acţiuni ar trebui, prin grija, comitetului judeţean pentru cultură şi artă, generalizate în întreg judeţul, ele puţind îmbogăţi repertoriul de forme educative pentru tineret. In mai multe comune ale judeţului Argeş (Lunca Corbului, Muşăteşti ş.a.) s-a încetăţenit un obicei, devenit cu timpul tradiţie, ca în lunile de vară să se organizeze întîlniri între localnici şi fiii satului. In cadrul acestor întîlniri intelectuali originari din comunele respective, ce trăiesc şi muncesc pe alte meleaguri, vorbesc sătenilor despre munca lor realizîndu-se o mai bună cunoaştere reciprocă. Astfel de întîlniri cultivă în inima tinerilor acea dorinţă firească de a nu fi mai prejos decît înaintaşii lor, de a munci şi învăţa incit să fie de folos ţării, să devină mîndria satului de obîrşie. Am propune ca la asemenea întîlniri sau în cadrul altora, să fie invitaţi şi activişti de partid şi de stat din conducerea judeţului, care să nrezinte sătenilor perspectivele ce se deschid aşezărilor lor în ani, viitori, luptători din ilegalitate care să evoce momente din lupta lor pentru dreptate, libertate şi progres social. In toamna acestui an se preconizează înfiinţarea unor universităţi săteşti in comunele Dragoslavele, Muşăteşti, Rucăr, Stîlpeni, (jud. Argeş). „Familia — celula de bază a societăţii", „legislaţia socialistă şi conştiinţa cetăţenească" vor fi unele din temele activităţii acestor universităţi. In cadrul primei teme vor fi abordate subiecte legate de educarea patriotică a copiilor şi tineretului. Vor fi prezentate expuneri menite să ajute pe tineri la alegerea profesiunii care răspunde cel mai bine aptitudinilor lor. A doua temă va reuni expuneri despre dezvoltarea continuă a democratismului şi legalităţii orînduirii noastre, constituţia , legea fundamentală a ţării, şi altele. Bogata şi intensa activitate desfăşurată de căminele culturale privind dezvoltarea în continuare a conştiinţei socialiste trebuie să ţină seama de cerinţele noi pe care le pune viaţa. Nu trebuie pierdute din vedere, de asemenea, exigenţa mereu mai mare a sătenilor faţă de activităţile căminelor culturale, cît şi necesitatea satisfacerii gusturilor lor. Considerăm că sunt încă forme neabordate în activitatea căminelor, forme ce ar contribui la o mai mare diversificare a muncii educative, ele aducîndu-şi, în acelaşi timp, o contribuţie însemnată la educarea socialistă a ţăranilor cooperatori. Sunt rare conferinţele ce abordează istoricul alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, inexistente cele ce oglindesc faptele de vitejie ale înaintaşilor pentru apărarea independenţei şi suveranităţii ţării, din lupta partidului pentru construirea socialismului pe pămîntul României. Sînt direcţii noi de activitate, menite a ridica pe o nouă treaptă, calitativ superioară, munca de mare răspundere a căminelor culturale în viaţa satelor. D. PETRE DIN ACTIVITATEA CĂMINELOR CULTURALE Diversitatea manifestărilor şi influenţa lor educativă 1 ф Ф Ф Ф Ф Ф 1 Nr. 357 —Marţi 30 iunie (Urmare din pag. I) Se află în Tr. Măgurele învăţătorul Broşteanu, care prin 1947 făcea lecţii la şcoala primară nr. 2. O şcoală aproape pitică, împrejmuită de plopi, cu pietriş mult şi curte mare şi puţin tristă primăvara. Broşteanu Theodor. Ii iubeau toţi, era mai cu seamă drept şi deseori ne îmbărbăta, căci mai toţi eram născuţi în zodia crîncenă a războiului şi rămăsesem fără fraţi, fără părinţi. Cel mai mult ne plăcea istoria şi nu mai are rost să mai spun că tot cel mai mult ne plă- De ziua ta cea şi literatura, dar cel mai de preţ rămînea totuşi scrisul lui egal şi limpede şi cititul dar, tare, cu inimă... Ce ne mai învăţa învăţătorul Broşteanu era să privim înainte, aproape arţăgos de înainte şi să fim, orice ar fi, cinstiţi şi să iubim munca. Unii din elevii de atunci sînt ingineri, cine ştie pe unde or fi lucrînd, alţii meşteri zidari, tîmplari, mecanici, profesori, învăţători ca şi Broşteanu. Mai întii aş vrea să mă opresc la mina lui dreaptă. Nu ne-a bătut niciodată. Ne mîngîia pe creştetele tunse chilug şi ne spunea pe şoptite : „mîncat-ai azi Mina asta ne-a învăţat să scriem şi ne-a înzestrat cu un fel de linişte pentru fiecare cuvînt. Spunea el : „să nu vă doară cuvintele, dar nici voi să nu le faceţi să sufere". Cînd s-au adăugat şcolii vechi cîteva clase, învăţătorul Broşteanu era pensionar. Dar tot mai venea pe la şcoală. M-am gîndit de mult să-i scriu o scrisoare. Şi, cînd am socotit mai bine, am găsit de cuviinţă că n-aş avea anume ce să-i scriu, căci tot ce se scrie pe lumea asta se adresează, vrînd sau nu, şi învăţătorului. Lui Theodor Broşteanu sau milioanelor de dascăli care au rotunjit litera de sute de ani încoace şi o vor mai rotunji încă. întreprinderea de produse din ceramică fină Bucureşti Mlllir [ ш Vă oferă o gamă variată de produse pentru finisaje, realizate în noile sale unităţi, ce se pot procura : — din reţeaua comercială a M.C.I. şi Centrocoop prin magazinele de specialitate cît şi — cu sau fără repartiţii, direct de la întreprindere — bd. Preciziei nr. 1—3 — București, Sector 7, telef. 31.51.61 sau 31.16.40 interior 272 . PLACAJ CERAMIC GLAZURAT într-o gamă variată de formate, dimensiuni, culori şi combinaţii de culori ; placi din gresie CERAMICA pătrate şi dreptunghiulare, de diferite dimensiuni, cu şi fără reliefuri, cît şi în culori diferite. Cu aceste placaje vă puteţi realiza cele mai variate lucrări, cărora le asigură rezistenţă, durabilitate, aspect plăcut şi o întreţinere uşoară, eliminînd costurile ulterioare de întreţinere. Sunt recomandate pentru orice lucrare interioară şi exterioară în industrie şi locuinţe. Pardoseli ideale pentru camere de baie, bucătării, holuri, terase, balcoane, magazine, hoteluri ca şi pentru halele şi laboratoarele din orice domeniu industrial, se pot obţine numai cu plăcile de gresie „CESAROM" — care sunt și antiacide. TUBURI DIN GRESIE antiacide, de 1—1,5 m lungime, cu diametre variate de la 75—1 000 mm inclusiv piesele de legătură, sunt indicate pentru canalizări de ape menajere și industriale și alte lucrări cu caracter similar.