Satul Socialist, octombrie 1971 (Anul 3, nr. 747-773)

1971-10-14 / nr. 758

Still snti­list Cotidian editat din Uniunea Naţionala a Coopersitivelor Agricole de Producţie ANUL III Nr. 758 JOI 14 OCTOMBRIE 197­4 pagini — 30 bani ! Cu­vin­tarea to­varăşului NICOLAE CEAUŞESCU la plenara lărgită a Comitetului municipal Bucureşti al Partidului Comunist Român Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului municipal şi a activului de partid din Bucu­reşti a dezbătut măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii activită­ţii politico-ideologice, a ridicării nivelului conştiinţei partinice a comuniştilor, pentru formarea con­ştiinţei socialiste a tuturor oame­nilor muncii din Capitală. Consi­der că dezbaterea acestor proble­me — şi măsurile care vor fi adoptate — vor avea rezultate po­zitive în activitatea viitoare a comitetului municipal de partid, a activului, a tuturor comuniştilor, se vor reflecta în îmbunătăţirea întregii activităţi a organizaţiei de partid din Bucureşti. (Aplauze pu­ternice). In timpul discuţiilor au fost evidenţiate realizările însemnate obţinute de oamenii m­uncii din Capitală, sub conducerea­­ organi­zaţiei de partid. Fără îndoială, în­deplinirea cu succes a planurilor economice, dezvoltarea învăţămîn­­tului, ştiinţei, culturii sunt fapte care vădesc capacitatea şi forţa de care dispune organizaţia de partid din Capitală. Ne bucură că, pe primele 9 luni ale anului, oamenii muncii din Capitală au depăşit sarcinile prevăzute pentru această perioadă în planul pe 1971. De altfel, după cum ştiţi, în întreaga ţară, pe primele trei trimestre ale acestui an, ale actualului cincinal, s-au realizat cu succes sarcinile privind dezvoltarea producţiei in­dustriale, s-au obţinut rezultate de seamă în agricultură, în toate do­meniile de activitate. Putem spu­ne că prin munca eroică a cla­sei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor oame­nilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, prind viaţă hotă­­rîrile Congresului al X-lea al parti­dului privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România, ridicarea patriei noastre pe noi culmi de civilizaţie şi pro­gres. (Aplauze îndelungate). Pe această bază, sîntem într-ade­­văr îndreptăţiţi să ne punem în­trebarea : ce demonstrează reali­zările din primele 9 luni ale cin­cinalului 1971—1975 ? In primul rînd, putem afirma că ele eviden­ţiază justeţea liniei generale elaborate de Congresul al X-lea al partidului, a hotărîrilor Comitetu­lui Central al partidului, care — călăuzindu-se după concepţia ma­­terialist-dialectică şi istorică des­pre lume şi aplicînd în mod crea­tor adevărurile generale ale mar­­xism-leninismului la condiţiile concrete ale României — au tra­sat orientările pentru mersul înainte al poporului nostru pe ca­lea făuririi noii orînduiri socia­liste şi comuniste. In al doilea rînd, putem afirma că aceste realizări demonstrează capacitatea organizaţiilor de partid, faptul că ele îşi îndeplinesc cu cinste rolul de forţă conducătoare în toate sectoarele de activitate. Și tocmai datorită acestui fapt, po­porul nostru realizează cu succes orientările și programul stabilit de Congresul al X-lea al partidului. (Vii aplauze). In al treilea rînd, toate aceste înfăptuiri subliniază încă o dată capacitatea creatoare a clasei mun­citoare — clasă conducătoare a societăţii socialiste româneşti — a ţărănimii şi intelectualităţii, de­monstrează unitatea de nezdrunci­nat a acestor clase şi forţe socia­le, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care înfăptuiesc neabătut politica Partidului Comunist Român, văzînd în ea o politică ce corespunde pe deplin năzuinţelor vitale ale în­tregii noastre naţiuni socialiste. (A­­plauze puternice). Subliniez acest lucru pentru că, dezbătînd problema activităţii po­litico-ideologice, trebuie să pornim de la felul în care partidul nostru, conducerea sa rezolvă sarcinile de bază ale dezvoltării societăţii noas­tre, în care elaborează politica in­ternă şi externă a ţării. Putem a­­precia că faptele, viaţa, desfăşura­rea evenimentelor — atît