Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)

1971-06-11 / nr. 651

PAGINA 2 STAREA VREMII. Timpul probabil pentru 1 iu­nie , vremea se menţine căldu­roasă, dar in general instabilă, mai­­des in jumătatea de nord­­vest a ţării. Cerul va prezenta imnourări mai accentuate şi vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vint slab pină la potrivit. Minimele vor fi c­uprinse intre 10 şi 20 de grade, iar maximele între 20 şi 30 de grade. Timpul probabil pentru 12, 13 şi 14 iunie , vreme în general călduroasă, cu deosebire în su­dul şi estul ţării. Cerul va fi va­riabil. Vor cădea averse locale de ploaie, însoţite de descărcări Vineri 11 iunie SOARELE răsare la arta 4 ţi 31 de minute. Apune la ora 19 ţi 59 da minute. De­ci începutul anului au trecut 162 da zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 203 zile. în zonele de deal și de munte. In oscila între 8 şi 18 grade, iar rest averse izolate. Vint slab­e maximele între 20 și 30 de grade. electrice, în nord-vestul ţării şi­­ pina la potrivit. Minimele vor pot provoca o formă de d­er­­ticulare, febră (după 6—10 zile­­ gre intîrziată caracterizată prin I de la administrare), însoţite a­­erupţie urticariană, dureri ar- u­neori de greţuri şi vărsături. MICA ENCICLOPEDIE :ALERGIA (II) Alergiile imediate pot avea drept cauză administrările de ser, penicilină, derivaţi sulfa­­midici, aspirină sau consumul de ouă şi se manifestă prin a­­numite reacţii locale sau gene­rale. La om crizele de astm, cu spasm bronşic şi edem al laringelui, scăderea tensiunii sanguine şi deseori o urtica­­rie masivă sau erupţii, adeno­­patii, dureri articulare, febră, tulburări digestive pot avea drept cauză fenomene aler­gice.­­ Alergiile întîrziate sunt în special de tip infecţios (cruce­­loză, tuse convulsivă, pojar, va­riolă, herpes) sau de tip pa­razitar (teniaxe). Plantele (ste­jarul, primula, ghioceii), medi­camentele (penicilina, aspirina, compușii suflamidici) sau pro­teinele străine (seruri imune) Compozitorul german Robert Schumann, reprezentant de seamă al romantismului mu­zical, s-a născut în anul 1810 la Zwickau. A studiat mai în­­tîi dreptul la Leipzig, dar a­­poi s-a dedicat pianului şi ul­terior publicisticii muzicale. In 1834 înfiinţează „Neue Zeit­schrift für Musik*, revistă care urmărea să exprime noile idea­luri estetice, opuse conservato­rismului. Concomitent, scopul principal al existenţei sale a devenit creaţia muzicală. Dotat cu o vastă cultură şi receptiv la cele mai variate impresii, Schumann a compus în toate genurile. Opera „Genoveva" (1850) şi muzica de scenă la „Manfred de Byron" (1851) — constituie contribuţia sa la ge­nul dramatic. Cele patru sim­fonii sunt expresia unui tem­perament liric pasionat. Din muzica vocal-simfonică, mai cunoscute sunt oratoriul „Para­dis și Peri" (1843) și „Recvie­mul" (1852), „Concertul pentru pian" (1845), unul dintre cele mai importante concerte ro­mantice din literatura pianului şi culme a creaţiei schumannie­­ne, este o sinteză între stilul său de maturitate şi avîntul lu- POVESTEA VORBEI : venit, o alternare de acut dra­matism şi poezie. A mai com­pus concerte pentru violoncel, vioară, uverturi, sonate, triouri, cvartete, celebrul „Cvintet pen­tru pian" şi un mare număr de coruri. Scrierile despre muzică ale lui Schumann întregesc ima­ginea unui