Satul Socialist, septembrie 1971 (Anul 3, nr. 721-746)
1971-09-19 / nr. 737
Vedere exterioară a întreprinderii de lină integrată din Constanța Silii SICM1ISI looperativelor Agricole de Producție, ' ~ .............. • • ---- ‘ 1 ANUL III Nr. 737 DUMINICA 19 SEPTEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani | îndeplinirea angajamentelor agricultorilor sălăjeni, de a spori recoltele anului 1972 impune: Deşi, în acest an, pe ansamblul judeţului Sălaj producţia de griu şi orz a fost mult superioară celei obţinute în anii precedenţi, au existat situaţii în care cantităţile de boabe la unitatea de suprafaţă au fost departe de posibilităţi. Aceasta datorită, in primul rind, unor carenţe în organizarea producţiei, unor abateri nepermise de la agrotehnică. Analizîndu-se cu simţ de răspundere, cu prilejul şedinţei de lucru, în care au fost dezbătute sarcinile cuprinse în scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu lucrătorilor de pe ogoare, cauzele care au generat fluctuaţiile de recoltă de la o unitate la alta, în unele cazuri de la o tarla la alta, s-a stabilit un riguros plan privind buna pregătire a viitoarei campanii de însăminţări, pentru sporirea recoltelor în 1972. O premisă favorabilă o constituie faptul că amplasarea griului s-a făcut, de data aceasta, cu mult mai judicios. Din datele centralizate la direcţia generală a agriculturii rezultă că, din totalul de 35 000 de hectare, cite vor fi însămînţate cu griu în această toamnă în cooperativele agricole, 29 la sută vor urma leguminoaselor, 32 la sută după porumb, 6 la sută după cartofi şi sfeclă de zahăr şi 12 la sută după alte culturi. O amplasare care, după aprecierile specialiştilor, este mult mai bună decât anul trecut. Şi în ceea ce priveşte fertilizarea terenurilor — element deosebit de important al agrotehnicii griului — planul este substanţial îmbunătăţit, în această toamnă urmînd să fie aplicate îngrăşăminte chimice pe 30 690 de hectare, îngrăşăminte organice pe 10 156 hectare iar amendamente calcaroase, pe 500 de hectare. Realizările de pînă acum, la acest capitol, nu pot fi considerate însă mulțumitoare. Au fost fertilizate doar 4 162 hectare cu 1001 tone de îngrășăminte chimice. Și iată cauzele : în primul rînd, din totalul de 6 100 tone azotat de amoniu şi superfosfat cît prevedea repartiţia pe trimestrul al treilea, au fost procurate, pînă acum doar 3 307 tone. Practic, unităţile furnizoare nu şi-au respectat angajamentele luate privind livrarea, la termenele stabilite în grafice, a acestor substanţe. O situaţie pentru a cărei rezolvare este necesară intervenţia organelor agricole ale judeţului precum şi a direcţiei generale de resort din M.A.I.A.S.A. Cantităţile de îngrăşăminte existente ar fi permis, totuşi, fertilizarea unei suprafeţe mai mari. Dar această acţiune nu a fost, peste tot, organizată corespunzător. Tot atît de criticabil este şi faptul că, în unele unităţi, îngrăşămintele existente nu sunt folosite raţional. Arbitrariul, dozele şablon îşi mai fac simţită prezenţa în practica unor specialişti. Cum altfel poate fi înţeleasă atitudinea unor cooperative, printre care se numără cele din Crasna, Hereclean, Horoatul Crasnei, Meseşeni, Borla, care nu au acceptat serviciile laboratorului judeţean de agrochimie din Oradea, ori întîrzie cu răspunsul cerut de laborator. Aşa stînd lucrurile, bunele intenţii ale laboratorului de a întocmi hărţi de cartare a solului, în vederea stabilirii ştiinţifice a necesarului de materii fertilizante, rămîn fără obiect. Direcţia generală agricolă a judeţului are datoria să acţioneze cu mai multă fermitate în acest sens, luînd totodată măsurile de rigoare împotriva acelor specialişti care ignoră