Satul Socialist, iunie 1970 (Anul 2, nr. 333-357)

1970-06-30 / nr. 357

A PAGINA 2 I I i I calendar Marţi 30 iunie SOARELE răsare la ora 4 şi 34 de minute. Apune la ora 20 şi 4 minute. De la începutul anului au trecut 181 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au mai rămas 184 de zile. I starea VREMII Timpul probabil pentru 30 iu­nie , înnourările şi ploile care s-au semnalat în vest se vor ex­­tinde şi în restul ţării. Zonele din est şi sud-est vor fi mai pu­ţin afectate. în regiunile din vest se apreciază că se vor în­registra cantităţi de precipitaţii mai Însemnate. Vînt cu inten­sificări de scurtă durată. Tem­peraturi ridicate se vor înregis-t tra în Dobrogea, Bărăgan şi Moldova unde minimele vor fi cuprinse între 15 şi 20 de grade iar maximele între 25 şi 31 de grade. în rest se va produce o­­ scădere a temperaturii, minimele oscilînd între 10 şi 15 grade iar maximele între 20 şi 25. Timpul probabil pentru 1, 2 şi 3 iulie , în acest interval înno­urările mai persistente din sud­­vestul ţării se vor extinde şi in celelalte regiuni. Ploi sub formă de averse însoţite de descărcări electrice vor fi mai frecvente în Banat, Crişana, Transilvania şi in zonele de deal şi munte. Pe alocuri aversele vor fi însoţite de căderi de grindină. Vînt po­trivit. Temperatura în scădere, minimele vor oscila între 8 și 18 grade iar maximele între 18 și 28 de grade. SATUL SOCIALIST medalion, NICOLAE BĂLCESCU Nicolae Bălcescu a fost cel mai de seamă gînditor demo­crat şi luptător revoluţionar ro­mân de la mijlocul secolului tre­cut. El a jucat un rol conducă­tor în revoluţia de la 1848 din ţara noastră şi, prin înălţimea o gîndirii sale politice şi socia­­e, prin marea frumuseţe mo­rală a personalităţii sale de luptător revoluţionar, a ocupat unul din primele locuri în rîn­­durile revoluţionarilor europeni de la 1848. Viaţa şi opera lui Bâlcescu sunt pătrunse de patriotism, de ură împotriva asupritorilor, de dragoste pentru popor. Bâlcescu a desfăşurat o vas­tă activitate ideologică. într-un timp scurt, el a dat o operă bogată şi valoroasă, cuprin­­zînd lucrări de istorie şi eco­nomie. Printre cele mai impor­tante lucrări ale lui Bâlcescu trebuie amintite : „Puterea ar­mată şi arta militară de la în­temeierea principatului Vala­­hiei pînă acum , „Cuvînt pre­liminariu despre izvoarele is­toriei românilor", „Despre sta­rea soţială a muncitorilor plu­gari din Principatele Române în deosebite timpuri", „Despre îm­proprietărirea ţăranilor", „Drep­turile românilor către înalta Poartă", „Mersul revoluţiei în is­toria românilor", „Chestiunea economică a Principatelor Du­nărene", „Istoria românilor supt Mihai-voievod Viteazul", operă rămasă, din păcate, netermi­nată. Elaborîndu-şi opera în con­tact nemijlocit cu problemele cele mai arzătoare care frămîn­­tau masele în acea vreme, Bâl­cescu a exprimat năzuințele pă­turilor sociale care se ridicau împotriva feudalismului, pentru cucerirea drepturilor democra­tice şi a independenţei naţio­nale, ideile social-politice ale lui Bâlcescu constituind unul din momentele cele mai de sea­mă în istoria gîndirii premar­­xiste din România. DIN CONSTANŢA PINĂ-N OLT In judeţul Constanţa, de unde a pornit anul acesta chemarea la în­trecere către toate­­municipiile, o­­raşele şi comunele patriei pentru cît mai buna lor gospodărire şi în­frumuseţare, locuitorii