căutător care a des­chis noi orizonturi artei muzi- MEDALION■ ROBERT SCHUMANN Pentru reuşita unui tînăr, în afară de activitate şi econo­mie, nici o altă însuşire nu e aşa de preţioasă ca punctuali­tatea şi cinstea în toate treburile sale. (B. Franklin). Timp de două zile, în postură de pacient, am urmărit modul in care funcţionează cabinetele medicale ale policlinicii de triaj-Bucureşti, ca şi serviciile auxiliare, la O.R.L., chirurgie şi neurologie am solicitat con­sultaţii, tratamente, precizări de diagnostic şi chiar... o inter­nare. Precizez , am fost primit cu atenţie, consultat şi... liniştit în privinţa gravităţii afecţiunilor ce acuzam. La chirurgie s-a do­vedit, în urma studierii radio­grafiei, că fisura antebraţului sting era doar o părere. După aceste sondaje, care mi-au confirmat buna primire de care se bucură aici bolnavii am mărturisit tovarăşei Rodica, Lupu, directoare, calitatea de reporter, reluînd — de astă dată, oficial —­ investigaţiile. Voi consemna cîteva din constată­rile „pe viu“ şi opiniile unora dintre specialiştii cu care am discutat. Menirea Policlinicii de triaj este — aşa cum o arată şi nu­mele — să primească bolnavii din provincie, care prezintă ca­zuri mai dificile, fie pentru in­vestigaţii de specialitate, preci­zare d­e diagnostic şi indicarea tratamentului adecvat, fie pen­tru a asigura internarea —■ după specificul bolii­­ în spi­talele de pi­on­­ din Bucureşti. Bolnavul este trimis de servi­ciile medicale din provincie. In privinţa formelor de trimitere, instrucţiunile în vigoare sunt respectate. Discutabile, în mul­te cazuri, sunt motivele care-i determină pe unii medici din judeţe să ia o astfel de hotărîre. Neadmisibilă este superficialita­tea cu care, uneori, sînt comple­tate datele medicale ce privesc pacientul — în speţă, istoricul bolii, documentaţia de investi­gare a bolii, că şi neconcor­­danţa — mare, uneori — între diagnosticul de trimitere şi cel pus în policlinică, după consul­tarea minuţioasă, ştiinţifică a bolnavului. Iată cîteva exemple furnizate de medicii specialişti ai policli­nicii : la O.R.L., 20—25 la sută din cazurile trimise din provin­cie au diagnosticul greşit ; la ginecologie — 40 la sută (!) ; la neurologie — 10 la sută. Un alt aspect, nu mai puţin important prin urmările sale : unii medici din provincie dau curs cu prea multă uşurinţă — uneori chiar nefondat — cererilor pacienţi­lor de a fi trimişi pentru inter­nare în Capitală, ceea ce supra­aglomerează unităţile spitali­ceşti ale acesteia. Or, se ştie, şi in provincie există centre me­dicale bune, spitale bine dotate, specialişti cu înaltă calificare. Uneori — şi acestea sunt si­tuaţiile cele mai frecvent întîl­­nite — pacienţii sunt trimişi direct la Policlinica de triaj de către medici de circumscripţii rurale, fără ca bolnavii să fi fost consultaţi la dispensarul respectiv şi fără ca gravitatea bolii să o impună. Semnalînd a­­cest aspect, medicul ginecolog Gheorghe Roth ne relata un caz, hazliu la prima vedere, dar cu implicaţii serioase. Din co­muna Dascălu Greaţa, judeţul Ilfov, a fost trimisă o tînără cooperatoare cu diagnostic „sar­cină coborîtă“ , în luna a şap­tea. La Policlinica de triaj, după consultaţie, s-a stabilit că nu-i nici pomeneală de sarcină ! Aşadar, în mod greşit, tînăra fusese considerată viitoare mamă şi — deodată — surpri­ză : o afecţiune banală, greşit interpretată de medicul circum­scripţiei. „Nu exclud posibilita­tea ca, din lipsa unor mijloace de investigare — opina dr. Roth — unii colegi să greşească în diagnosticare. Dar, în aceste cazuri, ar trebui să ni se soli­cite precizare de diagnostic, nu neapărat internare. Să ne fe­rim a inocula pacienţilor ideea unei stări sau boli anume, difi­cile, pe care numai unităţile medicale din Bucureşti o pot vindeca !