Satul Socialist, iulie 1971 (Anul 3, nr. 668-694)

1971-07-31 / nr. 694

Mangalia, una din staţiunile de pe litoral care a cunoscut în anii socialismului o deosebită înflorire SIN­L SOCIUISI Cotidian editat de Uniunea Naţionala aCoegierafIveliti Agricole de Product*^ 1 ANUL III Nr. 694 SIMBATA 31 IULIE 1971 6 pagini — 30 bani ! JOI S-AU ÎNCHEIAT LUCRĂRILE CELEI DE-A XXV-A SESIUNI A CONSILIULUI DE AJUTOR ECONOMIC RECIPROC, CARE S-A DESFĂŞU­RAT, LA BUCUREŞTI, ÎNTRE 27 ŞI 29 IULIE, SUB PREŞEDINŢIA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROM­NIA, ION GHEORGHE MAURER. LA LUCRĂRI AU LUAT PARTE DELEGAŢII GUVERNAMENTALE DIN TARILE MEMBRE ALE C.A.E.R., ÎN FRUNTE CU SEFII DE GUVERNE. LA SESIUNE A FOST PREZENTA O DELEGA­ȚIE GUVERNAMENTALĂ A REPUBLICII SOCIA­LISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA, INVITATA ÎN BAZA CONVENȚIEI ÎNCHEIATE ÎNTRE C.A.E.R. ȘI GUVERNUL ACESTEI TARI PRIVIND PARTI­CIPAREA R.S.F. IUGOSLAVIA LA LUCRĂRILE ORGANELOR CONSILIULUI. ÎN ŞEDINŢA DE JOI AU FOST EXAMINATE SI ADOPTATE DOCUMENTELE ÎN PROBLEME­LE ÎNSCRISE PE ORDINEA DE ZI, PRECUM ŞI COMUNICATUL CU PRIVIRE LA CEA DE-A XXV-A SESIUNE A CONSILIULUI DE AJU­TOR ECONOMIC RECIPROC. (In pagina a 6-a : Comunicat cu privire la cea de-a XXV-a sesiune a C.A.E.R.) • Tovarăşul Kiro Gligorov, membru al Bi­roului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniş­tilor din Iugoslavia, l-a primit joi pe tovarăşul Manea Mânescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al Partidului Comunist Român, care se află în Iugoslavia la odihnă. ÎN CENTRUL ATENŢIEI ORGANIZAŢIILOR DE PARTID DE LA SATE — înfăptuirea programului de educaţie comunistă a oamenilor Secretarul general al partidului nostru, prin re­centele măsuri aprobate cu entuziasm de întregul popor, a pus şi în faţa or­ganizaţiilor de partid de la sate un amplu program de acţiune profund par­tinic, exigent, pe deplin justificat, în scopul ridică­rii la un nivel calitativ su­perior a activităţii educa­tive, în concordanţă cu cerinţele actuale ale dez­voltării multilaterale a în­tregii noastre societăţi. În magistrala sa expunere la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cul­tural-educative, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a criti­cat sever, dar pe bună dreptate, şi activitatea culturală de masă care se desfăşoară la sate şi pen­tru care, în ultimă in­stanţă, sunt răspunzătoare organele şi organizaţiile de partid locale. Multe din neajunsurile criticate de conducerea partidului şi care s-au ma­nifestat şi în comunele ju­deţului Neamţ se dato­­resc, în primul rînd, fap­tului că mai sunt unii to­varăşi cărora societatea le-a încredinţat munci de mare însemnătate în viaţa spirituală a satelor şi care nu onorează cu responsa­bilitatea cuvenită multe din cerinţele exprimate cu claritate şi fermitate poli­tică încă la Congresul al X-lea al partidului. Nu de mult, la 25 iunie a.c., Comitetul judeţean Neamţ al P.C.R. a exami­nat într-o plenară a sa modul în care activitatea politico-educativă şi cul­turală de masă desfăşu­rată de organele şi orga­nizaţiile de partid, de stat, de masă şi obşteşti izbu­teşte să contribuie la mo­bilizarea colectivelor de oameni ai muncii la în­deplinirea sarcinilor pro­fesionale, de producţie şi social-obşteşti, în