interne cit şi internaţionale — demonstrează în mod pregnant justeţea liniei ge­nerale marxist-leniniste a partidu­lui nostru, ceea ce înseamnă că a­­vem într-adevăr o bună bază ideo­logică şi politică. (Aplauze prelun­gite). Pornind de la aceste constatări, putem aprecia că avem toate con­dițiile pentru a realiza cu succes hotărîrile Congresului al X-lea, pentru a parcurge în acest cinci­nal o etapă importantă pe calea construirii societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, a creării con­diţiilor necesare pentru trecerea la făurirea treptată a comunismului în România. Stimaţi tovarăşi, Organizaţia de partid a Capita­lei,­­cu cei pes­te 211 000 de membri ai săi, constituie o forţă furiaşă. In cadrul acest еГоrganifaţiia îşi desfă­şoară activitatea mii, aş putea spu­ne zeci de mii de activişti de bază ai partidului nostru. Aici, în Bucu­reşti, se află atît organele centrale de partid, cit şi conducerile orga­nizaţiilor obşteşti, guvernul, minis­terele — deci forţa politică princi­pală a societăţii noastre socialiste. De aceea, Comitetul Central acor­dă o atenţie deosebită muncii orga­nizaţiei şi activului de partid din Bucureşti ; de aceea şi pretenţiile Comitetului Central faţă de organi­zaţia de partid, de comitetul muni­cipal de partid sunt mult mai mari. In cadrul acestei şedinţe trebuie să ne punem întrebarea : cum răs­pund comitetul municipal, activul său, organizaţiile de partid din Capitală sarcinilor mari care le revin ? Desigur, nu este acum ca­zul­ să facem o analiză multilate­rală a întregii activități a comi­tetului municipal, avînd în vede­re că ordinea de zi definește pre­cis că ne ocupăm îndeosebi de ac­tivitatea politico-ideologică , dar, analizînd felul în care sunt reali­zate prevederile de plan în toate domeniile de activitate, nu putem să nu apreciem că organizaţia de partid a Capitalei îşi îndeplineşte în bune condiţii sarcinile, că ea constituie una din cele mai puter­nice organizaţii, o forţă de bază a partidului nostru. (Aplauze pu­ternice). In acest cadru, putem, fără nici o îndoială, aprecia că şi în ce priveşte activitatea de edu­care ideologică, de dezvoltare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii există o serie de rezultate. De altfel, aceste aprecieri sunt valabile pentru activitatea între­gului partid, a tuturor organiza­ţiilor de partid din ţara noastră. Menţionez acest lucru pentru că trebuie să privim lucrurile în­­tr-o strîinsă interdependenţă , dacă constatăm cu toţii că avem reali­zări însemnate în toate domenii­le, că politica internă şi externă a partidului şi statului nostru duce la dezvoltarea cu succes a socia­lismului în România, la întărirea colaborării şi prieteniei cu ţările socialiste, cu partidele comuniste, cu forţele antiimperialiste, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială — şi dăm o apreciere corespunzătoare acestor rezultate — apoi nu putem să nu menţionăm că toate aceste înfăp­tuiri sunt strîns legate şi de faptul că am obţinut succese de seamă în ridicarea nivelului politico­­ideologic, a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Pentru că, fără aceasta, nu ar fi fost şi nu ar fi posibile rezultatele pe care le a­­vem­ în toate domeniile de activi­tate. (Vii aplauze). Poate, însă, unii tovarăși vor pune întrebarea : dacă avem ase­menea realizări, inclusiv în dome­niul muncii ideologico-politice, a­­tunci de ce mai criticăm o serie de neajunsuri, de ce a mai fost necesar să se ia, de către Comi­tetul nostru Executiv, măsurile cunoscute ? Pentru a răspunde la această întrebare, ar trebui să ne referim mai pe larg la o serie de caracte­ristici ale comuniştilor, ale parti­dului nostru, care întotdeauna a acţionat împotriva a tot ceea ce este vechi, perimat, a supus per­manent criticii şi autocriticii acti­vitatea sa, a făcut şi face din cri­tică şi autocritică o lege a pro­priei sale dezvoltări, a însăşi dez­voltării societăţii româneşti. Fără nici o îndoială, dacă nu am pro­ceda astfel, n-am fi comunişti ; ar însemna să dăm dovadă de auto­­mulţumire, de îngîmfare, să con­siderăm