“ Medicul Gheorghe Şerban ne-a relatat un alt caz e drept, dintre cele mai rare , din co­muna Odobeşti-Dimboviţa a fost trimis un pacient cu diag­nostic banal. Investigat la poli­clinică, s-a constatat o afecţiu­ne serioasă, pe deasupra mult agravată de tratamentul pre­mergător trimiterii la Bucu­reşti, efectuat pe baza diagnos­ticului nefondat pus. „Cred — a conchis dr. Şerban — că se impune mai multă exigenţă profesională din partea unor colegi". Fără îndoială, aceste neajun­suri îngreunează activitatea cabinetelor din policlinică, au repercusiuni şi asupra pacienţi­lor. Unii cheltuiesc bani şi timp cu venirea, la Bucureşti, cînd tot atit de bine pot fi con­sultaţi, trataţi şi vindecaţi în instituţiile medicale din judeţe. O altă situaţie frecventă la serviciul de chirurgie : sunt tri­mişi la tratamente salariaţii diverselor întreprinderi bucu­­reştene care îşi au domiciul flo­tant intr-un sector sau altul al Capitalei. In aceste cazuri, gre­şeala aparţine, evident, medici­lor din întreprinderile respec­tive, cărora le este mai comod să pună pacienţii pe drumuri şi să supraîncarce policlinica de triaj, în loc să rezolve singuri lucrurile. Sugerăm ca pe baza unui stu­diu atent, cu sprijinul Direcţiei sanitare a municipiului Bucu­reşti, să se propună Ministeru­lui Sănătăţii măsuri de preci­zare, a statutului de funcţio­nare a policlinicii şi — de ce nu ? — condiţiile de trimitere a pacienţilor din provincie spre Bucureşti, ţinîndu-se cont de posibilităţile existente în judeţe pentru soluţionarea multor ca­zuri, dintre care unele sunt încă trimise cu uşurinţă în Capitală. DECEBAL TOCA­ LPACIENT la Policlinica de triaj TELEVIZIUNE Simbătă 12 iunie 15.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cîmp : România—Iugoslavia. 17 30 Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete. Buna seara băieţi ! 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19 30 Telejurnalul de seară Sport. 20.10 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial Incoruptibilii. 21.50 In direct . Cursa automobilistică de 24 de ore de la Le Mans.­­2.05 Por­tativ internaţional. 22.50 Muzică de petrecere şi romanţe. 23.10 Tele­jurnalul de noapte. Sport. Aşa cum arătam în articolul a­­părut în ziarul nostru de ieri, în foarte multe comune sportul, una din marile pasiuni ale tineretului de la sate, a făcut progrese remarca­bile. In general, sunt asigurate con­diţiile materiale necesare, dar mai sunt încă deficienţe. Cine se ocupă de sportul sătesc? întrebarea are un răspuns precis­­ organizaţiile U.T.C. Pe lîngă ele însă, răspunderi pentru pregătirea tineretului prin sport mai au şi : consiliul popular comunal, asocia­ţia sportivă, cooperativa agricolă de producţie, căminul cultural, coo­peraţia de consum. Pe lingă asocia­ţia sportivă mai există şi un co­mitet de sprijin, care trebuie se­rios... sprijinit. Cei peste 75 de