Satul Socialist, iulie 1971 (Anul 3, nr. 668-694)

1971-07-24 / nr. 688

­2^ SUIA­SICIUISI ANUL III Nr. 688 SIMBATA 24 IULIE 1971 6 pagini — 30 bani otidian editat de Uniuttet .. . ■. ..• Mmm——n—'z;—m—m­­ Naționala a Cooperativelor Agricole de Producție ...................­......... ............................. • La 22 iulie, ministrul comerțului exterior al Republicii Socialiste România, Cornel Burtică, s-a întîlnit cu ministrul comerțului exterior al U.R.S.S., Nikolai Patolicev. Cu acest prilej, au fost examinate mersul­ realizării protocolului comercial pe anul în curs, cît și unele probleme privind posibilitățile de lărgire a schimburilor comerciale pe perioada 1971—1975. • La „Accademia di Romania" din Roma a avut loc o manifestare consacrată aniversării a 100 de ani de la naşterea marelui pictor ro­mân Theodor Pallady.­­­­n sala „Reforma" din Santiago de Chile s-a deschis o expoziţie închinată semicentena­rului Partidului Comunist Român. Organizată sub auspiciile Partidului Comunist din Chile, expoziţia — intitulată „Omagiu Partidului Co­munist Român" — înfăţişează, prin imagini foto­grafice, facsimile, texte în limba spaniolă, mo­mente ale luptei duse de P.C.R. pentru elibera­rea naţională şi socială a poporului român, pentru construirea societâtii socialiste.­­ O delegaţie economică, condusă de Ni­colas Nicolae, prim-adjunct al ministrului co­merţului exterior, a plecat vineri la amiază în India şi Pakistan, pentru a purta convorbiri cu privire la dezvoltarea relaţiilor economice cu ţările respective. Printre persoanele prezente la plecare, pe aeroportul Otopeni, se aflau şi S. Than, amba­sadorul Indiei, şi Raziur Rahman Noore, amba­sadorul Pakistanului la Bucureşti. D­in cea de-a patra zi a Festivalului filmu­lui de la Moscova a fost prezentat în Sala Congreselor din Kremlin filmul românesc „Mihai Viteazul", care s-a bucurat de un fru­mos succes. CAMPANIA AGRICOLA In judeţele neamţ şi bacău vremea se anunţă In CONTINUARE NEPRIELNICĂ. ACEASTA IMPUNE: I­MOBILIZAREA TUTUROR COOPERATORILOR LA STRÎNGEREA RECOLTEI • FOLOSIREA MAŞINILOR LA ÎNTREAGA CAPACITATE Dacă în ultimii ani recoltatul griului viza, mai ales, utilizarea la maximum a maşinilor şi mecanizatorilor şi în mai mică măsură mobilizarea cooperatorilor, antre­naţi, în cea mai mare parte, la proşitul porumbului, cartofului şi sfeclei de zahăr, anul acesta lucrurile sînt mult mai com­plexe. Vîntul puternic care a bătut zile de-a rîndul a culcat cultura pe mari su­prafeţe, aceasta nemaiputînd fi recoltată cu combinele. In mod cu totul special, se­cerişul şi cositul care altădată se practi­cau numai pe pante ori în lanurile prea îmburuienate, unde nu putea intra com­bina, se cer reconsiderate. La strînsul ce­realelor păioase trebuie antrenaţi mii şi mii de secerători şi cosaşi. Această îm­prejurare care verifică capacitatea consi­liilor de conducere, şefilor de fermă şi brigadierilor de a organiza activitatea şi de a-i mobiliza pe cooperatori la lucru implică, din partea tuturor, dăruire în muncă deoarece fiecare oră de întârziere înseamnă pierderea unei însemnate părţi din recoltă. Cum se achită conducerile cooperative­lor din judeţele Neamţ şi Bacău de di­ficila sarcină a organizării cît mai judi­cioase a recoltării, ce măsuri politice şi organizatorice întreprind pentru a grăbi strînsul cerealelor păioase ? Un prim răs­puns ni-l oferă cooperativa agricolă Mol­doveni, unitate fruntaşă pe judeţul Neamţ, iar la sfecla de zahăr, prima şi pe ţară. Ion Dănceanu, preşedintele cooperativei, deputat în Marea Adunare Naţională şi tî­­nărul şi priceputul Inginer şef de aici, Vasile Melinte, se arătau mulţumiţi de participarea oamenilor la lucru. în ziua raidului nostru erau la seceriş 500 de cooperatori, cifră care spune mult, dacă avem in vedere şi faptul că în aceeaşi zi, cooperativa fusese obligată să antreneze la alte lucrări de sezon in grădina de le­gume, in vie etc. alte sute de oameni. MIOARA MATEESCU TRAIAN DUMITRESCU (СопНпчаге în pag. a 6-a) * Pe „cartea de vizită" a cooperativei agricole"! NANA stă, azi, scris: ! MUNCA —ORDINE —CINSTE! ! (Citifi in pag. a lll-a, reportajul nostru) ! Ing. ALEXANDRU SAVU, preşedintele unităţii ne declară: Imagina din interiorul fabricii de blocuri ceramice Pantelimon—Brâneşti Străbătînd Bărăganul ...Iată marea de aur^ a holdei, şopteşte din cîm­­pie în deal, unduieşte, ne­obosită, ca marea de ape — val după val... De la ţărmul ei s-au desprins lebedele de ar­gint, cu gîtul lung — com­binele. A început marea bătălie a pi­inii... nici-un bob de griu pierdut. 