Satul Socialist, octombrie 1971 (Anul 3, nr. 747-773)
1971-10-28 / nr. 770
\— CINCINAL1975 CITIŢI LEGEA IN PAGINA viei si vinului A 3-A (proiect) SAISI SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL III Nr. 770 JOI 28 OCTOMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani APORTUL FERTIL AL CHIMIEI Cu înţelepciunea-i milenară, omul ogorului a găsit pentru îngrăşămintele chimice o denumire de mare expresivitate : sarea pămîntului. A găsit-o şi a dat-o în anii aceştia, în anii noştri, cind politica de transformare şi modernizare a agriculturii, promovată cu consecvenţa-i caracteristică de către Par-*tidul Comunist Român, a însemnat apariţia marilor combinate chimice de la Năvodari şi Piatra Neamţ, Craiova şi Tîrgu Mureş, Roznov şi Turnu Măgurele, înseamnă temeliile, de acum puse, a altor combinate chimice. A compara producţia de îngrăşăminte chimice obţinută în România de dinainte de război cu cea de acum, ar fi o încercare fără rost, primul termen de comparaţie fiind aproape neînsemnat. Este de ajuns să amintim că, drept urmare a eforturilor făcute de statul nostru, în 1965 agricultura a folosit peste 266 000 de tone de îngrăşăminte chimice substanţă activă, ceea ce a însemnat de 4,5 ori mai mult decît în 1959. Şi, iată, noile cifre cuprinse în planul cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975, adoptat zilele trecute de Marea Adunare Naţională : 1 257 700 tone îngrăşăminte chimice (100 la sută substanţă activă) produse în 1971, apoi creşteri anuale tot mai accentuate, pentru a se ajunge să se producă în ultimul an al acestui cincinal — etapă superioară, de înaltă semnificaţie, în mersul înainte al ţării — 2 600 000—2 760 000 tone de asemenea îngrăşăminte. In acelaşi ritm de creştere susţinută a producţiei, chimia livrează anul acesta agriculturii 938 000 de tone, pentru ca în 1972 să trimită ogoarelor ţării 1 140 000 tone, în 1973 — 1 345 000—1 475 000, in 1974 — 1 600 000—1 760 000, iar în ultimul an al cincinalului — 1 955 000—2 115 000 tone. Sunt cifre care arată, direct şi convingător, cum dinamismul fără precedent al întregii economii naţionale, rezultînd logic din dinamismul fiecărei ramuri, fiecărui sector, este caracteristic şi industriei chimice, sprijinitoare de bază a agriculturii în efortul acesteia spre sporirea belşugului de produse agroalimentare. Realismul acestor cifre este realismul tuturor prevederilor planului recent adoptat. După cum s-a subliniat şi în timpul dezbaterilor din Marea Adunare Naţională, care au precedat adoptarea planului cincinal, practica promovată cu neabătută consecvenţă de conducerea partidului nostru, de secretarul său general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, de a se sfătui permanent cu poporul asupra problemelor construcţiei socialiste, şi-a găsit expresie şi în elaborarea proiectului noului plan cincinal. In repetate rînduri, conducerea de partid şi de stat a analizat cu colegiile ministerelor, organele locale, cadrele de răspundere din centrale industriale, colectivele marilor întreprinderi, institute de cercetări şi proiectări, problemele complexe ridicate de creşterea economică din următorii ani, pentru ca obiectivele stabilite să răspundă cît mai deplin nevoilor şi posibilităţilor reale ale economiei naţionale. In ce priveşte chimizarea, prin sutele de mii de tone de îngrăşăminte, ea îşi va aduce contribuţia de mare preţ, alături de mecanizare şi irigaţii, la intensificarea producţiei agricole, la satisfacerea tot mai deplină cu produse agroalimentare a cerinţelor populaţiei şi industriei. Se înţelege de la sine că transformarea în producţii mari şi constante a posibilităţilor create depinde în mod hotărîtor de munca oamenilor căror Ie sînt destinate spre valorificare. A folosi cu pricepere şi chibzuinţă, gospodăreşte, „sarea pămîntului“ şi tractorul, acumularea de apă şi combina înseamnă, pentru fiecare om al muncii din agricultură, îndatorirea cea mai de seamă în efortul spre belşug, pentru folosul propriu şi al ţării. Iar recoltele de grîu obţinute anul acesta de unităţile fruntaşe — unităţi cunoscute acum întregii ţări, în urma decorării lor de către Consiliul de Stat cu „Ordinul Muncii" clasa I —, producţiile superioare ce se obţin de numeroase unităţi de pe întreg cuprinsul ţării la culturile de toamnă sunt răspunsul pe care lumea satului îl dă partidului, îndemnului său spre creşterea belşugului de produse agricole. PRODUCŢIA DE îngrânăiminte chimicii Zilele in care mai pot fi semănate I___ legumeie-verceiuri sint numărate SĂ LE FOLOSIM DIN PLIN! Toamna este, de acum, pe sfîrșite, dar zilele încă însorite, roadele plămădite în acest an din truda milioanelor de cooperatori