cititori cărora ne-am adresat, în majoritatea lor secretari ai comitetelor comunale ale U.T.C., au răspuns mai mult negativ la întrebarea noastră des­pre cum este sprijinit sportul de masă de către diferitele instituţii comunale. Constantin Manolache — comuna Vinători, judeţul Iaşi. „Cînd se o­­cupau mai puţini oameni de spor­tul de masă, treburile mergeau mult mai bine. Acum, această activitate a fost imormîntată", în ce constă sprijinul acordat de consiliul popular, căminul cultu­ral şi cooperativa agricolă din co­muna Focuri, judeţul Iaşi, ne-o mărturiseşte V. Nicolau, secretarul comitetului comunal al U.T.C. „Ne sprijină punîndu-ne la dispo­ziţie mijloace de transport şi popu­­larizînd rezultatele obţinute de sportivii noştri în campionatul ju­deţean. Din punct de vedere mate­rial, sprijinul acordat este foarte mic, deoarece sumele alocate aso­ciaţiei sunt foarte mici“. E şi aici o neînţe­legere a modu­lui cum trebuie cheltuite aceste fonduri, fie ele chiar şi mici. Multe comune au echipe în campionatul judeţean de fotbal. Asociaţiile spor­tive au­ un număr mic, uneori ex­trem de mic de membri, iar sumele realizate din cotizaţii nu pot fi decît foarte mici. Deci, tot fondul ce se obţine de la instituţiile co­munei este consumat în întregime de măria sa... fotbalul, iar pentru ceilalţi nu se procură nici măcar o minge de tenis de masă. Să mai citim scrisoarea preşe­dintelui asociaţiei sportive C. An­drei din Valea Seacă-Sascut, jude­ţul Bacău : „Ţinem să precizăm că de la cooperativa agricolă nu am primit nici un fel de sprijin mate­rial. Toate solicitările noastre s-au soldat cu... promisiuni". Oricîte promisiuni s-ar pune la baza sportului sătesc, dezvoltarea sa rămine o problemă nerezolvată dacă de la promisiune nu se trece la faptă. Și, în continuarea scrisorii, se spune : „In regualmentul model în vigoare se vorbeşte de un comi­tet de sprijin al asociaţiei sportive. Fină la data scrierii acestor rînduri nu i-am simţit prezenţa". Cui îi folosesc fantomele ? Poa­te Consiliului judeţean pentru edu­caţie fizică şi sport în alcătuirea rapoartelor şi referatelor. Sportul de masă nu are nevoie de susţină­tori onorifici (care de multe ori nici nu ştiu că fac parte dintr-un comi­tet de sprijin), ci de un ajutor con­cret, multilateral. „Sprijinul consiliului popular co­munal, al cooperativei de consum, al cooperativei agricole de produc­ţie se rezumă la vorbe şi promi­siuni" (Bordac Anghel — secretar al comitetului U.T.C. din Tirguşor, judeţul Constanţa). Mai sunt încă multe scrisori, dar vom mai folosi doar una singură pe care o publicăm în dorinţa sin­ceră de a-i pune în mişcare pe cei ce se ocupă de sportul de masă în comuna Bătrîna, judeţul Hune­doara. „In comuna noastră nu există nici asociaţie sportivă, nici echipament. Vreau să vă spun că de cînd avem în sat organizaţie U.T.C. au fost a­­leşi mulţi secretari ai organizaţiei şi mulţi dintre ei au intervenit pentru a face pe cit posibil ca tine­retul să primească cel puţin o min­ge de fotbal. Consiliul popular nu se interesează prea mult de dis­tracţia tineretului. Vreau să arăt că în comuna noa­stră este un număr mărişor de ti­neri care practică sportul. Poate că vă întrebaţi : dacă pe tineri îi in­teresează sportul, unde îl practică dacă nu există o bază sportivă ? Răspunsul este foarte uşor: băieţii