Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-27 / nr. 433
. • Delegația С.С. al P.C.R. condusă de tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care face o vizită în Japonia la invitaţia C.C. al P.C. din Japonia, a fost primită л ü ми,:м.^ л_ --------ü-.л t/ :: ал: «<“vu uw^u'miimuiéU uc iuvui vaut i«cuji mijru moto, preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Partidului Comunist din Japonia. • Prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Ilie Verdeţ, a primit, sîmbâtă dimineaţa, pe preşedintele Comitetului pentru ştiinţă şi tehnică din R. P. Polonă, prof. Jan Kaczmarek, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia preşedintelui C.N.C.S. l / sebi extinderea colaborării rodnice românoiugoslave din domeniul agriculturii şi economiei apelor. • Sîmbâtă dimineaţa, ministrul comerţului exterior, Cornel Burtică, a plecat la Helsinki, în vederea semnării Acordului comercial pe termen lung între Republica Socialistă România şi Republica Finlanda, pe perioada 1971—1974. Ministrul român va vizita, de asemenea, Tîrgul internaţional din capitala Finlandei. • Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cipru — Ziua proclamării independenţei — la Casa de cultură a Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, a avut loc o seară culturală. ANUL II Nr. 433 SAT O SOCIALISI ш Contrrn editat de Units dentroducţie !! DUMINICĂ 27 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani • Vineri, ministrul agriculturii şi silviculturii al Republicii Socialiste România, Angelo Miculescu, care se află într-o vizită oficială în Iugoslavia, a fost primit de preşedintele Vocei Executive Federale, Mitra Ribicii. In cadrul întrevederii au fost discutate o serie de probleme privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale, îndep Pe toate meleagurile ţării, toamna a intrat deplin în drepturile sale. O dovedesc lanurile de floarea-soarelui care au ajuns în faza de supracoacere, ştiuieţii de porumb ajunşi la maturitate, culturile de sfeclă, cartofi, care sunt în stadiul optim de recoltare, precum şi rodul din vii şi livezi, de asemenea ajuns la vremea culesului. Sunt avuţii pentru producerea cărora, în răstimp de un an, oamenii muncii din agricultură au depus eforturi deosebite , au cheltuit energie şi bani, au făcut investiţii ce se cer recuperate tocmai acum, toamna, prin strîngerea grabnică şi fără pierderi a recoltelor. Există însă şi alte motive care impun urgentarea culesului. Cu prilejul recentei teleconferinţe ce a avut loc la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, a fost subliniată pregnant următoarea necesitate : cel tîrziu pînă la 20—25 octombrie e necesar să se încheie campania de însămînţare a culturilor de toamnă în toate judeţele ţării. In acest scop, fireşte, trebuia să se elibereze terenurile de culturile premergătoare, să se creeze un front larg de lucru tractoarelor în vederea pregătirii ogoarelor, însă, din păcate, în mults- cooperative agricole din aproape toate judeţele se constată — în ciuda instrucţiunilor organelor agricole superioare — serioase râmîneri în urmă la recoltat, deci la eliberarea unor mari suprafeţe ce vor trebui semănate cu grîu. Potrivit ultimelor date centralizate la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, o mare râmînere în urmă la eliberarea terenurilor, la arat,la discuit şi la grăpat, la asigurarea seminţei, se constată în judeţele Braşov, Bistriţei-Năsăud, Cluj, Caraş-Severin, Gorj, Sibiu, Sălaj şi altele unde lucrările de toamnă s-au aglomerat. Citiţi în pagina a 3-a raidul întreprins de reporterii ziarului nostru Maria Bogdan şi Ion Şerbu în judeţele OLT şi CONSTANŢA. AGENDA AGRICOLĂ a săptămînii Săptămîna aceasta, lucrările agricole se aglomerează. Conducerile unităţilor cooperatiste, specialiştii, cooperatorii şi mecanizatorii trebuie să-şi dubleze eforturile pentru intensificarea ritmului la toate lucrările de sezon. CULTURILE DE CÎMP • Urgentarea recoltatului florii soarelui, luîndu-se măsuri pentru evitarea pierderilor prin scuturare, de lichidare a decalajului care se menţine încă între suprafeţele recoltate şi cele de pe care s-a treierat producţia. • Intensificarea recoltatului porumbului, în special în judeţele din sudul ţării, cu precădere pe suprafeţele ce urmează a fi însămînţate cu grîu. • Recoltatul sfeclei de zahăr trebuie să se desfăşoare cie oi mai mare intensitate, corespunzător cu nevoile de materie primă ale fabricilor de zahăr, evitîndu-i staţionarea în cîmp a rădăcinilor recoltate. (Continuare in pag. a 7-a) Suprafeţele amenajate pentru irigaţii în sisteme locale au crescut anul acestaîn judeţul Buzău cu 1 302 ha, depăşind cu 302 ha, adică cu peste 30 la sută, prevederile. Organele agricole judeţene sunt deosebit de mulţumite de acest rezultat. Proporţia