desfăşoară o febrilă activitate pentru îndepli­nirea angajamentelor propuse. Prin muncă patriotică, ei au construit pînă acum aproape 70 000 m.p. de străzi şi peste 50 000 m.p. trotuare, au reparat 325 km de drumuri, 350 podeţe, 302 fîntîni şi cişmele, au a­­menajat 110 baze sportive simple, au extins zonele verzi cu 65 ha şi au plantat peste 190 000 de arbori ornamentali, fructiferi şi tranda­firi. Valoarea lucrărilor efectuate prin muncă patriotică trece de 35 mi­lioane lei, reprezentînd peste 63 la sută din angajamentul anual. In o­­raşul Medgidia, bunăoară, prin an­trenarea în acţiunile gospodăreşti a tuturor factorilor de răspundere din unităţile economice şi instituţiile social-culturale, a comitetelor de cetăţeni pe circumscripţii şi a a­­sociaţiilor de locatari, s-au reali­zat lucrări în valoare de peste 4 milioane lei. Consiliile populare din judeţul Olt şi-au propus să realizeze în a­­cest an lucrări de gospodărire şi înfrumuseţare în valoare de 51 mi­lioane lei. In acest sens vor fi con­struite 53 săli de clasă, 7 cămine culturale, 40 băi comunale, iar re­ţeaua electrică va pătrunde în pes­te 70 de localităţi rurale. Aproape 40 de comune şi oraşe şi-au reali­zat şi depăşit obiectivele stabilite pînă în prezent. Cele mai mari re­alizări au fost înregistrate în co­munele Grojdibod, Verguleasa, Vă­leni, Sprîncenata, Tia Mare, Buci­­nişu, Scorniceşti, Drăghiceni, Izbi­­ceni. Prin contribuţia voluntară patriotică a celor din Valea Soare­lui, comuna Redea, a fost terminată construcţia unui cămin cultural. Locuitorii din Bucinişu şi Tătu­­leşti vor avea în curînd la dispozi­ţie un nou obiectiv social — baia comunală. La rîndul lor cetăţenii din Traianu şi-au propus constru­irea unei şcoli cu 8 săli de clasă şi a unei brutării din veniturile cooperativei agricole. Cetăţenii co­munei Mărunţei au efectuat sute de ore de muncă patriotică la con­struirea celor 2 000 m.p. de trotua­re, plantarea a 2 000 pomi şi ar­buşti ornamentali, amenajarea a 10 000 m.p. zone verzi, extinderea reţelei electrice în satul Bălăneşti. Printre localităţile rurale cu re­zultate meritorii în întrecerea pa­triotică figurează şi comuna Bras­­tavăţ. Aici s-au efectuat de la în­ceputul anului lucrări edilitar-gos­­podăreşti în valoare de aproape 300 000 lei, depăşind astfel angaja­mentul iniţial pe anul 1970. La construirea magazinului universal ÎNTRECEREA pentru BUNA GOSPODĂRIRE ŞI ÎNFRUMUSEŢARE A SATELOR cu etaj, plantarea a 31500 m.p. parcuri şi zone verzi, a 800 de pomi, 1 000 trandafiri, 200 m.l. gar­duri vii, amenajarea unei pepinie­re de duzi şi pomi pentru gardu­rile vii şi plantaţiile din parc — o deosebită contribuţie şi-au adus deputaţii Alexandru Predeţeanu, Tudor Rădulescu, Marin Băicea, Nica Barbu şi cetăţenii Eugenia Pomană, Maria Lilea, Ilie Brabete, Roza Butoi, Marin Nica şi alţii. Sa­telor Olari şi Butoi din comuna Pîrşcoveni li s-a asigurat alimen­tarea cu apă potabilă prin con­struirea unei conducte de 25 km de la bazinul I.M.A. Olari. După cum ne-a informat Ion Merişescu, pri­marul comunei Vişina, valoarea o­­biectivelor realizate pînă în pre­zent prin muncă patriotică de ce­tăţeni, depăşeşte 230 000 lei. For­ţele au fost concentrate la termi­narea fabricii de cărămidă cu o capacitate anuală de 3,5 milioane bucăţi care va începe să producă de la 1 iulie 1970, a brutăriei al că­rei