noştri sunt foarte înţelegători. Chiar în acest an s-au donat bani pentru a cumpăra o minge de volei. Avem şi o selecţionată de fotbal pe care o folosim pentru întrecerea cu alte sate vecine. Chiar duminica trecută am avut meci cu pompierii satului (scor 9—3 pentru noi). Vara trecută au stat în satul nostru nişte ex­cursionişti cu care jucam în toate zilele şi profesorul acestora ne-a dat foarte multe indicaţii care ne-au ajutat mult. Intr-o duminică, înainte de film, a rulat un jurnal cu fotbal. Opera­torul, fiind tot din rîndul tinerilor noştri, a repetat de şapte ori acest jurnal. Sperăm ca, ajutaţi de dumnea­voastră, să rezolvăm problemele cit de curînd. Eu, ca secretar al organizaţiei U.T.C., în vîrstă de 17 ani, chemin­­du-mă Rădoi Gheorghe, ţin să mul­ţumesc foarte mult că m-aţi invi­tat să dau aceste răspunsuri. Vreau să comunic că aceste rînduri le-am scris la masa „terenului" nostru de fotbal între 45 de băieţi care au aflat de primirea acestei scrisori. Băieţii cred că noi, viitorii sportivi, nu vom fi uitaţi". Mai e nevoie de vreo concluzie? Fiecare frază din scrisoare e în acelaşi timp o concluzie pe care trebuie s-o reţină cu atenţie (şi să acţioneze) cei care au responsabi­lităţi precise în legătură cu orga­nizarea sportului de masă. GH. NEAGU D. TĂRNAUCEANU ÎNTREBARI ŞI RĂSPUNSURI DESPRE SPORTUL DE MASA LA SATE d­) BAZA NU PREA ARE... BAZĂ INFORMAȚII ÎNCĂ 72 ORAŞE ÎN TELEORMAN Specialiştii direcţiei de sistema­tizare, arhitectură şi proiectări construcţii din judeţul Teleorman au alcătuit schiţele pentru siste­matizarea a 31 comune, cuprinzind 95 de sate. Sunt în curs de întoc­mire schiţele de sistematizare pen­tru alte 20 de localităţi. Acţiunea se desfăşoară pe baza planului de sistematizare a întregului teritoriu al judeţului. Se are in vedere dez­voltarea cu precădere a acelor localităţi care au o bază econo­mică puternică şi, prin urmare, po­sibilităţi pentru sporirea densităţii populaţiei. Pornind de la aceste considerente, se prevede ca 12 co­mune, printre care : Furculeşti, Drăgăneşti-Vlaşca, Piatra, Braga­­diru, Olteni, să devină centre ur­bane. Pe măsura realizării acestui proces, vor fi redate circuitului agricol însemnate suprafeţe de te­ren. 46 DE SORTIMENTE Flora spontană oferă în acest an o mare varietate de plante medi­cinale şi aromatice, in cantităţi mult mai mari ca in anii trecuţi. Ca urmare, unităţile cooperaţiei de consum desfăşoară o largă ac­ţiune de recoltare şi conservare a acestor valoroase plante. Pină acum, după cum ne­ informează direcţia de specialitate a Centro­­coop, s-au recoltat aproape 2 000 tone de muşeţel, flori de mac, frunze de lăcrămioare, flori de soc, de pâducel şi alte plante medici­nale, cantitate de circa 4 ori mai mare decât cea recoltată în pri­mele cinci luni ale anului trecut. Cele mai mari cantităţi provin din cunoscutele bazine melifere Bihor, Timiş, Arad, Dolj, Ilfov, Buzău, Constanţa. Mari cantităţi de plante medici­nale, cum sunt degeţelul linos, patlagina, cimbru şi alte sortimen­te, s-au recoltat şi de pe terenurile cultivate de cooperativele agricole de producție. Anul acesta numărul sortimentelor de plante medicinale cultivate a sporit la 40. SATUL SOCIALIST (Urmare din pag. 1) ale muncii în agricultură doar cu bunăvoinţă nu ajungi departe. A­­veau nevoie de un om priceput, harnic, un om