fond, am examinat rodnicia, efi­cienţa activităţii educa­tive. Fireşte, judeţul Neamţ a obţinut o serie de suc­cese importante în toate domeniile vieţii sociale. Lucrul acesta este bine cu­noscut. Aprecierea condu­cerii partidului şi statului pentru aceste succese ob­ţinute prin activitatea con­ştientă a maselor se re­flectă strălucit în cele două Ordine ale Muncii clasa I-a pe care judeţul le-a primit pentru 1970. Ele au avut o mare înrîu­­rire educativă asupra oa­menilor muncii din jude­ţul Neamţ. Aceste rezultate pozi­tive nu le contestă nimeni. Trebuie să spunem însă că plenara recentă de care aminteam a analizat în­­tr-un mod exigent, critic, dar şi autocritic, existenţa a numeroase neajunsuri­­ mai ales în activitatea po­litico-educativă de la sate. Multe ar fi exemplele con­crete, nominale pe care le-am putea da. N-o fa­cem doar din simple con­siderente de spaţiu. Dar, în mod sintetic, trebuie să arăt că principalele neajunsuri în munca co­mitetelor de partid co­munale şi ale coopera­tivelor agricole de pro­ducţie, ale organizaţiilor de bază, în munca organi­zaţiilor de masă şi institu­ţiilor culturale de stat, care activează la sate, pot fi fomulate astfel : 1. Nu peste tot şi nu totdeauna s-a izbutit reali­zarea unei legături orga­nice între munca politică şi problemele concrete lo­cale, mai ales ale activită­ţii economice desfăşurate de cooperatori, de lucră­tori din I.A.S. şi S.M.A. în legătură cu aceasta Comitetul judeţean de partid a şi adoptat un plan complex de măsuri. Nu rămîne decît să urmă­rim sistematic îndeplinirea lui, să asigurăm îndruma­rea şi controlul în acest sens. Nu rămîne decît ca acest plan să fie adus la îndeplinire în funcţie de­­ condiţiile concrete locale în fiecare organizaţie de partid din judeţ. 2. Deşi au fost luate o serie de măsuri, nu peste tot şi mai ales nu în toate organizaţiile de bază de partid şi U.T.C. şi nici în comitetele de partid din C.A.P. activitatea ideolo­gică, munca politico-edu­cativă şi culturală de (Continuare în pag. a 2-a) CONSTANTIN POTÎNGĂ secretar al Comitetului judeţean Neamţ al Partidului Comunist Român Valea Bistriţei se înfăţişează ca o splendidă salbă de uzine hidroelec­trice : Stejarul, Pîngăraţi, Piatra Neamţ, Roznov... Dar Roznovul (în ima­gine) a devenit renumit în anii noştri şi prin industria sa chimică 0 ' -­­ ADIAHie Distractiv, dar educativ i­n acelaşi timp Recentul program de măsuri pro­pus de secretarul general al parti­dului nostru pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste, revoluţionare­a întregului popor constituie o sursă inepuizabilă de teme pentru revitalizarea activităţii căminelor culturale. Ii revine ca atare fie­căruia dintre factorii educaţionali înalta responsa­bilitate de a ve­ghea asupra con­ţinutului politico­­ideologic şi cultu­­ral-educativ al fiecărei manifes­tări, de a combate în modul cel mai ferm formalis­mul, superficiali­tatea, inconsisten­ţa unor acţiuni. L-am întrebat pe tovarăşul N. Mateescu, vicepre­şedinte al Comitetului de cultură şi artă al judeţului Argeş : — Dumneavoastră, după cum este şi cunoscut, desfăşuraţi mun­ca de culturalizare după nişte cri­terii ştiinţifice, adică ţineţi seamă de preocupările sătenilor. Şi, to­tuşi, de ce li se oferă oamenilor distracţii facile ? De