depăşirii planului s-ar părea că le dă dreptul să fie mulţumite. La început şi noi înclinam să le dăm dreptate, însă a fost suficient să ne interesăm de situaţia pe unităţi ca să ne schimbăm punctul de vedere. Din cele 30 de cooperative agricole „prinse" în planul anual deamenajări pentru irigaţii, 18 şi-au adus la îndeplinire obiectivele în proporţie de cel mult 50 la sută — procent în care am inclus şi pe cele care nu au mişcat un deget pentru a-şi realiza angajamentele. Cum se explică atunci depăşirea planului ? Simplu : 11 unităţi considerate ca fiind fără posibilităţi de către organele judeţene au amenajat terenuri pentru irigat fără sprijinul acestora. Intrucît cele 11 cooperative nu fuseseră prinse în planul de aprovizionare, ele s-au orientat spre, amenajări care să le permită irigarea prin brazde. Circa două treimi din suprafaţa amenajată în 1970 se irigă astfel. Este limpede deci că rezultatele cu care se fălesc cei de la județ sunt, de fapt, meritul consiliilor de conducere ale unor cooperative. Direcţia agricolă şi uniunea cooperatistă uită multe fapte care le-ar tempera optimismul. Uită, bunăoară, că de ani de zile cooperativele agricole din Stîlpu, Rîmnicelu, Gălbinaşi, ca să enumerăm numai citeva unităţi, trec, fiecare, cite 100 de hectare dintr-un plan anual în altul fără ca în afară de această operaţie scriptică să mai întreprindă altceva pentru amenajarea lor, fără ca cineva de la direcţie sauuniune să-i deranjeze M. ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) DE CE NU PUTEM CONSIDERA DEPĂŞIREA PLANULUI O MARE REALIZARE? JL1 ÎNCHEIEREA VIZITEI ППГПГП111ТГ1 III AA1IAII IUI III ПГ AT1T РЮМИНIHUI liUniMLIULUI UII ЫА1, NICOLAE СЕЩЕШ1, ÎN AUSTRIA Sosirea în Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Austria, la invitaţia preşedintelui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa au venit în întîmpinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi soţiile conducătorilor de partid şi de stat, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, ai Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Au fost prezenţi Rudolf Bogner, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la Bucureşti, membri ai Ambasadei Austriei, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în România şi alţi membri ai corpului diplomatic. La ora 19,20 avionul prezidenţial a aterizat. Miile de bucureşteni aflaţi la aeroport aclamă entuziast, fac o caldă manifestare de dragoste şi înaltă preţuire şefului statului nostru. Conducătorii de partid şi de stat veniţi în întîmpinare, se apropie de scara avionului, salută cu multă căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pionieri oferă flori preşedintelui Consiliului de Stat şi soţiei sale. Răsună puternice urale, ovaţii, se scandează îndelung „Ceauşescu- P.C.R.". Locuitorii Capitalei exprimă în acest fel satisfacţia lor, a întregului nostru popor pentru rezultatele fructuoase ale vizitei făcute în Austria de şeful statului, vizită care a contribuit la întărirea şi dezvoltarea multilaterală a relaţiilor româno-austriece, la consolidarea păcii şi colaborării în Europa. Ei exprimă mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat pentru contribuţia pe care personal o aduce la dezvoltarea prieteniei şi colaborării dintre poporul român şi toate popoarele lumii, la instaurarea unui climat de pace şi înţelegere internaţională, în această atmosferă de viu şi puternic entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre mulţime, strînge prieteneşte mîinile întinse, răspunde aclamaţiilor care nu contenesc. (Agerpres) ACUM, PREŢUL FIECĂREI ZILE SE MĂSOARĂ in tone de produse !» UN ACT DE ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PATRIOTICA PARTICIPAREA ACTIVĂ LA MUNCA A TUTUROR LUCRĂTORILOR DE PE OGOARE UNDE MUNCA MECANIZATORILOR ESTE ORGANIZATĂ EXEMPLAR, TRACTOARELE NU SE POTICNESC IN BRAZDĂ, CALITATEA LUCRĂRILOR NU LASĂ DE DORIT. NICIUN RABAT ÎN PĂMÂNT SĂ AJUNGĂ NUMAI SEMINȚE BUNE, CAPABILE SĂ DEA RECOLTE SPORITE. SEMNALĂM DIN NOU MINISTERULUI PETROLULUI: STOCURILE DE CARBURANȚI DIN MULTE UNITĂŢI AGRICOLE SÎNT INSUFICIENTE. O NECESITATE O OBLIGAŢIE După pregătirea minuţioasă a terenului, cooperatorii din Sudiţi, judeţul Buzău, au trecut la însâmînţatul secarei Foto : MIHAI ALEXE Culesul florii-soarelui se apropie de sfîrşit Dar al porumbului?... Corespondentul ziarului nostru, ne informează că pînă acum două zile 58 de cooperative agricole din judeţul Buzău au terminat de recoltat floarea-soarelui de pe întreaga suprafaţă. De altfel, pe întregul judeţ, respectiva lucrare s-a efectuat pe o suprafaţă de aproape 1.9 000 de hectare, deci în proporţie de peste 85 la sută. Dacă în aceasta privinţă treburile merg bine, nu acelaşi lucru se poate spune despre ritmul în care se desfăşoară culesul