cu tact care să ştie lucru cu oamenii, care să vegheze cu deosebită răspundere la bunul mers al unităţii. Acest om a fost găsit în persoana inginerei Liana Radu ale cărei succese din ferma zootehnică o recomandau ca atare. Oamenii nu s-au înşelat. Succesele obţinute de cooperativă chiar în condiţiile nefavorabile ale anului 1970, au demonstrat posibilităţile unui om de a conduce cu bune re­zultate munca unui colectiv. In ca­drul consiliului de conducere a fost instaurat un riguros spirit de mun­că colectivă, cu responsabilităţi precise, urmărite îndeaproape şi fi­nalizate. S-a pus capăt „rivalităţii" nefondate între cele trei sate care formează cooperativa — Frăteşti, Bădeni şi Stejeriş. Ca urmare, a fost, pusă pe picioare legumicultura în satul Bădeni. Uneori, cînd nu s-au îndeplinit sarcinile, s-au dat şi sancţiuni. Nimeni, n-a protestat, pentru că asemenea măsuri au avut la bază principiul dreptăţii, al e­­chităţii. Cine vizitează azi ogoarele cooperativei din Plăieşti e încîntat Situaţia economică a coopera­tivei agricole de producţie din Cîna­­pia Turzii constituie oricînd o re­plică la adresa concepţiei conform căreia unităţile din zonele orăşe­neşti nu se pot dezvolta armonios, în primul rînd, din pricina lipsei forţei de muncă. Aparent, aşa ar trebui să stea lucrurile şi aci. Uzi­na „Industria sîrmei" polarizează forţa de muncă nu numai din lo­calitate dar şi de pe o rază de mulţi zeci de kilometri în jur. Ba­logh Alexandru, preşedintele coo­perativei, a demonstrat contrariul. Bineînţeles succesul nu i se poate atribui în exclusivitate lui. Dar în suma realizărilor se găsesc ma­terializate ideile lui de om bine pregătit profesional şi politic, hăr­nicia lui, obişnuinţa lui de a se afla din zori şi pînă în noapte pe cîmp, printre cooperatori, sfătuin­­du-se cu ei, îndrurmindu-i şi neezi­­tînd, deseori, să înveţe din expe­rienţa lor. Lipsa de forţă de mun­că a fost suplinită de introducerea mecanizării în cîmp, în special în legumicultura, de cuceririle tehni­cii moderne aplicate în ferma zoo­tehnică. Multe dintre soţiile sala­riaţilor Uzinei „Industria sîrmei" sînt astăzi legumicultoare pricepu­te. Aşa se face că unitatea coope­ratistă agricolă din Cîmpia Turzii se menţine de ani de zile printre fruntaşele judeţului la producţiile de cereale, legume şi lapte. — Nu rare ori succesele ame­ţesc, cum spun unii. Acestei „maladii" ii cad pradă mai ales acei oameni in a căror struc­tură psihică se manifestă indi­vidualismul, egoismul. — Vedeţi, preşedintele de coope­rativă, pe lîngă răspunderi este în­vestit şi cu o serie de drepturi. Cînd răspunderea e împinsă pe plan secundar şi cînd drepturile se întind, cu de la sine putere, din­colo de cadrul statutar stabilit, a­­pare îngîmfarea, impresia falsă că tu eşti totul, că fără tine nu se poate rezolva nimic. De aci şi pînă la a te compromite nu e decît un pas. Cooperativa din Viile Dejului avea o activitate destul de bună. Gavrilă Tarţa fostul ei preşedinte a început să se lase dominat de fal­sa impresie că tot ce se realizase aci se datora în exclusivitate lui, căruia, de ce să nu recunoaştem, nu-i lipseau calităţile organizato­rice. I s-a atras atenţia în repetate rînduri să dezbrace o astfel de hai­nă care nu se potriveşte cu felul nostru de a gîndi şi munci. Nici vorbă. Tarţa credea că el e cineva, că e