400 de hectare intr-un schimb și se lucrează intens, pe fronturi largi, fără zăbavă, în două schimburi... La Сига Vodă, campa­nia e în plin avînt, spice­le mari, grele de rod, în­tinderile sunt convertite in cifre... Se raportează : 3 800 kg boabe la hectar, mii de hectare treierate, sute de hectare arate, dis­cuite, semănate..­Dinspre acest hotar de belşug pornim călări, un pas egal, pe un pămînt a­­rid acum, nisipos, pe care îl străbatem. Mercurul urcă, pe treptele de febră ale zilei de vară. Treizeci, treizeci şi două de grade. Ierburile troznesc sub pa­şii cailor înălţindu-şi frun­tea să ne privească. Venim de ore, venim demult, venim de departe. Să ajungem acolo, unde în faţa noastră cerul se uneşte cu pămîntul, la margine de cîmpie. Din cină in cînd la um­bra cite unui arbore răz­leţ oprim caii să mai o­­dihnească un pic, discu­tăm, făurim planuri, con­semnăm în carnete nume de pămînturi și cifre, me­reu cifre. Totul se concre­tizează în cifre... Cîteva GEORGE ARADEANU BERA (Continuare în pag. a 2-a) • •• Citi­t în pag. a 5-a: TINERETUL ȘI PROBLEMELE SATULUI (III) VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în unităţi industriale ale Municipiului Constanţa In cursul dimineţii de vineri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia, Elena Ceauşescu, a vizitat unele din cele mai re­prezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul maritim şi şantierul naval. Pe întregul traseu străbătut, de la Mangalia Nord la Constanţa, ca şi pe străzile municipiului, se­cretarul general al partidului îm­preună cu tovarăşii Manea Mă­­nescu, Paul Niculescu-Mizil, Ma­xim Berghianu, Florian Dănăla­­che, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stă­­nescu au fost salutaţi de un mare număr de cetăţeni veniţi în întîm­­pinare. In port, în faţa gării maritime este aliniată o companie de onoare formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, care prezintă onorul secretarului general­ al par­tidului, comandantul suprem al forţelor noastre armate. Se into­nează imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare, în holul gării maritime, tovară­şul Nicolae Ceauşescu ia cunoştinţă, prin intermediul unor schiţe, gra­fice şi fotografii, de stadiul actual şi de perspectivă al dezvoltării portului şi şantierului naval. Secretarul general al partidului împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat urcă la bordul cargoului „Tîrgovişte" de 4 500 tdw, construit la Galaţi, al cărui comandant este Eroul Muncii So­cialiste Ştefan Vasiliu. Se vizitează apoi principalele sectoare de activitate ale portului. Vorbind despre stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat al acestora, directorul C.N.M. „Na­­vrom“ Constanţa, ing. Nicolae Zeicu, arată, printre altele, că în cincinalul care a trecut s-au efec­tuat ample lucrări de extindere spre sud a bazinului portuar şi de modernizare a instalaţiilor por­tuare. Au fost construite diguri în lungime de peste 5 300 metri, plat­forme portuare, dane de diferite adîncimi, magazii, căi de rulare pentru macarale. Efectuarea unor asemenea lucrări a creat posibili­tatea ca la danele portului să poa­tă acosta, pentru încărcare­­descărcare, nave cu capacităţi de pînă la 60 000 tdw şi a asigurat ca în perioada cincinalului prece­dent traficul portuar să crească la peste 6,5 milioane tone. Călătoria în bazinul portuar continuă spre șantierul naval, la bordul navei „Lancea". în drum se face un scurt popas la dana nr. 63, unde este acostat mineralierul „Dunărea" de 25 000 tdw. La şantierul naval, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi con­ducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi cu