termen de dare în funcţiune — trimestrul IV — va fi devansat cu cîteva săptămîni. Nu demult s-au terminat lucrările de instala­re a apei potabile la şcoala gene­rală, noua popicărie, baza sportivă cu teren de handbal, baschet şi vo­lei precum şi piste de atletism. S-au evidenţiat în această acţiune deputaţii Constantin Gheorghiţă din circumscripţia 44 şi Gică Am­­zulescu din circumscripţia 39. La Studina au început lucrările la cî­teva importante obiective edilita­re : căminul cultural cu 400 de locuri, magazinul universal cu bu­fet, baia comunală, 2 brutării şi un punct sanitar. Un ajutor substanţial a fost a­­cordat de meseriaşii din comună Ion Petrescu, Vasile Vasilescu, Ton Florea şi Marin Popescu. Majori­tatea materialelor au fost procu­rate pe plan local. Valoarea mun­cii patriotice efectuate de locuito­rii acestei comune pînă în prezent depăşeşte 225 000 lei. Rezultatele obţinute pînă acum în întrecerea patriotică din comu­nele judeţului Olt îndreptăţesc speranţele tuturor în depăşirea an­gajamentelor luate în marea între­cere patriotică. R. LEVARDA coresp. „Satului socialist“ RADIO PROGRAMUL I : 6.05—9.30 Muzi­că şi actualităţi. 10.30 Vreau să ştiu — emisiune de ştiinţă şi tehnică pen­tru şcolari. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.05 Şti­inţă, tehnică, fantezie. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 A­­vanpremiera cotidiană. 14.00 Calei­doscop muzical. 14.50 Cîntă Florica Duma şi Constantin Sofian. 15.00 Se­rial radiofoni­c pentru tinerii ascul­tători. „Intimplările neobişnuite ale lui Gruia Grozovanu“ de Dumitru Almaş. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Din înregistrările taragotistului Luţă Ioviţă. 16.30 Con­sultaţie juridică. 16.40 Selecţiuni din operetele lui Rodgers. 17.05 Antena Tineretului. Vara’70. 17.30 Muzică populară interpretată de Natalia Şerbănescu, Dumitru Chepeţeanu şi Marin Chisăr. 17.55 Transmisiuni sportive. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii prefe­rate. 21.20 Cîntă Luminița Do­­brescu. 21.35 Solistul serii — Dan Васку. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii. Mi­ero­­avanpremiera. 18.05 Universal șotron. 18.30 Cabinetul economic TV. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cai mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Muzică populară interpretată de Florica Bradu, Elena Macarie, Gheor­­gh­e Bouleanu. 20.15 Tele-cinemateca. Eva. 21.40 Ora editorului. 22.10 Gala marilor interpreţi români. 22.35 Ima­gini din Canada. 22.45 Telejurnalul de noapte. MIERCURI 1 IULIE ф 9­0­0 Ф Ф MICA ENCICLOPEDIE, COMPLEXUL MONUMENTAL DE LA TÍRGU JIU Pe malul Jiului, la limita de est şi de vest a orașului Tg. Jiu, două parcuri, unite axial de Calea Eroilor, adăpostesc un vast și complex monument. Creat în memoria eroilor ro­mâni din primul război mon­dial, complexul este opera ne­întrecutului sculptor Constantin Brâncuşi. început în 1937 şi terminat în 1938, complexul este alcătuit din „Coloana fără sfîrşit", „Poarta sărutului", realizată din marmoră de Bompotoc (Sime­­ria), două bănci de granit, două mese rotunde din piatră, dintre care una, înconjurată de 12 scaune cu tăblia rotundă cu­noscută sub numele de „Masa tăcerii". De o parte şi de alta a aleii ce leagă „Masa tăcerii" de „Poarta sărutului", 24 de scaune cu tăblia pătrată, aşe­zate în grupuri de cîte trei, în­tregesc