ce, după o săptămînă de muncă, tineretului i se oferă numai dans ? Nimeni nu se poate ridica împotriva dansului, care a fost şi rămîne artă, dar se mai poate face şi altceva necesar pentru mintea şi inima omului. — Vă dau tot — ce pe drept cuvînt afirmaţi — o singură ex­plicaţie. Aceste distracţii, cînd sînt de o astfel de factură, scapă de sub veghea organelor educative lo­cale şi adesea şi a organizaţiei de partid. Oricum, directorul de că­min cultural, care-i şi locţiitor al secretarului de partid, uită de mi­siunea sa politică, aceea de a asi­gura manifestărilor distractive un conţinut educativ. Referindu-se la necesitatea îm­bunătăţirii muncii cultural-educa­tive de masă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea la Consfătuirea de lucru a activului de partid, din domeniul ideologiei şi al activită­ţii politice şi cultural-educative . „Cluburile muncitoreşti, căminele culturale, au devenit nu atît in­stituţii de educaţie, cît mai mult instituţii de dis­tracţie şi aceasta fără un conţinut educativ. Căci şi distracţia este, pî­­nă la urmă, o cale de educaţie, dacă se face în mod corespunzător". Mulţi directori de cămine cultu­rale pun întreba­­■­rea schematică : „Ce procent din activitatea noastră trebuie să-l de­ţină manifestările distractive şi cît cele instructive ?“ în comuna Bărăgan, judeţul Brăila, directorul de cămin ne şi spune chiar că a stabilit ca o ju­mătate din volumul activităţii să fie distractivă şi cealaltă de jumătate educativă. Stranie optică, să lu­crezi în cultură cu procente. Este altfel spus o denaturare a înţele­sului noţiunii de act cultural, o necunoaştere a cerinţelor spiritua­le reale ale satului. Fiindcă sînt şi cazuri cînd cercetînd cu principia­litate partinică, cu discernămînt politic realitatea înconjurătoare, activiştii culturali au realizat acel program omogen din punct de ve­dere ideologic şi cultural-artistic, unde planurile se întrepătrund şi se completează reciproc. Izolarea de viaţă, comoditatea, formalismul au generat aici tot­deauna confuzii şi bîjbîieli. Este locul ori momentul, să ne V. TOSO (Cont­mmre în pag. a 2-a) Ce atribute impun integrarea '• . 1 - ; Ру. ( y)/ (aminului cultural in­ viaţa , .satului O întrebare la care trebuie să se răspundă imediat: CE FACEM CU SPAŢIILE DE INCUBAŢIE RĂMASE DISPONIBILE? Redacţiei noastre i-au fost adresate, în ultima perioadă, mai multe scri­sori prin care preşedinţi de coope­rative agricole, cadre tehnice, lucră­tori de la filialele Băncii pentru A­­gricultură şi Industrie Alimentară din judeţele Ilfov, Constanţa, Timiş, Te­leorman, Prahova, Brăila şi altele so­licită intervenţia ziarului „Satul so­cialist" pentru rezolvarea unei situaţii devenită cronică. Este vorba de utili­zarea capacităţilor de incubaţie din cooperativele agricole, rămase dispo­nibile în urma extinderii acţiunii de cooperare între întreprinderile agri­cole de stat şi unităţile cooperatiste în domeniul creşterii păsărilor. Iata, bunăoară, ce ne scrie tovarăşul R­­Adam, directorul filialei Olteniţa a Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară . „In cursul anului 1969, cooperativa agricolă din Vasilaţi-Ilfov, a fost în­drumată de către organele agricole judeţene să investească 450 000 lei în amenajarea unei noi staţii de incuba­ţie, de