cu bună ştiinţă indicaţiile agrotehnicii. Altfel, cheltuielile efectuate cu procurarea îngrăşămintelor chimice nu vor fi justificate de producţiile obţinute, iar angajamentul de a obţine anul viitor recolte de grîu superioare anului 1971 — lucru pe deplin realizabil — riscă să rămînă un simplu deziderat. O situaţie nesatisfăcătoare se înregistrează şi la capitolul asigurarea seminţelor. Acţiunea de SIMION GLIGUTA NICOLAE VERES coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) 1 ■ URGENTAREA FERTILIZĂRII ŞI PREGĂTIRII TEREMI ASIGURAREA SEMINŢELOR DE BUNĂ CALITATE campania agricolă La I.A.S. Focşani, secara pentru masă verde s-a însămînţat într-un teren bine pregătit Г0 nouă „vocaţie" a bătrinului Danubiu ! Ştiam, încă din cărţile de şcoală, că Dunărea este o magistrală de navigaţie de reputaţie internaţională. Mai ştiam că multimilenarul fluviu este o zonă piscicolă bogată. Acestor unanim recunoscute „virtuţi“ le-au fost adăugate, în anii socialismului, altele noi. Omul a descoperit că bătrînul fluviu posedă şi alte vocaţii şi, mai cu seamă, că acestea pot şi trebuie să fie valorificate... La Porţile de Fier, acolo unde cursul domol al apei devine, brusc, vijelios, s-a înălţat una dintre cele mai mari hidrocentrale din Europa. După ce i-a învîrtit, însă, ameţitor puternicele turbine, Danubiul, devenit iar molcom, trimite cu generozitate, spre ogoare, milioane şi milioane metri cubi de apă. O generozitate impusă, însă, de oameni, care, prin eforturi considerabile, au abătut din calea ei parte din apa fluviului, dirijînd-o prin miile de kilometri de canale cu care a împînzit Cîmpia Dunării spre pămîntul însetat. Aşadar, dacă fluviul acesta puternic lucrează cu atîta asiduitate pentru om, o face numai şi numai pentru că omul însuşi a devenit mai puternic şi, conştient de vitalitatea mănoasei cîmpii, de necesitatea sporirii producţiilor medii, a adus Dunărea în inima şesului. — Cu cît a sporit producţia în urma irigărilor ?, l-am întrebat pe inginerul Ioan Nedelcu de la cooperativa agricolă Pristol. Răspunsul a venit simplu, fără încărcătura cifrelor : — S-a dublat. Şi e firesc, de vreme ce oamenii înşişi s-au schimbat, sunt alţii. S-a schimbat Ioan Nedelcu „ieri" simplu tehnician la Pristol, azi specialist cu înaltă calificare, s-au schimbat cei nouă motopompişti trimişi la cursuri speciale, s-au schimbat cooperatorii. Să reţinem : la Pristol nu-i cooperator sau cooperatoare care să nu aibă în casă cel puţin o carte de agrotehnică, fără a mai aminti de cărţile împrumutate de la bibliotecă. „La Pristol şi la Gruia — preciza inginerul Nedelcu — există toate condiţiile să se obţină peste 9 000 de kg de porumb boabe la hectar". Luaţi orice anuar statistic din oricare an dinainte de Eliberare, comparaţi cifrele şi veţi avea şi mai bine conturate dimensiunile uriaşe ale saltului pe care l-a făcut satul românesc! „Nouă mii de kilograme porumb boabe la hectar, completa cooperatorul Ion Bobocea, înseamnă cam de 4 ori producţia ce se obţinea la Pristol înainte. Dar nu ne miră, începe să devină ceva firesc, obişnuit". Cuvintele acestea, rostite de un simplu cooperator, invită la reflecţii. Intr-un sat nu prea mare, cifre altă dată de domeniul spectaculosului încep să fie privite ca ceva foarte firesc. Îşi spun cuvîntul ştiinţa, mecanizarea, chimizarea dar şi apa pe care oamenii au adus-o, o aduc încă în inima cîmpiei Olteniei. ...Colenţi, Maglavit, Covei, Bîrca, Urzicuţa. Cît poţi cuprinde cu privirile, sute şi sute de aspersoare îşi încrucişează jeturile, fixînd pe linia orizontului o geometrie ciudată. La Golenţi şi Vrata, şcolarii aflaţi în vacanţă au fost la cîmp, unde au ajutat la mutarea aripilor de aspersor. E o