porumbului. In această privinţă cooperativele buzoiene nu se pot lăuda cu preş multe realizări. Tot pînă laaceeaşi dată, ele nu au cules porumbul decit de pe 15 000 de hectare, lăsînd în lan ştiuieţii de pealte 70 000 de hectare. Urgenţele de pe agenda agricolă impun ca în acest judeţ ca şi în celelalte, să se treacă cu toate forţele la culesul porumbului, lucrare de mare importanți" care nu mai suferă tărăgănării amînări. COMUNICAT COMUN La Invitaţia preşedintelui federal al Republicii Austria, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită oficială în Austria, între 21 şi 25 septembrie 1970, ca răspuns la vizita în România a preşedintelui federal Franz Jonas. Preşedintele Consiliului de Stat, şi persoanele oficiale care l-au însoţit au vizitat Viena, capitala Austriei, Kaprun, Salzburg şi Linz, întreprinderi industriale şi instituţii culturale din aceste localităţi, înalţilor oaspeţi români li s-a făcut pretutindeni o primire cordială. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi preşedintele Republicii Austria au purtat convorbiri la care au participat . Din partea română : Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri ; Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe ; Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior ; Dumitru Aninoiu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Austria. Din partea austriacă : Bruno Kreisky, cancelar federal ; Rudolf Hauser, vicecancelar ; Rudolf Kirchschlager, ministrul afacerilor externe ; Josef Staribacher, ministrul comerţului, industriei şi meşteşugurilor ; Hertha Finnberg, ministrul ştiinţei şi cercetării ; Ernst Eugen Veselsky, secretar de stat în Cancelaria Federală ; Eduard Tschop, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Austria în Republica Socialistă România. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă ce caracterizea(Continuare în pag. a 4-a) Tovarăşul V a împlinit 60 de ani Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a adresat tovarăşului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani, următoarea scrisoare : Dragă tovarăşe Vîlcu, Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român îţi adresează calde felicitări, urări de sănătate şi fericire ! Intrat din anii tinereţii în rindurile mişcării muncitoreşti, te-ai călit ca militant revoluţionar al Partidului Comunist Român, ai participat cu neînfricare la luptele purtate de oamenii muncii împotriva exploatării şi asupririi burghezo-moşiereşti, a fascismului şi războiului hitlerist, pentru eliberarea patriei, îndeplinind cu spirit de abnegaţie şi devotament sarcinile încredinţate de partid. Se bucură de o binemeritată consideraţie activitatea desfăşurată după 23 August 1944, în funcţiile de răspundere ce ţi s-au încredinţat, ca prim-secretar al organizaţiei regionale de partid Dobrogea, preşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, iar în prezent ca membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Partidul nostru comunist promovează, neabătut politica samarxist-leninistă de edificare a orînduirii socialiste, de înălţare economică şi socială a patriei, de înflorire multilaterală a naţiunii noastre socialiste, de întărire a prieteniei şi alianţei cu ţările socialiste, a colaborării cu celelalte state, a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialiste, în înfăptuirea acestei politici aduci o valoroasă şi apreciată contribuţie. Activitatea îndelungată pe care ai desfăşurat-o în mişcarea revoluţionară, slujirea cu credinţă a intereselor clasei noastre muncitoare, ale poporului român, a cauzei socialismului şi comunismului ţi-au adus stima şi preţuirea întregului partid, ale tuturor oamenilor muncii. La aniversarea zilei de naştere, îţi dorim din toată inima, dragă tovarăşe Vîlcu, ani mulţi, putere de muncă şi noi succese în activitatea rodnică pe care o desfăşor! ! COMITETUL EXECUTIV Al COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Un fost sat sau, dacă vreţi, un viitor sat • •• Ce m-a impresionat dintr-un început în comuna Glimboca din judeţul Caraş-Severin au fost trotuarele ; sunt largi, spaţioase, acoperind cu dalele lor de ciment mai mult de 8 km. Un multicolor fluviu floral taie în două riguroasa lor geometrie. Am păşit pe sub ferestrele caselor. Aveau storurile ridicate chemînd printre ghivecele cu muşcate şi garoafe, căldura blinda a soarelui de septembrie. Sunt în comună 542 de case şi toate noi, toate înălţate din piatră şi cărămidă, în toate parchetul şi mobila modernă au înlocuit lutul duşumelelor şi laviţa, sărăcăcioasă. Frigiderul şi aragazul, aparatul de radio şi televizorul sunt in aceste case prezenţe fireşti DUMITRU ATANASIU (Continuare în pag. a 2-a) Clădiri moderne şi asfalt, electricitate şi spaţii verzi : schimbă faţa satului reperele civilizaţiei JLi