mare capacitate, în 1970, cînd obiectivul a fost terminat şi recepţio­nat, unitatea avînd posibilitatea să obţină, anual, din incubatoarele pro­prii, peste 500 000 de pui, direcţia generală agricolă judeţeană a orientat cooperativa spre creşterea şi îngrăşa­­rea porcilor... Ca urmare, sectorul a­vicol a fost desfiinţat. De atunci sta­ţia de incubaţie stă nefolosită, unita­tea are imobilizate importante fonduri băneşti, ceea ce influenţează negativ situaţia economico-financiară". Urmînd îndemnul semnatarilor scri­sorilor de a interveni pentru găsirea celor mai eficiente modalităţi de uti­lizare a acestor spaţii de incubaţie, ne-am adresat Direcţiei generale a producţiei animale din Ministerul A­­griculturii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Apelor. Interlocutori : to­varăşii Emil HORGHIDAN— direc­tor, şi Emil MAIEU, şeful serviciului păsări. Emil Horghidan : Realitatea este cea descrisă în scrisorile adresate zia­rului. O cunoaştem bine şi noi. Din datele de care dispunem rezultă că, în prezent, în cooperativele agricole există spaţii de incubaţie cu o capaci­tate totală de peste 5 milioane de ouă pe serie. Dacă luăm în calcul numai opt serii, înseamnă că incubatoarele respective pot asigura, anual, circa 40 de milioane de pui de o zi... In pre­zent însă, după cum cunoaşteţi, pro­curarea puilor necesari cooperativelor agricole —­ fie pentru creştere, fie pentru reproducţie — se realizează, în mod corespunzător, pe alte căi... E. Maier : Prin acţiunea de coope­rare tehnică şi economică între I.A.S. şi cooperativele agricole s-a înfăptuit o cerinţă de bază a dezvoltării avi­­culturii : înlocuirea sistemului tradi­ţional, extensiv, cu totul neeconomic, de creştere a păsărilor, cu cel inten­siv, bazat pe elemente moderne de tehnologie şi pe folosirea în totalitate numai a materialului avicol de înaltă valoare zootehnică, produs în ferme dle stat specializate în producţia de ouă şi carne. Incepînd cu anul aces­ta, întreprinderile agricole de stat pun la dispoziţia complexelor avicole in­­tercooperatiste de tip industrial şi a celor circa 500 de cooperative agri­cole specializate in creşterea păsărilor întregul necesar de puicuţe pentru ouă de consum şi de pui de o zi des­tinaţi producţiei de carne. In primele şase luni ale anului, de exemplu, în­ MIHAI BORZA (Continuare in pag. a 2-a) CA­M­P­AN­IA A­GRICOLA SECERIŞUL ŞI TREIERIŞUL-concomitent şi intr-un timp cit mai scurt în toate judeţele din zona I şi în multe altele din zona a ll-a, cooperativele agricole au termi­nat recoltatul şi treieratul griului, orzului şi al ma­­zării boabe. Aceste lucrări sunt însă mult râmase în urmă în județele din centrul şi nordul ţării, între care Braşov, Covasna, Harghita, Cluj, Sibiu, Bistriţa- Năsăud, Suceava, unde plantele au ajuns mai tîrziu la maturitate. Unităţile agricole cooperatiste din judetul Braşov, de exemplu, mai au de strîns griul de pe circa 20 000 de hectare, iar cele din Sibiu, Cluj, Harghita, Covasna, de pe mai mult de jumătate din suprafaţa existentă. Pentru impulsionarea lucrărilor şi evitarea pierderilor este deosebit de necesar ca pe lîngâ mobilizarea maxi­mă a tuturor forţelor mecanice şi manuale existente în aceste unităţi, să se treacă la deplasarea rapidă a unor combine din