că nu mai avem nimic de făcut ; or, atunci am înceta de a mai fi comunişti, partidul nu şi-ar mai putea îndeplini rolul de forţă conducătoare a societăţii, rol care impune a promova perma­nent noul, a asigura dezvoltarea continuă a societăţii româneşti, a tuturor laturilor activităţii soci­ale. (Aplauze puternice). Tocmai de la aceste, considererw te principiale arh pînlît iitunci rînd, am supus une­r-"analize "cri­­tice stările de lucruri din dome­niul activităţii politico-ideologice. Faţă de dezvoltarea generală­­ a tuturor sectoarelor de activitate şi, mai cu seamă, faţă de creşte­rea uriaşă a forţelor de producţie ale societăţii noastre, se observă o anumită rămînere în urmă în ce priveşte munca politico-ideologi­că, de formare a conştiinţei so­cialiste ; în fapt, începuse să se manifeste tendinţe de automulţu­­mire, de îngîmfare, de a considera că putem face totul — şi că este suficient să avem o hotărîre, pen­tru ca ea să se realizeze de la sine. Trebuie arătat că asemenea stări negative de lucruri şi-au făcut loc chiar la o serie de cadre şi acti­vişti de partid şi de stat. Există, de asemenea, anumite ră­­mîneri în urmă şi în ce priveşte formarea cadrelor noastre pentru diferite sectoare de activitate, în felul în care aceste cadre înţeleg să-şi îndeplinească în cele mai bune condiţii răspunderile încredinţate de partid şi de stat ; sunt manifes­tări negative, legate de o anumită slăbire a spiritului de răspundere, de combativitate în diferite dome­nii de activitate. Putem spune că şi-a făcut loc şi o anumită subapreciere a importanţei activităţii politico-educative, de for­mare a omului nou — constructor al socialismului. Pornind de la fap­tul că, într-adevăr, marea majori­tate sau cvasi unanimitatea oame­nilor muncii înfăptuiesc neabătut politica internă şi externă a parti­dului nostru, unii tovarăşi au înce­put să spună : „Ce mai vrem, în de­finitiv ? Oamenii înţeleg lucrurile ; de ce trebuie să mai desfăşurăm o activitate atît de intensă de partid, politico-educativă ?“ Am arătat mai înainte că hotărîrea cu care între­gul nostru popor înfăptuieşte poli­tica partidului este tocmai rezulta­tul activităţii politico-ideologice, de educare a oamenilor, este urmarea realizărilor obţinute în acest do­meniu , iar a admite să se dez­volte stările de lucruri negative la care m-am referit ar însemna ca, treptat-treptat, să asistăm la o gravă rămînere în urmă a activităţii po­litico-ideologice, a ridicării nivelu­lui general al cadrelor noastre de partid şi de stat, a conştiinţei socia­liste a oamenilor muncii — ceea ce ar avea implicaţii negative asupra întregii activităţi de construcţie so­cialistă din ţara noastră. Noi ne propunem să făurim o so­cietate în care clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, între­gul popor participă în mod conştient la făurirea propriei istorii, a pro­priului viitor. Or, a crea con­diţii pentru o participare reală — şi nu fictivă — la con­ducerea societăţii presupune a făuri oameni cu o înaltă conştiinţă politică, în stare să înţeleagă toate problemele care apar în dezvoltarea economico-socială, naţională şi in­ternaţională, să contribuie la gă­sirea căilor pentru a asigura mer­sul ascendent al societăţii noastre, la elaborarea unei politici cores­punzătoare, a unei linii generale care să ţină seama de condiţiile în continuă schimbare. Iată de ce a fost şi este necesar să supunem unei analize critice temeinice activitatea noastră în acest domeniu şi să stabilim mă­suri corespunzătoare pentru a pre­veni o rămînere în urmă, pentru a asigura un avînt general în dome­niul muncii politico-educative, al formării conştiinţei socialiste, unind în acest scop, sub conducerea parti­dului nostru comunist, toate mijloa­cele şi forţele de care dispune so­cietatea noastră socialistă. Este adevărat că aprobăm cu to­ţii — şi recunoaştem în toate îm­prejurările — rolul partidului ca forţă conducătoare ; dar, de la a­­cest adevăr general şi pînă la prac­tică există totuşi o distanţă. Mă refer acum la domeniile muncii politico-ideologice. Mai găsim însă oameni care spun : „Da, înţelegem acest rol, dar de c­e trebuie oare­m s«»amestece partidul­ şi în do­­­m­eniul rateu de activitate ? în de­finitiv — zic unii — nu este sufi­cient că accept şi recunosc rolul conducător al partidului ?