Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)
1971-01-16 / nr. 526
997- anul iWWWWWWWWWWi Pare-mi-se că uzina care a trecut cea dinţii în acest an prin emoţia toridă a probelor tehnologice, aşadar cel mai tînăr vlăstar industrial al acestui an, este Fabrica de osii şi boghiuri din Balş. Această nouă unitate industrială a şi pornit să producă primele cantităţi din cele 37 mii de osii montate cu roţi monobloc, care constituie planul in primul ei an de activitate. In anii următori aici va fi pusă in funcţiune o oţelărie modernă cu o capacitate de 82 mii tone oţel pe an, iar în 1975 fabrica va produce 75 mii de osii montate cu roţi monobloc, 20 mii bucăţi boghiuri şi 9 mii tone de piese forjate. Consemnând calendaristic această nouă premieră industrială, ne gîndim implicit la modul pur şi simplu fermecător în care se PAMINTUL — OBIECT AL UNUI VAST PROGRAM NATIONAL declanşării unor ample lucrări de îmbunătăţiri funciare Convorbire cu ing. NICOLAE MANTZ secretar general al Departamentului de îmbunătăţiri funciare din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii — In anul care s-a încheiat, pămintul — ca principal mijloc de producţie în agricultură — a făcut, după cum se ştie, obiectul unui vast studiu soldat, în final, prin elaborarea programului naţional de Îmbunătăţiri funciare. De la ce realităţi se porneşte în înfăptuirea acestui important program ? — Analiza ştiinţifică, multilaterală a reliefului ţării a scos la iveală că există mari posibilităţi de ameliorare a unor întinse suprafeţe şi de obţinere, pe această cale, a unor producţii agricole mari şi constante, an de an. Pornind de la aceste considerente, plenara din martie 1970 a C.C. al P.C.R. a adoptat programul naţional privind gospodărirea raţională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului în anii 1971—1975 şi prevederile generale de perspectivă pină în 1985. Este vorba despre un program de mare însemnătate economică şi socială, cu obiective precise, mobilizatoare care, pe măsură ce va fi transpus în viaţă, va schimba în bine configuraţia reliefului ţării, potenţialul agriculturii socialiste, viaţa oamenilor. Şi pînă în prezent statul nostru, precum şi unităţile agricole cooperatiste au făcut eforturi materiale şi băneşti mari pentru executarea unor asemenea lucrări. De altfel, bilanţul cu care încheiem cincinalul 1966—1970, precum şi experienţa acumulată ne permit să afirmăm că planul de cinci ani pe care l-am început are o „bază de lansare" destul de puternică. — La ce acţiuni concrete vă referiţi ? — Pentru a nu reţine atenţia cu prea multe date şi cifre, am să arăt că deşi în primăvara trecută am înregistrat, din cauza inundaţiilor, greutăţi de nedescris, printr-o temeinică organizare a muncii pe şantiere, prin folosirea raţională a maşinilor şi utilajelor cu care sîntem dotaţi, s-a reuşit ca din cele 194 538 hectare planificate pentru a fi amenajate în sisteme mari de AL ŞTEFANESCU (Continuare în pag. a 5-a) CA PE ROATE leagă apariţia tinerei fabrici în geografia economică a patriei cu expresia metaforică „merge ca pe roate", aici la obiect, fiindcă producţia acestei uzine este aceea de material rulant. A merge „ca pe roate“ înseamnă în graiul popular a merge strună, a lucra într-un mod desăvârşit. Fiind prima uzină care a intrat în producţia de serie în noul an, iată un amănunt care implică în el şi un merit prioritar, dar şi rina de a dobîndi de aci încolo succese tot mai mari, succese menite să-i confirme şi să-i ratifice titlul de prima uzină a anului 1971. Orice nouă întreprindere apărută pe pământul patriei înseamnă o nouă victorie a muncii noastre vrednice şi paşnice pentru dezvoltarea continuă a României socialiste, iar tînăra uzină de la Balş nu este numai un exemplu, ci şi o realitate puternică. Salutăm apariţia ei, cu mândria că silueta vastelor sale ateliere îmbogăţeşte patrimoniul industriei româneşti cu o nouă unitate de o ridicată şi evidentă valoare economică. PETRU VINTILA r SATUL SOCIALIST . ..............