de neînlocuit. Nu se consulta şi nu lua în seamă părerile specia­liştilor şi consiliului de conducere cînd era vorba de acţiuni ce an­gajau unitatea, schimba oamenii dintr-un loc de muncă în altul cu de la sine putere, îi brusca. Repli­ca obştii a srat fermă : în februa­rie acest an, îngîmfarea a fost de­tronată de pe soclul ei şubred, Ga­vrilă Tarţa fiind revocat de către adunarea generală din funcţia pe care a dovedit că nu o merită. — Fiindcă am ajuns în acest punct al discuţiei, al eventuale­lor greşeli de care este pîndit un preşedinte, biroul uniunii ju­deţene cum procedează . Aş­teaptă acumularea unor lipsuri recurgind apoi la rezolvări ex­treme ? Munca organizatorică presupune, şi nu în ultimul rînd, un complex de măsuri de pre­venire a unor greşeli. — Bineînţeles, acesta este prin­cipiul după care ne conducem în activitatea noastră. E mai uşor să previi răul decît să-l extirpezi, mai ales că, deseori, chiar buna inten­ţie poate să ducă la lucruri nedo­rite. Anul trecut la cooperativa a­­­gricolă de producţie din comuna Mihai Viteazul s-a extins activita­tea fermei legumicole, lucru ce re­clama o oarecare redistribuire a forţei de muncă în cadrul unităţii. Preşedintele Alexandru Botezan, din dorinţa de a nu vitregi cele­lalte sectoare de activitate, nu s-a îngrijit ca în legumicultura să fie orientaţi oameni pricepuţi. Din a­­ceastă cauză activitatea fermei ris­ca să fie compromisă. Văzînd acest lucru, conducerea uniunii judeţene s-a deplasat la faţa locului găsind, împreună cu consiliul de conduce­re, soluţii adecvate de redresare a situaţiei. Dată se aştepta să treacă un an şi, probabil încă unul, nu­mai pentru a putea sancţiona un preşedinte, cîştigul era nul. Sînt mulţi preşedinţi de coope­rative agricole de producţie în ju­deţul Cluj, care prin hărnicie, pri­cepere în muncă, intransigenţă faţă de lipsuri şi-au creat o binemeri­tată stimă în rîndul celor care le-au acordat încrederea de a-i con­duce. Aceşti oameni dovedesc că promovarea lor de către proprii consăteni în funcţiile de gospodari ai treburilor obştii a constituit un prilej în plus de a-şi valorifica ini­ţiativa personală, conjugînd-o spornic cu acel şuvoi de experienţă a maselor de cooperatori. Dialogul permanent cu oamenii, promovarea principiilor echităţii, grija pentru creşterea şi formarea celor rare să continue şi să dezvolte mai de­parte succesele de azi, sunt atri­bute care au sporit autoritatea şi prestigiul acestora în rîndul coope­ratorilor. ÎNCREDEREA IN OAMENI E LINIŞTE LA BĂBĂIŢA. ..F. limite la Băbăiţa. (sat din ju­deţul Teleorman). Unde or fi scandalagii noştri Marin Guţă şi Oprea Crăciun se întrebau fără îngrijorare sătenii din localitatea pomenită. Au fost prinşi intr-un tren. Că­lătoreau fără bilete şi, obişnuiţi cu scandalul, au mai provocat unul. Nu li s-a­ întrerupt călătoria. Au primit insă bilete de la judecătorie Se vor reîntoarce la Băbăiţa peste doi ani. • MICII INCENDIATORI De abia au învăţat să umble pe picioare şi au şi devenit cunoscuţi ca „incendiatori“. E vorba de Dinu Iusciuc (trei ani) din Dobîrceni, de Dorin Amarandei (patru, ani) din Ibăneşti şi de Elena Acostăchioa­iei (cinci ani) din Mihăileşti, jude­ţul Botoşani. S-au jucat cu chibri­turile şi au provocat incendii care au produs pagube de mii de lei. Dar sunt ei vinovaţii ? LABIRINTUL PURCEI­LOR