monumentalul com­plex. Deşi alcătuit din mai multe piese, complexul monumental de la Tîrgu Jiu nu este com­­pus din fracțiuni de sine stătă­toare, ci constituie un ansam Ыи cu o concepție unitară, pe o temă unică — eroismul. CUNOŞTINŢE FOLOSITOAREI • Studiile unor gastroentero­­logi au constatat că multe din bolile de stomac se datoresc modului defectuos în care sînt mestecate alimentele. Oamenii care mănîncă grăbiți şi nu a­cordă o suficientă atenție mas­­ticafiei ar trebui să ţină sea­mă de aceste constatări. Pen­tru asigurarea unei digestii , asimilări normale, consideră sa­vanţii, este necesar ca mastr­­afia să se facă într-un timp cu cel puţin 25 la sută mai mare decît cel afectat în mod obişnuit. O GLUMA PE ZI : • Statistici mai vechi arătau că cel mai mare pericol pentru­­ fumătorii înveterani sunt afec­ţiunile pulmonare şi în primul rînd cancerul. O statistică din­­tr-o recentă lucrare publicată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că din 100 de decese la fumători, 50 se da- t­­oresc bolilor de inimă şi nu- i mai 16 cancerului. Pentru atin­gerea acestui risc este „sufi­­cient" consumul a 20 de ţigări pe zi. Atenţie, fumători ! El : — Un savant afirmă că femeia este superioară bărba­tului. Ea : — Crezi că se referă la femei în general, sau numai la mama ta ? RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI (Urmare din pag. I) sale, aşa cum se arată în Directi­vele Congresului al X-lea al P.C.R., „continuarea in ritm înalt a pro­cesului de edificare a unei econo­mii moderne — bazată pe o indus­trie puternică şi o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice con­temporane şi valorificarea superi­oară a resurselor ţării, pe utiliza­rea intensivă a întregului potenţial de producţie, pe o înaltă producti­vitate a muncii sociale , în vede­rea asigurării condiţiilor pentru sa­tisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii". Prin­ va­lenţele superioare, cantitative şi calitative, pe care le va cunoaşte creşterea economică prevăzută pen­tru deceniul următor se va asigura, treptat, apropierea ţării noastre de gradul de dezvoltare a ţărilor cu o economie avansată din punct de ve­dere al nivelului producţiei, pro­ductivităţii muncii şi al venitului naţional pe un locuitor, cit şi al ni­velului de trai al populaţiei. In procesul de industrializare a ţării, care constituie pivotul pro­gresului general al societăţii noas­tre, se realizează o continuă îmbu­nătăţire a repartizării teritoriale a forţelor de producţie. Pe lingă a­­tragerea în circuitul economic şi utilizarea eficientă a tuturor resur­selor, materiale şi umane ale ţă­rii, cu urmări pozitive asupra rit­mului de dezvoltare a economiei naţionale, îmbunătăţirea repartiză­rii teritoriale a forţelor de produc­ţie are şi implicaţii sociale de ma­re însemnătate. Prin creşterea gra­dului de ocupare a populaţiei, spo­resc veniturile băneşti ale oameni­lor muncii în toate judeţele patriei, se dezvoltă viaţa culturală, capătă o extindere mai mare elementele civilizaţiei urbane. Creşterea continuă şi în ritm înalt a venitului naţional creează nu numai premisele necesare pen­tru dezvoltarea în proporţii tot mai mari a economiei naţionale, ci de­termină totodată o sporire continuă a avuţiei naţionale, ceea ce con­tribuie la ridicarea standardului de viaţă. în acest context, merită să relevăm