furtunoase aplauze şi urale de un mare număr de constructori navali. Este de faţă Ioan Avram, ministrul indus­triei construcţiilor de maşini. Ing. Dumitru Fuiorea, directo­rul şantierului, salută pe oas­peţi şi-i invită să viziteze a­ceastă unitate de seamă a indus­triei româneşti constructoare de maşini care, recent, a aniversat 75 de ani de existenţă, în ansamblul industriei judeţului, şantierul na­val îşi afirmă pregnant personali­tatea. El dispune azi de instalaţii şi utilaje moderne. De altfel, în actualul cincinal el va fi profilat, într-o primă etapă, pentru produc­ţia navelor maritime cu capacităţi de pînă la 60 000 tdw, iar în per­spectivă pentru nave de 150 000 tdw. Se vizitează principalele sectoare de producţie ale şantierului. Atit în port cît şi la şantierul naval au fost purtate discuţii în jurul unor probleme legate de e­­ficienţa economică a producţiei şi investiţiilor, de calificarea cadre­lor. Secretarul general al parti­dului recomandă specialiştilor mă­suri concrete pentru îmbunătăţi­rea activităţii lor. Pretutindeni, pe docuri, pe nave, în timpul vizitei sute şi sute de muncitori salută cu entuziasm, îşi manifestă puternic dragostea şi încrederea lor în partid şi în con­ducerea sa. ...Din nou pe străzile Con­stanţei. Aceeaşi mulţime de oa­meni aplaudă, scandează „P.C.R.­­Ceauşescu", „Ceauşescu şi po­porul". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde prieteneşte populaţiei pentru caldele manifes­tări de stimă şi preţuire. Coloana de maşini se îndreaptă apoi spre sala sporturilor din Con­stanţa, unde a avut loc o adunare cu activul de partid din județ. Un destin numit DEMNITATE Un om, un bărbat in puterea vîrstei, cu autoritate, cu prestigiu printre semenii săi, se destăinuie. Un univers pasionant se deschide, îi urmăresc privirea ageră și gestu­rile, îi ascult comentariul, un co­mentariu limpede, pe alocuri avîn­­tat precum o apă de munte. E atit adevăr, atîta sinceritate în tot ce-mi spune. Mi se relevă din nou lumina acestui colţ de pămînt ro­mănesc pe care cei de demult ni l-au lăsat sub denumirea de Ţara Birsei. Astă iarnă, am văzut-o la Feldioara şi la Şercaia, acum, în vară, o privesc la Cristian. Din­­tr-un pridvor o privesc. Un prid­vor de casă ţărănească aşa cum sînt în Transilvania. O privesc prin ochii albaştri ai acestui bărbat cu fire aprigă, cu sufletul generos ca şi pridvorul casei sale. Urmăresc o istorie, o scurtă şi semnificativă istorie. Nu putem să nu ne raportăm gîndul şi simţirea la tot ceea ce ne înconjoară, la acest pămînt al ţării, la oraşul ori la satul în care trăim, la părinţi. Aparţinem acestui pămînt, sîntem definitiv contopiţi cu vatra obîrşiei noastre. Nu pu­tem să nu ne raportăm conştiinţa la vatra muncii noastre. Oţelarul visează oţel, cărturarul — cărţi, ţă­ranul visează ţarina încărcată de roade. Nu putem să nu ne rapor­tăm fiinţa spirituala la timpul pe care îl parcurgem şi căruia Ii dăm sens. Un om aparţine unui anumit loc, unui anumit timp, şi cu cît apartenenţa sa la pămîntul şi e­­poca lui e mai fierbinte cu atit personalitatea sa e mai puternică. La acestea mă gîndeam, adică s-au ivit din nou aceste gînduri, as­culţindu-l. Urmăresc o scurtă istorie, un portret, o viaţă în datele ei esen­ţiale, un destin. îmi înfăţişează tabloul familiei : părinţii, fraţii şi surorile, apoi copiii săi. Nemurirea lui, cum atit de frumos se expri­mă cineva despre neamul din care te tragi, e în Cristian. Aici s-au născut străbunii cu nume foşnind de vegetaţie. Cîmpeanu, în Cris­tian au văzut lumina zilei pă­rinţii, el şi copiii lui. AU fost la PETRE DÍNCU (Continuare în pag a 2-a) In­cu­rsiuni in universul relaţiilor dintre oamenii satelor Satul prezintă nenumărate subiecte pentru cineaştii noştri MERGEŢI IN SAT PENTRU A LE CUNOAŞTE, PENTRU A LE INFA­ŢIŞA PE ECRAN! Cînd s-a Intîmplat primul spectacol cinematografic în co­muna Cosvana, judeţul Boto­şani, Ilie Handrea avea numai 38 de ani, era tînăr cum s-ar zice şi mai văzuse un film în armată, un film „de război", întîmplarea a făcut ca la pri­mul spectacol cinematografic, în 1952, Ilie Handrea să pri­vească cu o uimire