și din seva pămîntului, soarta viitoarelor holde, pe care ni le dorim mai îmbelșugate, nu ne dau, momentan, dreptul de răgaz. Mai avem de semănat cu grîu 90 000 de hectare. Mai avem de adunat recolta de pe suprafețe ce însumează sute de mii de hectare : 277 870 hectare cu porumb, circa 13 500 hectare cu sfeclă de zahăr, 3 620 hectare cu cartofi, 21 260 hectare cu viță de vie, cărora li se adaugă întinderile apreciabile de pe care n-au fost strînse încă fructele, legumele, furajele. Mai avem de atat și fertilizat, într-un cuvînt, de pregătit pentru primăvară, cîteva milioane de hectare. Este, cum se vede, un volum de muncă încă imens, care impune să nu încetinim ritmul, să nu ne lăsăm amăgiţi la gîndul că am ajuns aproape la liman ci, dimpotrivă, să ne încordăm forţele, să facem un ultim efort — chiar mai intens decît cel din vîrful campaniei — şi să adunăm cît mai repede tot ceea ce ne-a mai rămas de adunat, să pregătim rapid, cît mai e vreme, tot ceea ce mai avem de pregătit, fie pentru iarnă, fie pentru primăvară. Furaţi de multitudinea problemelor de pe agenda de lucru, de împărţirea — uneori arbitrară — a acestora în „probleme mari“, prioritare şi „probleme mici“, să nu uităm de legumele-verdeţuri. Cu atît mai mult, cu cît zilele imediat următoare reprezintă ultimele zile cind mai putem însămînţa aceste culturi. (Continuare în pap a 3-a) ÎN JUDEŢUL OLT a fost livrat 80 la sută din porumbul contractat, dar MERITUL NU ESTE AL TUTUROR Am întreprins acest raid-anchetă în judeţul Olt în momentul în care porumbul fusese recoltat in proporţie de circa 90 la sută, noi propunîndu-ne să urmărim modul în care produsul este transportat din cîmp, livrat şi depozitat. De la bun început trebuie spus că la data raidului peste 80 la sută din cantitatea contractată intrase în baze, fapt ce poate fi apreciat ca o realizare de seamă. într-adevăr, transportul şi livrarea au stat în permanenţă în atenţia organelor agricole judeţene a multor consilii de conducere şi a specialiştilor din unităţi. De o deosebită iniţiativă a dat dovadă şi beneficiarul care a organizat, după cum se va vedea, cu multă răspundere munca de preluare. Dar, să dăm cuvîntul faptelor. La una din bazele de recepţie, situată în partea sudică a judeţului, predau produse cinci cooperative, din Olt şi trei unităţi agricole din Teleorman. Tehnicianul Nicolae Bold, locţiitorul şefului de bază, ne-a demonstrat cu documente că aici transportul şi operaţia de predare-preluare a produselor decurg în concordanţă cu graficele stabilite cu unităţile furnizoare. Din evidenţa bazei am reţinut şi cîteva date edificatoare. După ce au livrat toate cele 1 350 de tone , contractate, cooperatorii din Stoicăneşti au continuat livrarea fiind hotărîţi să contribuie la formarea fondului de stat la porumb cu 200 de vagoane. In timpul raidului, am stat de vorbă şi cu Gheorghe Voica, preşedintele cooperativei din Radomireşti şi al consiliului intercooperatist. El ne-a mărturisit că rezultatele bune se datoresc atît măsurilor organizatorice luate de fiecare unitate agricolă, participării masive a cooperatorilor la culesul porumbului, cît şi organizării mai bune a activităţii de preluare la baza de recepţie. ,Aceasta a dus în finall la reducerea timpului de staţionare a mijloacelor de Transport),viceefectuarea unui tou-'f măr ,sporit de transporturi pe zi,,La reducerea timpului de staţionare? contribuie sporir® de la doi la pa-11 tru a numărului laboranţilor şi a-asigurarea pentru fiecare unitate furnizoare a unei platforme betonate pe care cerealele pot fi descărcate repede şi uşor prin împingerea lor din remorci şi autocamioane. De pe platforme în pătule porumbul este ridicat cu ajutorul a şase benzi transportoare. Lucrîndu-se în felul acesta, unele cooperative au reuşit să livreze zilnic cantităţi mai mari de porumb decît în grafic. Cooperativa din Stoicăneşti a predat, de exemplu, pînă la 350 de tone de porumb pe zi. La întreprinderea judeţeană pentru valorificarea cerealelor am luat cunoştinţă şi de alte măsuri a căror aplicare consecventă în practică a determinat mărirea ritmului livrărilor. Pentru folosirea cu randament sporit a mijloacelor de transport existente în unităţi, acum cînd foar- A. SURUGIU (Continuare în pag. a 2-a) Cooperatorii din renumita podgorie Valea Călugărească, judeţul Prahova, trimit zilnic pe pieţele Capitalei cantităţi tot mai mari de struguri de masă. Foto : C. DUMITRU um satul se culcă şi la hotarul dinzi lumină şi noapte , poate fi găsit citind în faţa televizorului, ime de imagini îi stau ochi, adusă în casa de civilizaţia socia. El recepţionează, trează şi reţine ce-i e şi ce-i trebuie... ici nu-mi place peine plec