judeţele care au încheiat lucrările, în ju­deţele din centrul şi nordul ţării. Este o datorie şi o obligaţie a judeţelor din zona I de a acorda tot spri­jinul solicitat de judeţele râmase în urmă. Orice încer­care de a opri sau tărăgăna, din diferite motive, trans­ferarea combinelor acolo unde este mare nevoie de ele trebuie să fie combătută şi eliminată rapid. Pe su­prafeţe întinse, griul este căzut. Acest fapt impune ca prin organizarea exemplară a muncii, prin eforturi sus­ţinute din partea tuturor cooperatorilor şi mecanizato­rilor, să se asigure executarea rapidă şi concomitentă a secerişului şi treieratului. În unele din judeţele amintite, ca şi în numeroase unităţi din judeţele Bacău, Vaslui, Iaşi, Botoşani şi altele, există şi se măreşte cu fiecare zi decalajul între secerat şi treierat. Tarlalele şi ariile de treier sunt împînzite de snopi şi stoguri de grîu, batozele şi celelalte mijloace mecanice nu sunt utilizate, peste tot, la întreaga capa­citate, ceea ce întîrzie treieratul şi adăpostirea cores­punzătoare a recoltei. Care sînt cauzele acestui mare decalaj între secerat şi treierat ? Iată ce arată faptele întîlnite în judeţele Bacău şi Neamţ de către corespondentul nostru Paul Tutungiu : Pînă ieri, cooperatorii din judeţul Bacău recoltaseră griul de pe aproape 80 la sută din suprafaţa ocupată cu această cultură. Lucrarea s-a efectuat în mare parte manual, ceea ce impunea să se acţioneze rapid şi con­comitent şi pentru treieratul recoltei. Numai că această (Continuare în pag. a 2-a) Griul a fost shins. Ritm intens la arături în cooperativa agri­colă Ghiroda, județul Timiş Foto : C. DUMITRU ILFOVUL a Încheiat RECOLTAREA Telegrama adresată Ci C­ ai Рш Ci Rij tovarăşului Nicolae Ceauşescu Lucrările de recoltare a grîu- i lui pe întreaga suprafaţă culti- ? vată în acest an în judeţul Il-­­­fov au fost încheiate la 29 iulie­­ 1971,­­ în telegrama adresată cu­­ acest prilej Comitetului Cen-­­ tral al Partidului Comunist Ro-­­ mân, tovarăşului NICOLAE­­ CEAUŞESCU, Biroul Comitetu­­lui judeţean Ilfov al P.C.R. scrie: „ Aplicînd întocmai indicaţiile­­ date de conducerea superioară­­ de partid şi de stat, personal de­­ dumneavoastră, stimate tovarăşe ! Ceauşescu, cu ocazia vizitei de­­ lucru făcute în judeţul nostru . La începutul acestei luni, ţăranii­­ cooperatori, mecanizatorii şi­­ specialiştii din unităţile agricole­­ de stat şi cooperativele agricole­­ de producţie au depus eforturi­­ susţinute şi au reuşit, sub con-­­­ducerea organizaţiilor de partid, J să desfăşoare lucrările de recol- I tare intr-un ritm intens şi fără­­ pierderi.­­ Producţiile obţinute în acest­­ an, atît în întreprinderile agri- * cole de stat cit şi in unităţile­­ cooperatiste, sunt mult superi- j­oare celor obţinute în anii pre- ţ cedenţi. " Biroul comitetului judeţean de­­ partid asigură conducerea par-­­ tidului că va mobiliza toate for­­ţ­­ele pentru executarea în între- i gime în următoarele zile şi a­l celorlalte lucrări — treieratul­­ mazării şi însămînţarea a peste­­ 100 000 hectare culturi duble. „ Totodată, vom impulsiona ? transportul şi livrarea cerealelor­­ Ia fondul centralizat al statului­­ şi vom asigura, încă de pe a- t cum, condiţionarea şi selecţio-­­ narea seminţelor pentru însă- ? mînţările de toamnă. I

Next