faptul că nivelul de trai este determinat la un moment dat nu numai de venitul naţional creat şi de repartiţia acestuia în perioada respectivă, ci şi de stocu­rile de bunuri materiale personale acumulate de populaţie în decursul dezvoltării societăţii. Asupra nivelului de trai o mare influenţă o are repartizarea venitu­lui naţional în fond de acumulare şi fond de consum. Raportul dintre acestea se stabileşte în funcţie de complexul de sarcini economice şi politice din fiecare etapă de dez­voltare a economiei. In concepţia partidului nostru, realizarea unei rate înalte, optime a acumulării în etapa actuală şi în perspectivă re­prezintă o premisă de prim ordin pentru dezvoltarea multilaterală a forţelor de producţie, pentru crea­rea unei baze materiale trainice in vederea îmbunătăţirii sistematice a condiţiilor de trai ale oamenilor muncii. Majorarea salariilor în toate ra­murile economiei naţionale, creşte­rea alocaţiilor pentru copii, redu­cerea impozitelor asupra salariilor mici, stimularea producătorilor a­­gricoli prin îmbunătăţirea preţuri­lor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, majorarea pensiilor pentru ţăranii cooperatori şi a pensiilor provenite din alte ra­muri — iată cîteva din măsurile luate în ultima vreme de partidul şi guvernul nostru care duc la spo­rirea veniturilor reale ale popu­laţiei, creînd condiţii ca pînă la sfîrşitul acestui an să se realizeze prevederile Congresului al IX-lea cu privire la ridicarea nivelului de trai. Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei se reflectă şi în sporirea fondului de mărfuri desfăcute prin comerţul de stat şi cooperatist cu 28,8 la sută în 1968 faţă de 1965. Ea işi găseşte expresia şi în tendinţa de creştere a ponderii cheltuielilor efectuate pentru cumpărarea de bunuri de folosinţă îndelungată, fapt care se constată atît în mediul urban cît şi în mediul rural. Ast­fel, cheltuielile populaţiei din me­diul rural pentru bunuri de folo­sinţă îndelungată au crescut în 1968 faţă de 1962 cu 77,8 la sută, iar pe categorii de vînzări au spo­rit, în aceeaşi perioadă, cu 145,7 la sută la articole electrice, cu 54,8 la sută la mobilă etc. La ridicarea nivelului de trai o contribuţie importantă o are şi spo­rirea cheltuielilor făcute de la bu­getul de stat pentru acţiuni social­­culturale, de care beneficiază toţi oamenii muncii. O dată cu dezvol­tarea economiei naţionale, statul a­­locă în acest scop fonduri tot mai însemnate. Acestor aspecte privind ridicarea nivelului de trai li se pot adăuga şi altele, cum sunt creşterea simţi­toare a fondurilor alocate pentru construcţii de locuinţe, dezvoltarea asistenţei medicale, creşterea du­ratei medii a concediilor de odihnă, dezvoltarea asistenţei medicale. Invăţămmtul de toate gradele a cunoscut o continuă dezvoltare. A­­cest fapt este ilustrat şi de creşte­rea numărului de lucrători cu stu­dii medii şi superioare. Trebuie re­levat faptul că numărul specialişti­lor agricoli cu studii superioare a crescut de la 17 453 in 1961 la 28 428 în 1964, iar cu studii medii de la 9 544 la 10 952. Demn de remarcat este faptul că în contextul general de ridicare a bunăstării oamenilor muncii, în sate se fac tot mai mult simţite e­­lementele civilizaţiei urbane. Elec­trificarea satelor, care a permis ca radioul şi televiziunea să devină mijloace de cultură pe scară tot mai