anume un film întreg despre viaţa oame­nilor de la oraşe şi sate în plin efort de reconstrucţie a ţării. Era un documentar, i se pare şi, dacă-şi aduce bine aminte, un documentar care l-a emo­ţionat, care i-a plăcut şi pe care nu poate să-l uite. Se pare că încă de pe atunci Ilie Handrea a devenit un specta­tor pasionat de film. Şi satul şi oamenii s-au schimbat. Există în Cosvana un cămin cultural cu o sală de specta­cole de peste 350 de locuri şi unul dintre aceste locuri este ocupat la fiecare spectacol de Ilie Handrea. Şi numele lui este cunoscut în întreaga co­mună fiind socotit unul dintre brigadierii fruntaşi la cultura mare ai cooperativei agricole de producţie. L-am întrebat ce spectacol a văzut în ultima vreme şi mi-a răspuns : „Mihai Vitea­zul. Mi-a plăcut. Este un film de la care nu pot să uit nici un amănunt. L-am văzut la cinematograful din Cîmpu­­lung Moldovenesc. Dacă ar veni şi la cinematograful nos­tru sătesc l-aş revedea cu a­­celaşi interes şi cu aceeaşi plăcere. De fapt, filmul isto­ric este cel care mă pasionează cel mai mult, nu numai pen­tru faptul că descopăr în el un trecut de vitejie şi glorie ci, mai cu seamă, pentru mo­tivul că, de fiecare dată, mă emoţionează în mod deosebit. Eu am văzut şi „Neamul Şoi­­măreştilor" şi „Tudor" şi „Da­cii" şi mă întreb, puţin mîh­­nit, de ce nu se face tot posi­bilul să ajungă mai repede şi la cinematografele de la că­minul cultural filmele noastre istorice. Mai am o mîhnire pe care v-o spun. Mă refer la calitatea tehnică a prezentării filmului şi aş vrea să menţio­nez că nu întotdeauna, chiar astăzi după atîţia ani, noi spec­tatorii, putem fi mulţumiţi pe deplin de felul în care atit o­­peratorul cît şi aparatura a­flată în dotaţia căminului nos­tru cultural favorizează vizio­narea în cele mai bune condi­ţii a filmului. Dar nu asta este problema cea mai importantă, socotesc eu, ci felul in care ni se repartizează filmele. La noi umblă o vorbă : „ăsta e film pentru bani şi ăsta e film ca să fie". E drept, de la o vre­me sosesc în comuna noastră din ce în ce mai puţine filme pentru bani şi tot mai multe film V. M. BASARAB (Continuare in pag. a 2-a) SAPTAHINA P­erioada de timp la care se referă această cronică, res­pectiv ultimele 7 zile, a fost destul de bogată in evenimente po­litice. Majoritatea acestora atestă preocuparea opiniei publice mon­diale, a popoarelor lumii pentru apărarea păcii şi securităţii pe glob. Multitudinea şi amploarea acţiunilor, reuniunilor şi întîlniri­­lor politice, îndreptate spre gă­sirea soluţiilor în vederea înfăp­tuirii acestor deziderate ale umani­tăţii, demonstrează faptul, subliniat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că „niciodată în istorie lupta omenirii pentru progres, democraţie şi pace nu a cunoscut o asemenea intensi­tate, dimensiuni de o asemenea amploare". Dintre numeroasele acţiuni care stau sub semnul acestei preocupări, evidenţiem mai întîi conferinţa de la Belgrad privind „pacea mondia­lă prin drept", conferinţă care, date fiind problemele în dezbatere şi amploarea participării — 2000 de delegaţi din 80 de ţări — se în­scrie ca un eveniment deosebit de important. Scopul conferinţei este de a contribui la definirea aspec­telor juridice ale efortului general al omenirii pentru pace şi securi­tate internaţională, de a determina o creştere a aportului juriştilor în promovarea legalităţii internaţio­nale. Ţara noastră, care prin în­treaga ei activitate externă mili­tează pentru triumful, în relaţiile dintre state, al principiilor dreptu­lui internaţional, este reprezentată la această reuniune de o delegaţie şi a salutat deschiderea conferinţei printr-un mesaj adresat întâlnirii de către preşedintele Nicolae Ceauşescu. în acest mesaj, şeful statului nostru, ară­tând că respec­tarea legalităţii internaţionale, a dreptului inalienabil şi egal al fie­cărui popor la existenţă liberă, la o viaţă demnă, la suveranitate şi independenţă, la afirmarea fiinţei sale naţionale reprezintă o condiţie necesară pentru asigurarea păcii, reafirmă încă o dată hotărîrea ţării C­EA­ÎBARĂU (Continuare în pag. a 6-a) i

Next