“ Ridic această problemă pentru că sunt chiar în sală comunişti care-şi pun asemenea întrebări — şi vrem să le clarificăm bine. De fapt, am mai avut prilejul să discutăm despre aceasta cu unii dintre ei. A accep­ta să fi comunist înseamnă mai mult decît a recunoaşte rolul con­ducător al partidului, pentru că a­­cest rol îl recunoaşte astăzi fiecare cetăţean al patriei noastre — şi nu numai că-l recunoaşte, dar înţelege că fără partid nu este posibilă dez­voltarea societăţii româneşti, înţe­lege că numai pe baza conducerii de către partid a tuturor laturilor activităţii economico-sociale Româ­nia poate merge înainte pe calea so­cialismului şi comunismului, se poate dezvolta ca stat indepen­dent şi suveran ! (Aplauze puter­nice). A fi comunist înseamnă mult mai mult, înseamnă că te-ai an­gajat în mod benevol, conştient, să lupţi împreună cu ceilalţi membri ai partidului pentru înfăptuirea liniei partidului, a principiilor co­muniste despre viaţă. Aceasta presupune că în întreaga ta activi­tate, oriunde acţionezi, trebuie să promovezi şi să înfăptuieşti în practică aceste principii. Aceasta este o problemă — ca să spun aşa — a „A.B.C.“-ului comunismului. A înţelege şi a aplica linia parti­dului este o condiţie elementară­ ce se cere oricărui om al muncii, oricărui cetăţean al ţării noastre care vrea să fie membru al parti­dului comunist. Iată de ce trebuie să înţeleagă toţi tovarăşii din toate sectoarele de activitate că a fi co­munist înseamnă a lupta pentru cauza partidului acolo unde lucrea­ză — în fabrică, în cooperativă, în sat, în institut, în universitate, în şcoală, iar pentru cei din teatru prin piesele pe care le interpretea­ză, pentru scriitori prin cărţile lor, pentru artiştii plastici prin operele lor. Nu este o pretenţie prea mare, ci minimă, dar fără de care nu poţi fi membru al Partidului Comunist Român. Şi acest lucru trebuie în­ţeles de toţi tovarăşii ! (Aplauze prelungite). In informarea prezentată de to­varăşul Dumitru Popa şi în cadrul discuţiilor au fost relevate o se­rie de lipsuri. Nu aş putea însă să spun că s-a mers într-adevăr în profunzime în ce priveşte analiza unor mari neajunsuri care s-au manifestat în Capitală , nu pot spune că s-a pornit tocmai de la ceea ce am arătat mai înainte, de la faptul că aici îşi desfăşoară ac­tivitatea aproape totalitatea orga­nismelor centrale care au rolul de a îndruma şi conduce activitatea pe întreaga ţară ; or, pretenţiile noastre faţă de munca organizaţiei din Capitală sunt la nivelul aces­tei situaţii. Dacă privim ceva mai îndeaproa­pe felul în care îşi îndeplineşte or­ganizaţia de partid a Capitalei sar­cinile în diferite sectoare de muncă, am putea constata — de altfel în ce­(Continuare în pag. a 3-a) ISUCCESUL PE FRONTUL RECOLTEHE­I ANGAJAREA TOTALĂ, CEAS DE CEAS, A FIECĂRUI COOPERA­TOR Şl MECANIZATOR Citiţi în. рад. а 2­ а • RECOLTAREA CARTO­FILOR TREBUIE GRAB­NIC ÎNCHEIATĂ ! • T—_______________________ ^ III V­IUUIIIIIC iiiuiiwm co­operative agricole din judeţele Teleorman şi Olt, NEGLIJENŢA PIŞCĂ LEGUMELE MAI TARE DECÎT BRUMA • Prin Neamţ şi Bacău cîmpul „spune" : CULE­GĂTORI Şl SEMĂNĂ­TORI, GRABIŢI-VĂ ! • SECVENŢE PE ALB Şl NEGRU Cooperatorii şi mecanizatorii din Oreavu, judeţul Buzău, acţionează energic pentru re­coltarea porumbului de pe ul­­ timele suprafeţe Foto : C. STOICESCU PROMOVAREA SPIRITULUI COOPERATIST condiţie a dezvoltării unei inalte conştiinţe socialiste Acţiunea conştientă a oamenilor muncii în făurirea destinului lor, constituie un obiectiv de bază al muncii politico-edu­cative desfăşu­rate de partid. Cu cît oamenii muncii vor avea un nivel ridicat de conştiinţă socialistă cu atît ei vor acţiona mai ferm în îndepli­nirea, răspunderilor lor, cu atît progresele în producţie şi în ridi­carea nivelului de trai material şi spiritual vor fi mai mari. Con­ştiinţa socialistă reprezintă