largă, dezvoltarea în mediul rural a reţelei comerciale, a activi­tăţii de prestaţii de servicii, de în­­văţămînt, asistenţă sanitară, de a­­şezăminte culturale şi alte activi­tăţi edilitar-gospodăreşti ridică pe trepte superioare bunăstarea ţără­nimii, viaţa materială şi culturală a satelor. Bilanţul remarcabil al realizări­lor în ridicarea nivelului de trai, cît şi programul măsurilor în acest domeniu adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru perioada 1971—1975 sunt o dovadă elocventă a consecvenţei cu care partidul şi guvernul înfăptuiesc programul de ridicare a nivelului de trai mate­rial şi spiritual.I Influenţa pe care o exercită că­minul cultural asupra conştiinţei ţărănimii se înfăptuieşte pe di­verse planuri. Conferinţele ce ex­plică politica ştiinţifică a partidu­lui privind dezvoltarea societă­ţii noastre socialiste pe toate planurile, politica externă de co­laborare şi cooperare a României cu toate ţările indiferent de regi­mul lor politic şi social, ocupă un loc central în activitatea cămine­lor culturale din judeţele Argeş şi Vîlcea. Planurile de muncă ale ce­lor două comitete judeţene pentru cultură şi artă cît şi vizitele fă­cute în comune ne-au evidenţiat diversitatea manifestaţiilor cultu­ral-educative pe teme etice, a­­teiste, juridice, de răspîndirea cu­noştinţelor ştiinţifice etc. Brigăzile ştiinţifice din ambele judeţe (12 în Argeş şi 8 în Vîlcea) sunt chemate să contribuie cu modalităţile lor specifice la dezvoltarea conştiinţei socialiste. Tot în sarcina acestor brigăzi cade şi elaborarea confe­rinţelor axate pe preocupările oa­menilor din localităţile unde bri­gada îşi desfăşoară acţiunile. O intensă muncă politico-educa­­tivă de masă s-a desfăşurat în cele două judeţe pentru creşterea efi­cienţei activităţii economice, su­plimentarea angajamentelor pri­vind obţinerea de recolte mari în vederea înlăturării pierderilor su­ferite de economia naţională în urma inundaţiilor. In multe co­mune s-au organizat astfel de expuneri care au înfăţişat faptele de eroism săvirşite de oameni în lupta cu puhoaiele, puternicul sentiment patriotic manifestat în acele zile, lupta pentru salvarea avutului obştesc al cooperativelor agricole, al uzinelor. După aseme­nea intîlniri inginerii agronomi prezentau calendarul muncilor agricole, făcînd recomandările ce se impuneau. Accentul activităţi­lor politice desfăşurate în această perioadă a căzut pe stimularea eforturilor în muncă ale ţăranilor cooperatori, pe participarea în­tregii suflări a comunei la mun­cile cîmpului. Apărarea avutului obştesc, res­pectarea cu stricteţe a legilor sta­tului reprezintă alte preocupări ale căminelor culturale. In ulti­mele luni in numeroase comu­ne cum sunt Frînceşti, Sineşti, Milcoiu (jud. Vîlcea), Miceşti, Oarja (jud. Argeş) lucrători din justiţie au prezentat sătenilor expuneri despre noul cod penal, subliniind, în mod special, profundul carac­ter umanist al legislaţiei noastre socialiste. La Leordeni şi Priboeni (jud.