— — .................... ---r-n- m. n .m 111ГТПИ Cotidian editatde|prilutea Națională a Cooperativelor Ао«ЩЩ:ч1е Sfyddueții] ЙММ^“ ../.ч.^-У^А^1...^г/.г^т..|.|1|. M|1 |ll-,.|lfr1. | 11 - ■ • .'i i*'- m^y- - Щ1) {'ni- ify ' - • • 111 r- ■ -/ ■■•.|||-/| nil ANUL III Nr. 526 SIMBĂTĂ 16 IANUARIE 1971 6 pagini — 30 bani • Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit în audienţă pe Ibrahim Youssii, însărcinat cu afaceri a.i. al Republicii Arabe Unite, la cererea acestuia. • La 12 şi 13 ianuarie a.c., a avut loc la Moscova cea de-a doua şedinţă a Consiliului Băncii Internaţionale de Investiţii. La şedinţa Consiliului au participat reprezentanţii împuterniciţi din ţările membre, printre care şi ţara noastră. Consiliul Băncii Internaţionale de Investiţii a aprobat principiile de bază ale acordării creditelor de către bancă şi ale politicii de dobînzi ale acesteia. Consiliul a dezbătut, totodată, problema referitoare la operaţiile în valută liber convertibilă şi în aur, a numit preşedintele comisiei de revizie şi membrii acesteia. EVENIMENTE • Preşedintele Bolivie, generalul Juan Jose Torres, a anunţat că este gata să constituie o adunare populară prin intermediul căreia masele să poată participa la conducerea statului. Vorbind în faţa cîtorva mii de muncitori şi ţărani sosiţi în ultimele zile în capitală, preşedintele a spus că guvernul va începe consultări cu reprezentanţii diferitelor pături ale populaţiei, cu scopul de a stabili structura şi împuternicirile adunării. „Pregătim noi măsuri care să răspundă cererilor poporului. Vom elimina foamea şi sărăcia din ţara noastră", a spus generalul Torres. e Comisia pentru legislaţie şi justiţie a Senatului chilian s-a pronunţat în unanimitate în favoarea reformei constituţionale cerute de guvern în vederea naţionalizării industriei cuprifere a ţârii, informează agenţia Prensa Latina. e Turcia a hotârît să-şi retragă ultimii militari staţionaţi In Coreea de sud , a anunţat joi seara un purtător de cuvînt al Ministerului de Externe turc. In cadrul măsurilor pentru sporirea producţiei de legume, concomitent cu consolidarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, un accent deosebit se pune pe introducerea şi generalizarea în producţie a tehnologiilor moderne. Pe lîngă vechile răsadniţe cu încălzire biologică au fost organizate anul acesta centre de producere a materialului sâditor, dotate cu răsadniţe încălzite tehnic şi sere înmulţitor. Vă prezentăm în imaginea alăturată complexul de răsadniţe cu încălzire tehnică de la cooperativa agricolă Vârâşti, judeţul Ilfov, unde activitatea este în plină desfăşurare Foto : GH. VINTILA Printre obiectivele prevăzute să fie realizate intr-o primă etapă în judeţul Dolj în cadrul programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi de sporire a producţiei animaliere se numără patru complexe intercooperatiste de îngrăşare a porcilor şi două pentru creşterea găinilor ouătoare. Spre lauda antreprenorului — trustul de specialitate din Craiova — la complexele de îngrăşare a porcilor lucrările de construcţii au decurs potrivit graficelor, iar acum sectoarele de producere a materialului pentru îngrăşat sunt populate. Execuţia complexelor de la Brădeşti şi Rojiştea este însă mult rămasă în urmă. Planul de construcţiişi montaje pe anul 1970 a fost realizat în proporţie de numai 30 la sută pe fiecare din cele două şantiere. Nu vom înşira Pe CONSUMATOR, p... îl costă 900000 lei, iar pe PRODUCĂTOR, 250000. Pe CONSTRUCTOR, de ce să nu-l coste NIMIC? Obiectivele şilucrările neexecutate, ci vom preciza numai că la Rojiştea trebuiau date în folosinţă, la începutul acestei luni, două hale de creştere a puilor pentru carne. Valoarea producţiei ce s-ar fi putut obţine într-o serie prin popularea halelor se ridică la 90OOOO de lei, beneficiul unităţii ajungînd la 250 000 de