veritabilă lecţie de agricultură, instructivă şi utilă. Iată-ne la Basarabi, PETRE SURUPACEANU (Continuare în pag. a 2-a) wwwwwwwww VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul CARAŞ-SEVERIN In cursul zilei de 17 septembrie, Reşiţa — oraşul care sărbătoreşte două veacuri de creaţie industrială, de glorioasă tradiţie muncitorească — a avut cinstea de a-l avea oaspete pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita sa de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mânescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu. Au fost, de asemenea, prezenţi pentru a participa la sărbătoarea re şiţenilor tovarăşii Mihai Dalea, Mihai Telescu, Ioachim Moga, Traian Dudaş. Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat, a secretarului general al partidului, întîmpinat pretutindeni cu un puternic entuziasm muncitoresc, constituie încă o expresie a preţuirii pe care o acordă clasei muncitoare partidul, a preocupării statornice pentru traducerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea, pentru afirmarea viguroasă a industriei noastre socialiste. ...La orizont se profilează uriaşe coşuri fumegînde. Ne apropiem de Reşiţa, străveche vatră a siderurgiei româneşti, o adevărată inimă fierbinte a industriei noastre socialiste. Această cetate a oţelului înscrie, în calendarul ei de foc, două secole de existenţă. In anul 1771 se aprindeau aici, pe Valea Bîrzavei, primele furnale. De atunci, oamenii Reşiţei au cunoscut, de-a lungul deceniilor, anii întunecaţi ai exploatării capitaliste. Dar, spre cinstea lor, muncitorii de aici au ştiut să ţină permanent aprinse nu numai flăcările cuptoarelor, ci şi focul viu al luptelor revoluţionare. Lingă vetrele focului nestins de pe Bîrzava s-a format conştiinţa revoluţionară a muncitorilor reşiţeni — detaşament puternic al clasei noastre muncitoare. Asemeni celorlalte oraşe ale ţării, în anii de după eliberare, Reşiţei i s-a deschis o nouă perspectivă, orizontul luminos al dezvoltării socialiste. In acest răstimp, fostele ateliere s-au transformat în mari uzine, dotate cu maşini şi utilaje de înaltă productivitate, realizate, în bună parte, de specialiştii reşiţeni, s-au ridicat furnale gigant, un complex de turnătorii de fontă şi oţel, fabrici de motoare electrice şi motoare Diesel. Reşiţei i-au fost încredinţate sarcini de deosebită răspundere în opera de industrializare iniţiată şi condusă de partid. Muncitorimea reşiţeană — a cărei viaţă s-a schimbat din temelii — s-a situat la înălţimea acestor răspunderi, punînd în slujba înfloririi patriei totul — măiestria cîştigată de-a lungul generaţiilor, abnegaţia, devotamentul faţă de cauza socialismului. Reşiţa a dat, în ultimul sfert de veac, 11 milioane tone de oţel, ceea ce reprezintă două treimi din producţia ei biseculară. Siderurgia reşiţeană furnizează acum de 7,8 ori mai multă fontă, de 4,4 ori mai mult oţel şi de 3,1 ori mai multe laminate decît în 1938. Hidroagregatul de 178 MW, creat aici şi instalat la Hidrocentrala de la Porţile de Rine, unul dintre cele mai mari din lume, poate alimenta cu energie electrică un oraş ca Bucureştiul sau 15 uzine de proporţiile celor din Reşiţa ; aici sunt fabricate motoare Diesel de 2100 CP, boghiuri pentru locomotive electrice, compresoare şi utilaje pentru industriile chimică şi metalurgică. Oţelul reşiţean îl regăsim în construcţia viaductelor de pe Ilva, a podului de la Giurgeni-Vadul Oii, a Rafinăriei de la Brazi, în vagoanele de cale ferată, în camioanele şi autoturismele româneşti. Cu conştiinţa datoriei împlinite, Reşiţa, care sărbătoreşte în aceste zile bicentenarul, îşi primeşte la marea ei sărbătoare oaspeţi iubiţi. In piaţa din noul centru civic al