deci o forţă activă atît pentru sporirea valorilor societăţii noastre cît şi pentru afirmarea personalităţii fie­cărui om. Se ştie faptul că dezvoltarea con­ştiinţei socialiste este un rezultat al transformărilor sociale, econo­mice şi a muncii politice şi educa­tive. Pentru ţărănimea coopera­tistă o importanţă hotărîtoare în dezvoltarea conştiinţei socialiste o reprezintă noile relaţii sociale, munca eliberată de exploatare, ac­cesul la binefacerile culturii, par­ticiparea efectivă la conducerea GH. BERESCU activităţii economice şi sociale a cooperativelor agricole de produc­ţie şi a­l obştii săteşti. In cadrul valorilor politice, ştiinţifice, morale, juridice, artistice pe care le sinte­tizează conştiinţa socialistă ne vom referi la spiritul cooperatist al ţă­rănimii ca produs al vieţii şi mun­cii în comun. Spiritul cooperatist, colectiv, ex­primă o cerinţă de bază a activită­ţii comune a cooperatorilor şi re­prezintă interesul lor atît în desfă­şurarea muncii, în repartiţia echita­bilă a produselor muncii cît şi în atitudinea lor ca oameni ai socie­tăţii socialiste, ca participanţi la organizarea şi conducerea treburi­lor cooperativei, şi ale vieţii sociale a satului. Cu cît spiritul cooperatist este mai dezvoltat cu atît munca este mai spornică, relaţiile între cooperatori mai bune, activitatea este eficientă, iniţiativele sînt mai valoroase. Nivelul spiritului colectiv se ex­primă în participarea la muncă, în răspunderea pentru calitatea mun­cii, în grija faţă de averea obşteas­că, în participarea la buna gospo­dărire a avutului obştesc, în rela­ţiile de colaborare şi întrajutorare în muncă. Procesul de dezvoltare a conştiin­ţei socialiste a ţărănimii coopera­tiste este un proces complex de lup­tă între nou şi vechi. Afirmarea a ceea ce este nou se produce ,în luptă cu mentalităţile egoiste, cu spiritul individualist care a dominat în trecut Viaţa satelor şi care se mai manifestă în conştiinţa şi comporta­rea unor oameni şi care îi împiedică să participe la muncă, să manifeste grijă faţă de bunul obştesc. De a­­ceea munca educativă pentru trium­ful noului, pentru creşterea respon­sabilităţii oamenilor, pentru asimi­larea metodelor moderne de mun­că, pentru combaterea mentalităţi­lor retrograde înseamnă luptă pen­tru triumful principiilor nobile ale socialismului. „O însemnătate deosebită —arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — are dezvoltarea spiritului cooperatist, de muncă în comun, întărirea disci­plinei şi ordinii în cooperative, creş­terea conştiinţei socialiste a fiecă­rui ţăran cooperator şi a răspunde­rii lui faţă de averea obştească, faţă de interesele generale ale societăţii noastre11. Complexitatea procesului de for­mare a conştiinţei socialiste a ţă­rănimii impune conjugarea tuturor mijloacelor muncii educative, ac­ţiunea lor unitară. La baza acestor (Continuare în pag. a 4-a) Toamna cu aromele și deliciile sale... Foto : C DUMITRU EXPOZIŢIA INTERNAŢIONALĂ DE ECHIPAMENTE Şl UTILAJE PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI INDUSTRIA DE AMBALAJE O PRESTIGIOASĂ MANIFESTARE ECONOMICĂ La complexul expoziţional din Piaţa Scînteii a fost inau­gurată o nouă manifestare eco­nomică de prestigiu : Expoziţia internaţională de echipam­ente şi utilaje pentru agricultură, industria alimentară şi indus­tria de ambalaje. In limbajul specialiştilor, ea este denumită, ţinînd seama de iniţiale, Expo­ziţia celor trei „A". Expoziţia se înscrie pe coor­donatele consecvenţei cu care ţara noastră organizează varia­te manifestări menite să contri­buie la continua dezvoltare a schimburilor de mărfuri dintre întreprinderile noastre de spe­cialitate şi diferite firme simi­lare de peste hotare. Pe o suprafaţă de 5 300 m.p. expun, intr-o gamă variată de produse, întreprinderi româneşti, aparţinînd de opt ministere şi organizaţii centrale. Cărţile de vizită ale respectivelor produse poartă semnătura prestigioasă a centralelor şi grupurilor indus­triale, întreprinderilor de co­merţ exterior, a căror activitate se circumscrie în sfera de pro­(Continuare în pag. a 4-a)

Next