­geş) s-au organizat în cadrul zilor culturale dezbateri pe mar­ţea lucrării lui D. Mazilu „Apă­rea avutului obştesc". Coopera­ţi au discutat asupra însemnă­ri apărării avuţiei comune, au­ui atitudine fermă faţă de toţi­­i care se abat de la legile ţării se dedau la acte infracţionale, noi să trăiască fără muncă. Э atenţie constantă se acordă Licării socialiste a tineretului.D­­n cadrul „foilor tineretului"­­ prezentate de către cadre di­­ctice scurte expuneri pe teme n ar fi : „socialismul şi valorile i­ale", „tineretul şi acţiunile de os obştesc", „responsabilitatea viată“, „respectarea normelor de nvieţuire socială — îndatorire tăţenească fundamentală". La :ordeni (Argeş) din iniţiativa di­rectorului căminului cultural, tov. Valeria Stănescu, s-au realizat în mai multe seri discuţii ale tineri­lor la care au participat toţi inte­lectualii satului pe marginea unor concepte din Dicţionarul de etică pentru tineret. Astfel de acţiuni ar trebui, prin grija, comitetului ju­deţean pentru cultură şi artă, ge­neralizate în întreg judeţul, ele puţind îmbogăţi repertoriul de for­me educative pentru tineret. In mai multe comune ale jude­ţului Argeş (Lunca Corbului, Mu­şăteşti ş.a.) s-a încetăţenit un obi­cei, devenit cu timpul tradiţie, ca în lunile de vară să se organizeze întîlniri între localnici şi fiii satu­lui. In cadrul acestor întîlniri in­telectuali originari din comunele respective, ce trăiesc şi muncesc pe alte meleaguri, vorbesc sătenilor despre munca lor realizîndu-se o mai bună cunoaştere reciprocă. Astfel de întîlniri cultivă în inima tinerilor acea dorinţă firească de a nu fi mai prejos decît înaintaşii lor, de a munci şi învăţa incit să fie de folos ţării, să devină mîn­­dria satului de obîrşie. Am propune ca la asemenea în­tîlniri sau în cadrul altora, să fie invitaţi şi activişti de partid şi de stat din conducerea judeţului, care să nrezint­e sătenilor perspectivele ce se deschid aşezărilor lor în ani, viitori, luptători din ilegalitate care să evoce momente din lupta lor pentru dreptate, libertate şi progres social. In toamna acestui an se preco­nizează­­ înfiinţarea unor universi­tăţi săteşti in comunele Dragos­­lavele, Muşăteşti, Rucăr, Stîlpeni, (jud. Argeş). „Familia — celula de bază a societăţii", „legislaţia socia­listă şi conştiinţa cetăţenească" vor fi unele din temele activităţii a­­cestor universităţi. In cadrul pri­mei teme vor fi abordate subiecte legate de educarea patriotică a co­piilor şi tineretului. Vor fi prezen­tate expuneri menite să ajute pe tineri la alegerea profesiunii care răspunde cel mai bine aptitudini­lor lor. A doua temă va reuni ex­puneri despre dezvoltarea continuă a democratismului şi legalităţii o­­rînduirii noastre, constituţia , le­gea fundamentală a ţării, şi altele. Bogata şi intensa activitate des­făşurată de căminele culturale pri­vind dezvoltarea în continuare a conştiinţei socialiste trebuie să ţină seama de cerinţele noi pe care le pune viaţa. Nu trebuie pierdute din vedere, de asemenea, exigenţa mereu mai mare a sătenilor faţă de activităţile căminelor culturale, cît şi necesitatea satisfacerii gus­turilor lor. Considerăm că sunt în­că forme neabordate în activitatea căminelor, forme ce ar contribui la o mai mare diversificare a muncii educative, ele aducîndu-şi, în acelaşi timp, o contribuţie în­semnată la educarea socialistă a ţă­ranilor cooperatori. Sunt rare con­ferinţele ce abordează istoricul a­­lianţei muncitoreşti-ţărăneşti, ine­xistente cele ce oglindesc faptele de vitejie ale înaintaşilor pentru apărarea independenţei şi suvera­nităţii ţării, din lupta partidului­­ pentru construirea socialismului pe pămîntul României. Sînt direcţii noi de activitate, menite a ridica pe o