Ştefan Cioranu, şef de fermă la cooperativa agricolă din Berteşti, judeţul Brăila, a dat dispoziţie în­grijitorului Al. Gheorghe să predea doi purcei cooperatorului Ariene Socol, care i-a dus in curtea lui Dumitru Cocoş. De aici, Ştefan Cioranu i-a vîndut lui Vasile Urse. Complicat drum ! Un adevărat l­a­birint. Cine merge pe fir ? • ARAGAZUL PE ŞOP­TITE Aragazul III Acest cuvînt e bine­cunoscut în multe sate ale ţării. H spun cu glas tare distribuitorii bu­teliilor de aragaz, Ii rostea însă pe şoptite, şi Stelian Chichişilă din Stejaru, judeţul Teleorman. El zicea : „Un aconto şi mîine ai bu­telie !" 19 persoane i-au dat sume importante. Acum, mai are de în­casat. • IMPRUDENTA FATALA In ziua de 25 mai, Juhász Tereza, din comuna Ciceu, judeţul Harghi­ta, a decedat după două zile de la internarea în spital. Diagnosticul : „şoc endotoxic", datorat unei inter­venţii de întrerupere a sarcinii. Vi­novată pentru cele întîmplate este Maria Dănilă, muncitoare la Fa­brica de tricotaje din Miercurea Ciuc, care i-a propus Terezei să-i întrerupă sarcina în schimbul a 500 lei. Ceea ce, după cum au con­statat organele de anchetă, de­functa a consimţit. Ocazionala moaşă urmează să fie judecată. ADUNATE DE PRIN SATE RADIO Simbătă 12 iunie Programul I . 6,00 Muzică şi ac­tualităţi. 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8,00 Sumarul presei. 8,30 La microfon, melodia preferată. 10,00 Mioriţa. 11,05 Pe teme folclorice — muzică uşoară. 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radio­jurnal. 13,30 Radiodivertisment muzical. 17,00 Ştiinţă, tehnică, fan­tezie. 17,30 Album folcloric. 18,00 Orele serii. 20,45 La hanul melo­diilor. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Invitaţie la dans. 0,03—6,00 Estrada noc­turnă. Programul II : 6,00—8,10 Pro­gram muzical de dimineaţă. 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9,00 Cintă Corul de copii al Radioteleviziunii. 9,10 Melodii populare olteneşti. 10,20 Albumul succeselor de muzică uşoară. 10,50 Cîntece şi jocuri populare. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,18 Cintă Ioana Cră­ciun şi Constantin Dobre. 13,00 Ra­diojurnal. 14,05 De toate pentru toţi. 15,05 Melodii de neuitat de Ion Vasilescu. 15,20 Muzică popu­­­lară. 16,00 Radiojurnal. Buletin me­teo-rutier. 16,15 Cîntece de nuntă. 17,05 Concert de muzică populară. 17,30 Teatru serial. 17,50 Muzică uşoară. 19,00 Buletin de ştiri. 19,40 Jocuri populare. 22,00 Romanţe de Ionel Fermic şi Alexandru Corfes­­cu. 23,00 Buletin de ştiri. Nr. 651 Vineri 11 iunie IMPORTANT! COOPERATIVA MOBILA ŞI TAPIŢERIE BUCU­REŞTI, str. Lipscani nr. 57, sector 4, înscrie pentru me­seria tîmplarie mobila, cu durata de 3 ani, tineri din Bucureşti, comunele suburbane şi din toata ţara, precum şi pentru meseria tapiţeri, cu durata de 2 ani, din Bucureşti şi comunele suburbane, la forma de învâţămînt ucenicie la locul de muncă. CONDIŢII DE ÎNSCRIERE: — absolvenţi a 8-10 clase ; — vîrsta 15-18 ani ; — diplomă de absolvire sau adeverinţă de 8-10 cla­se ; — fişa copilului de la 0-15 ani ; — analiza Wasserman şi microradiografia.­­ ÎNSCRIERILE SE FAC ZILNIC PÎNA LA 1 IULIE 1971.­­ Nu se dă examen de admitere. Pe perioada ucenici­ei, tinerii primesc bursă lunară. Cazarea şi masa privesc pe părinţi. INFORMAŢII LA TELEFON 14.87.20, BIROUL PER­SONAL. 1

Next