municipiului o mare mulţime, practic toţi siderurgiştii, constructori de maşini care nu se află la aceste ore ale dimineţii în schimburi, intelectuali, gospodine şi pensionari, tineri şi vîrstnici fac o primire de neuitat conducătorilor de partid şi de stat. Răsună ovaţii, urale, se scandează „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul", „Ceauşescu — Reşiţa". ★ Coloana de maşini se îndreaptă apoi spre una din cele mai vechi şi (Continuare în pag a 3-a) Flori, simbol al dragostei şi preţuirii i conducători de cooperative agricole despre: CONŢINUTUL POLITIC AL FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE Program cuprinzător de măsuri ce vizează dezvoltarea conştiinţei socialiste, expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative ridică şi în faţa cadrelor de conducere din sectorul agriculturii cooperatiste numeroase şi importante sarcini. Pornind de la acest strălucit îndreptar de educare comunistă a oamenilor muncii din patria noastră, trei conducători de cooperative agricole definesc conţinutul politic al funcţiei de preşedinte, surprind întruchiparea acestei noţiuni în acţiunile pe care le-au iniţiat. La ancheta noastră participă tovarăşii Vasile BARBULESCU, preşedintele cooperativei agricole din Scorniceşti, judeţul Olt, Radu RICIU, preşedintele cooperativei agricole din Drăgăneşti-Vlaşca, judeţul Teleorman şi Emil PANAIT, preşedintele cooperativei agricole din Bucşani, judeţul Ilfov. Vasile Bărbulescu : Sunt de mai mulţi ani preşedinte. M-am gîndit de multe ori la ceea ce înseamnă acest lucru şi de fiecare dată mi-am dat seama cît de mare este răspunderea unui asemenea om, investit de obşte să-i orienteze eforturile spre mai bine. Preşedintele este de aceea omul în care trebuie să se întîlnească spiritul de bun gospodar, de iniţiativă, cu o certă conştiinţă a responsabilităţii, viziunea clară asupra perspectivei cu eforturile de a o pregăti grija pentru fiecare în parte cu preocuparea de a asigura bunul mers general al cooperativei agricole. In concepţia cooperatorilor, preşedintele este, în primul rînd, un fel de mandatar al intereselor lor, ei încredinţîndu-i această funcţie în dubla lor calitate — de proprietari şi producători. Preşedintele rămîne, însă, avînd în vedere chiar şi numai această apreciere a funcţiei lui, un activist politic, îndeplinirea sarcinilor de producţie şi de dezvoltare continuă a cooperativei noastre înseamnă, în primul rînd, îndeplinirea unei sarcini politice. Cred că mi-am însuşit în bună măsură cerinţele impuse de conţinutul politic al funcţiei mele şi că am acţionat stăruitor, în virtutea lor, pentru realizarea sarcinilor puse de partid agriculturii socialiste. Şi cînd spun că am reuşit acest lucru mă gîndesc atît la realizările cooperativei, azi printre unităţile de frunte ale judeţului şi ţării, cît şi la noua înfăţişare a Scorniceştilor. Nu cred că greşesc dacă voi afirma că şi din punct de vedere economic şi ca nivel de viaţă social-culturală. Scorniceştii noştri se apropie cu paşi repezi de nivelul tinerelor oraşe apărute în ultimii ani pe harta patriei. In atingerea acestui nivel ne-au ajutat, în mod nemijlocit, programele ample, iniţiate de partid, pentru dezvoltarea agriculturii şi înflorirea satelor. Acestea au rodit nu numai pe pămintul pe care-l muncim cu pricepere, avînd drept însoţitor permanent ştiinţa agrotehnică avansa- VASILE IOSIF (Continuare în pag. a 4-a) AGENDA INTERNĂ A A SAPTAMINII LEGĂTURĂ INDESTRUCTIBILA DINTRE PARTID ȘI POPOR Permanent conducerea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se consultă cu oamenii de diverse categorii asupra celor mai importante probleme legate de înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea. Părerile, opiniile, practica, experienţa lor sînt un izvor nesecat pentru îmbogăţirea gîndirii partidului, pentru elaborarea acelei politici care să corespundă pe deplin realităţilor concrete ale ţării, năzuinţelor de progres şi civilizaţie ale constructorilor socialismului. Ca şi de alte dăţi, în vizita de lucru făcută în judeţul Mehedinţi şi la Reşiţa tovarăşul Nicolae Ceauşescu a analizat la faţa locului modul cum se înfăptuiesc prevederile planului cincinal şi împreună cu conducătorii unităţilor economice, cu oamenii muncii a găsit soluţiile cele mai eficiente pentru îmbunătăţirea activităţii economice, politico-ideologice, crearea unor condiţii mai bune de viaţă. Deosebit de valoroase au fost pentru constructorii de nave de la şantierul naval, pentru muncitorii de la întreprinderea de industrializare a cărnii „Mehedinţi", de la Combinatul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului, de la şantierul Combinatului de celuloză şi hîrtie din Turnu-Severin, de la Combinatul siderurgic şi Uzina constructoare de maşini din Reşiţa indicaţiile date în legătură cu valorificarea spaţiului construit sau în curs de construcţie, folosirea mai bună a capacităţilor de producţie şi a utilajelor, reducerea preţului de cost al lucrărilor, a cheltuielilor de producţie, aplicarea metodelor de înaltă productivitate, diversificarea producţiei şi valorificarea mai eficientă a materiei prime, realizarea unor proiecte de construcţii care să conţină soluţii mai economice, ridicarea performanţelor constructive şi funcţionale ale motoarelor. Cuvîntările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la întilnirea cu activul de partid şi de stat din municipiul Turnu-Severin şi judeţul Mehedinţi şi la adunarea populară de la Reşiţa consacrată aniversării bicentenarului acestui puternic centru siderurgic, conţin idei valoroase legate de perfecţionarea continuă a activităţii economice şi sociale, de folosirea mai gospodărească a mijloacelor financiare şi materiale destinate dezvoltării economiei, de hotărîrea întregului popor de a asigura progresul industriei, agriculturii, ştiinţei, culturii, ridicării bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor, de întărirea unităţii social-politice a poporului. Este relevată însemnătatea deosebită pe care o are industrializarea ţării, amplasarea în mod raţional a forţelor de producţie pe întreg teritoriul patriei pentru a asigura ridicarea la o viaţă nouă a tuturor localităţilor. Ideea progresului, a autodepăşirii, a dezvoltării, a luptei dintre vechi şi nou este subliniată cu deosebită acuitate. „Este necesar — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să analizăm întotdeauna intr-un spirit critic şi autocritic activitatea noastră, să nu ne mulţumim niciodată cu ceea ce am făcut, pentru că întotdeauna este loc pentru mai bine — iar comuniştii sunt oameni care nu se declară niciodată mulţumiţi cu ceea ce au realizat". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrage atenţia să nu ne mai închinăm în mod fatalist în faţa tezei că conştiinţa rămîne în urma dezvoltării bazei materiale, deoarece aceasta poate să îndeplinească şi un rol activ, să se transforme într-o forţă materială mobilizatoare. Analiza, pe bază de argumente, a necesităţii unităţii dialectice dintre îndatoririle naţionale şi internaţionale reprezintă o contribuţie importantă la dezvoltarea acestei teze de a cărei înţelegere depinde întărirea mişcării comuniste şi muncitoreşti, stabilirea unor relaţii întemeiate pe dreptul fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător linia politică incit aceasta să corespundă atît in- GHEORGHE DIACONU (Continuare în pag. a 2-a) a