nouă treaptă, calitativ superi­oară, munca de mare răspundere a căminelor culturale în viaţa sate­lor. D. PETRE DIN ACTIVITATEA CĂMINELOR CULTURALE Diversitatea manifestărilor şi influenţa lor educativă 1 ф Ф Ф Ф Ф Ф 1 Nr. 357 —Marţi 30 iunie (Urmare din pag. I) Se află în Tr. Măgurele învă­ţătorul Broşteanu, care prin 1947 făcea lecţii la şcoala primară nr. 2. O şcoală aproape pitică, îm­prejmuită de plopi, cu pietriş mult şi curte mare şi puţin tristă primăvara. Broşteanu Theo­dor. Ii iubeau toţi, era mai cu seamă drept şi deseori ne îmbăr­băta, căci mai toţi eram născuţi în zodia crîncenă a războiului şi rămăsesem fără fraţi, fără pă­rinţi. Cel mai mult ne plăcea isto­ria şi nu mai are rost să mai spun că tot cel mai mult ne plă- De ziua ta cea şi literatura, dar cel mai de preţ rămînea totuşi scrisul lui egal şi limpede şi cititul dar, tare, cu inimă... Ce ne mai învăţa învăţătorul Broşteanu era să privim înainte, aproape arţăgos de înainte şi să fim, ori­ce ar fi, cinstiţi şi să iu­bim munca. Unii din elevii de atunci sînt ingineri, cine ştie pe unde or fi lucrînd, alţii meşteri zidari, tîm­­plari, mecanici, profesori, învăţă­tori ca şi Broşteanu. Mai întii aş vrea să mă opresc la mina lui dreaptă. Nu ne-a bătut niciodată. Ne mîngîia pe creştetele tunse chilug şi ne spunea pe şoptite : „mîncat-ai azi Mina asta ne-a învăţat să scriem şi ne-a înzestrat cu un fel de linişte pentru fiecare cuvînt. Spunea el : „să nu vă doară cu­vintele, dar nici voi să nu le fa­ceţi să sufere". Cînd s-au adăugat şcolii vechi cîteva clase, învăţătorul Broştea­nu era pensionar. Dar tot mai venea pe la şcoală. M-am gîndit de mult să-i scriu o scrisoare. Şi, cînd am socotit mai bine, am găsit de cuviinţă c­ă n-aş avea anume ce să-i scriu, căci tot ce se scrie pe lumea asta se adresează, vrînd sau nu, şi învăţătorului. Lui Theodor Broşteanu sau milioanelor de das­căli care au rotunjit litera de sute de ani încoace şi o vor mai rotunji încă. ­ întreprinderea de produse din ceramică fină Bucureşti M­­lllir [ ш Vă oferă o gamă variată de produse pentru finisaje, realizate în noile sale unităţi, ce se pot procura : — din reţeaua comercială a M.C.I. şi Centrocoop prin magazi­nele de specialitate cît şi — cu sau fără repartiţii, direct de la în­treprindere — bd. Preciziei nr. 1—3 — București, Sector 7, telef. 31.51.61 sau 31.16.40 interior 272 . PLACAJ CERAMIC GLAZURAT într-o gamă variată de formate, dimensiuni, culori şi combinaţii de culori ; placi din gresie CERAMICA pătrate şi dreptunghiulare, de diferite dimensiuni, cu şi fără relie­furi, cît şi în culori diferite. Cu aceste placaje vă puteţi realiza cele mai variate lucrări, că­rora le asigură rezistenţă, durabilitate, aspect plăcut şi o întreţi­nere uşoară, eliminînd costurile ulterioare de întreţinere. Sunt recomandate pentru orice lucrare interioară şi exterioară în industrie şi locuinţe. Pardoseli ideale pentru camere de baie, bucătării, holuri, terase, balcoane, magazine, hoteluri ca şi pentru halele şi laboratoarele din orice domeniu industrial, se pot obţine numai cu plăcile de gresie „CESAROM" — care sunt și antiacide. TUBURI DIN GRESIE antiacide, de 1—1,5 m lungime, cu dia­metre variate de la 75—1 000 mm inclusiv piesele de legătură, sunt indicate pentru canalizări de ape menajere și industriale și alte lu­crări cu caracter similar.­ ­

Next