lei. Intrucît halele nu vor fi date în folosinţă la termenul stabilit, se va pierde aşadar o cantitate de carne în valoare de aproape un milion de lei din care mai mult de un sfert reprezintă venitul net al unităţii. Ce cauze au generat întîrzierile ? Una dintre ei — recunoscută şi de constructor — constă în aprovizionarea defectuoasă cu materiale şi îndeosebi cu plăci de azbociment şi vată termoizolatoare. Această deficienţă a fost cauzată în parte, la rîndul ei, de întirzierile cu care s-a făcut nominalizarea celor două obiective de investiţii în planul anual al constructorului. Aceasta nu micşorează însă prea mult vina antreprenorului pentru nerealizările amintite.. De la baza din Cernele, antreprenorul ar fi putut SABIN CERCELARU (Continuare in pag. a 5-a) Există un termen de punere în funcțiune a complexelor intercooperatiste. Pe șantierul dv. va fi respectat Pe aici, în primăvara anului trecut au fost puhoaie distrugătoare. Dar oamenii au redat vechea frumuseţe coloanelor argintii ale Combinatului chimic din oraşul Tîrnoveni în pag. a 3-a. Foto : C. NEGOIŢA răspund Г Cititorii cititorii] CUM APLICAŢI ACORDUL GLOBAL CU PLATA NUMAI ÎN BANI ŞI VÎNZAREA DE PRODUSE AGRICOLE MEMBRILOR COOPERATORI? t b t DIALOG PESTE TIMP PRUNDENI „(Jind Oltul a început să se rostogolească pe versantul de mlacă zi al Carpaţilor, totul pe faţa pămîntului a devenit dintr-o dată mai mic, mai puţin, mai umil... Casele, cu o singură încăpere, sînt aproape goale : un pat cu o ţoală, un tuci, două străchini, trei linguri de lemn. Atît, şi absolut nimic altceva". GEO BOGZA : Cartea Oltului Erau atît de scunde acele case, atît de lipite pămîntului, încît unda Oltului nu le putea fura imaginea. Un cîntec de jale se înălţa atunci din adîncul apelor învolburate. Cite cîntece ştii, Oltule, Măria-Ta ? Nimeni nu poate răspunde Ţi-s cîntecele infinite Fiecare om care te-a privit te-a legănat într-un cîntec unic, aşa cum îi era inima şi aşa cum tu însuţi te legănat în ochii lui. Infinite stări sufleteşti se oglindesc în unda ta, pentru că infinite sînt gîndurile omului Generaţii după generaţii ţi-au ascultat cîntecele de vitejie şi de dragoste de ţară, cîntecele de haiducie, de revoltă şi de jale şi cîntecele de dor de lumină. Unda ta a străbătut o viforoasă istorie, eşti martorul unei strălucite evenimente din trecutul neamului. Unda ta răzvrătită multe lacrimi a adunat. Intre doinele noastre, doina ta apasă parcă cel mai greu inima românului. Sunt pe ţărmul tău, Oltule, aici la Frundeni, în ţinutul Vîlcei, şi-ţi privesc apele cum se rostogolesc spre Dunăre. Iţi nuţi aduci aminte de moş Gheorghe Androne . Mă obsedează ochii lui stinşi, îi văd prin ceaţa care se ridică deasupra apelor tale în dimineţi de toamnă şi în dimineţi de primăvară, îi aud glasul răguşit de o imensă amărăciune : „Din lipsă de mălai făceam turtă cu pălămidă. O mînă de mălai şi restul pălămidă". Glasul lui moş Gheorghe Androne vine dintr-un trecut îndepărtat, dar cu pălămidă s-au hrănit şi nepoţii lui. Şi nepoţii nepoţilor lui. Umile erau casele şi pe ţărmul tău drept şi pe cel sting după ce treceai Carpaţii. Şi în acele case, adică în acele case-odaie, bîntuia foamea. Se stingea omul cu zile pentru că era subnutrit şi trupul ii era minat de fel de fel de boli. Dar cea mai necruţătoare „boală", tot foamea rămânea. Secole de-a rîndul, foamea nu i-a iertat pe oameni. Nu i-a iertat în primul rînd pe truditorii pămîntului, tocmai pe cei care, prin destinul lor, au fost hărăziţi să smulgă gliei roadele. Cumplit destin ! Cartea Oltului consemnează lîngă Cozia, nu cu mult înainte de ultimul război mondial, acest dialog : „— De ce ai ochii roşii, mătuşă? / — De plâns, maică ! / — De ce ai plîns, mătuşă ? / — De foame, maică. / — Bărbat n-ai, mătuşă ? / — A murit, maică. / — De ce a murit, mătuşă ? / De foame, maică". Ce poate fi mai trist decit un astfel de dialog ? Mintea noastră cu greu acceptă ideea morţii, chiar atunci cînd ea survine la bătrîneţe. Cum să înţelegi oare moartea prin foamete ? Dialogul e încărcat nu numai de tristeţe, ci şi de demnitate. Erau casele umile, dar în unica lor încăpere, acolo lîngă lingură şi strachină, sălăşluia demnitatea şi nestins ardea lîngă vatra focului, mai fierbinte decit însăşi flacăra, setea visurilor de dreptate. Sînt pe ţărmul tău, Oltule, aici la Frundeni, şi mă gîndesc la aceste două cuvinte, foame şi demnitate, şi mă cuprind, într-un chip nou, mai clar, mai profund, înţelesurile lor. Nu în foamete se cuvine să-şi ducă existenţa demnitatea. In foamete, ea nu poate fi decit răzvrătită. Tu, Oltule, nu ai uitat cântecul lui Iancu Jianu ! In foamete, demnitatea e pîndită la tot pasul de pieire. Numai un suflet ca al ţăranului român, cu fabuloasa sa experienţă strînsă prin veacuri viscolite, putea s-o păstreze, s-o avere de nimicire. Demnitatea şi-a căutat necontenit matca firească a dezvoltării sale. Dar ea nu putea intra în această matcă decât printr-o comuniune cu pîinea şi dreptatea. Sunt pe ţărmul tău, Oltule, aici la Frundeni, şi mă gîndesc la aceste două cuvinte, pline şi dreptate, şi cum au fost ele încrustate, încă de la începutul fiinţei sale, în flamura Partidului Comunist Român. Cînd partidul şi-a făcut PETRE DINCU Sîntem în plina campanie de reparaţii a tractoarelor şi maşinilor agricole. În imagine: La S.M.A. Faurei, judeţul Brăila, se execută verificarea pompelor de injecţie la tractoare Foto: N. RUSU (Continuare în pag. a 2-a) iWA'VWWWWWWVW în pag. a 4-a: ȘCOALA ȘI VIAJA ® EDUCAJIA — O ACUTĂ PROBLEMĂ CETĂȚENEASCĂ Wvwvvwvviwswvvv«a^w^ Dacă în vechiul sat românesc tinerii, ca şi vîrstnicii, erau ocupaţi cu muncile agricole, în zilele noastre, în condiţiile puternicului proces de modernizare a agriculturii, a dezvoltării unui puternic sector industrial, cînd se produce o intelectualizare în masă a întregii populaţii, ocupaţiile celor de la sate sunt într-un continuu proces de diversificare. O anchetă efectuată de Centrul de cercetări pentru problemele tineretului reliefează faptul că numai 43,1 la sută din tinerii satelor lucrează în sectoarele agricole şi dintre ei doar 36,6 la sută în cadrul cooperativelor agricole de producţie. Ceilalţi tineri au plecat spre oraşe, lucrează în industrie, administraţie, învăţămînt şi în alte domenii ale vieţii sociale. Dar şi acest număr relativ mic al tinerilor care lucrează în agricultură prezintă deosebiri în ceea ce priveşte pregătirea profesională.Semnificativ în acest sens este faptul că mulţi dintre ei sunt şefi de brigadă, tehnicieni, au o calificare sau sunt în curs de a şi-o face. E suficient să amintim că pînă nu de mult majoritatea lucrătorilor agricoli aveau 4 clase sau nici atît în timp ce azi aproape toţi sunt absolvenţi a 7 sau 8 clase, mulţi dintre ei continuîndu-şi studiile. Absolvenţi ai şcolii de cultură generală, aceşti tineri preiau creator experienţa tradiţională transmisă de membrii familiei. Ei sunt printre primii care frecventează cursurile învăţămîntului agrozootehnic de masă sau ciclurile de conferinţe cu subiecte agricole de la căminul cultural. La cooperativa agricolă de producţie din comuna Luizi Călugăra, judeţul Bacău, lucrează efectiv 350 de tineri. Pînă la sfîrşitul anulii mulţi din ei au efectuat cite 150—200 de norme convenţionale. Şi nu o dată Ana Gabor, Maria Ciceu, Ana Ilieş, Ana Budău au renunţat la ziua lor de odihnă dacă era nevoie să meargă la cîmp. In cele peste 6 000 de ore de muncă voluntar-patriotică, tinerii din această comună au amenajat bazele sportive de pe lîngă şcolile generale, terenul de fotbal, au împădurit 3 hectare din fondul comunal, au îngrijit parcul căminului cultural. Informaţiile artistice ale căminului cultural activează peste 180 de fete şi băieţi. Mulţi din ei frecventează cursurile învăţămînt GEORGE BOGDAN (Continuare în pag. a 2-a) TINERII COOPERATORI răspund totdeauna prezent? 1