din faţa tenorului şi mă dau î alte trebi. Cînd mă , să citesc nu-mi prăjsc timpul cu o carte“ — spunea preseele din Grindu, atindu-ne că oamenii nu de la ţară, coptorii noştri, intră în plexitatea vieţii spuite din necesitate şi plăcere totodată şi eşuna în mod critic, fiul se află în plin mes al lărgirii orizoni de cunoştinţe. în ţia factorilor educaali de la sate stă sarde a forma şi între, în special la vîrsta tă, dorinţa învăţării, o menirea de a nu-i pe oameni să se numească cu o sumă cunoştinţe acumulate, le a-i ajuta să şi le continuu, de a fi receptivi la tot ce e nou, de a fi capabili să se adapteze schimbărilor rapide — economice, sociale tehnico-ştiinţifice — să participe la ele, să le dirijeze în folosul lor şi al societăţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea la Plenara lărgită a Comitetului Municipal Bucureşti al P.C.R., a acordat o mare atenţie necesităţii cunoaşterii. „Numai înţelegerea şi cunoaşterea marilor descoperiri ale omului, însuşirea noilor cuceriri ale ştiinţei — care, în epoca actuală, a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, transformă radical întreaga omenire, modul de a înţelege diferitele fenomene sociale — vor putea să dea omului înaintat orizontul de care avem noi nevoie, o conştiinţă comunistă". Statisticile ne pot da oricînd o idee despre investiţiile care se fac pentru dezvoltarea bazei materiale a culturii. Se face totul pentru ca omul să beneficieze de o informaţie cît mai bogată şi diversificată. Sunt aproape 10 000 de cămine culturale dotate în vederea organizării unor manifestări moderne. Un mare număr de specialişti a fost angajat ani în şir în conducerea învăţământului agrozootehnic de masă. Este una din formele eficiente de informare tehnico-ştiinţifică mai ales în cazurile cînd, ieşind din cadrul manualului, specialistul a ştiut să lărgească orizontul expunerii oferindu-le pulsanţilor ultimele date ale ştiinţei. Oamenii de cultură, organizaţi în brigăzi ştiinţifice, străbat satele răspunzînd acelei nestinse curiozităţi pentru DATORIA DE A ŞTI, A CUNOAŞTE, A ÎNVĂŢA tot ce se petrece în lume, dorinţei de a şti, atît de caracteristică săteanului nostru. Iată ce a dat naştere atîtor forme de culturalizare şi, între ele, acelor universităţi populare înfiinţate în ultima vreme şi la sate. La Peretu a luat fiinţă chiar în aceste zile o astfel de universitate populară. Unul din lectorii ei, Alexandru Stanciu, cadru didactic cu experienţă, care cunoaşte locul şi oamenii, ne spune că universitatea răspunde unei imperioase nevoi locale — aceea de a-i ajuta pe oameni să cunoască cite ceva din ceea ce îi interesează. Sunt aici trei secţii : ştiinţifică, de cultură generală şi cu caracter practic-economic. Predau cadre de specialitate : doctori, ingineri, profesori. Faptul în sine bucură şi promite. Nu greşim dacă le amintim însă celor din Peretu,, aflaţi pentru prima dată în faţa unei astfel de experienţe, de pă- V. TOSO (Continuare in pag. a 2-a) RESTABILIREA DREPTURILOR LEGITIME ALE K. P. CHINEZE IN C.1N. UN ACT DE DREPTATE Restabilirea Republicii Populare Chineze în drepturile sale legitime la O.N.U.,hotărîtă luni noaptea de Adunarea Generală a acestei organizaţii, constituie un eveniment major în viaţa internaţională, demonstrînd, cu puterea evidenţei, puterea irezistibilă cu care adevărul, realitatea, morala, dreptatea îşi croiesc drum, fenomen definitor al invincibilităţii progresului. S-a făcut un pas însemnat pe calea însănătoşirii relaţiilor internaţionale, a normalizării raporturilor dintre state. Cît de departe se găseau aceste relaţii de starea normală rezultă, între altele, din simplul fapt că a fost cu putinţă ca, timp de peste douăzeci de ani, un popor care numără astăzi opt sute de milioane de oameni — un sfert din omenire — să fie lipsit de dreptul elementar de a fi reprezentat în această organizaţie internaţională, la crearea căreia a participat în calitate de membru fondator. Desigur, această stare de lucruri a fost în dauna colaborării şi cooperării internaţionale, în dauna — în primul rînd — a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a cărei raţiune de a fi este să constituie un centru unde să se armonizeze eforturile de colaborare paşnică a tuturor naţiunilor. Referindu-se la acest aspect — dominant — al problemei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, spunea, acum un an, la tribuna Adunării Generale : „Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie să asigure cadrul de manifestare activă a tuturor statelor la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale, în interesul colaborării între popoare, al destinderii şi păcii. Prof. univ. dr. doc. EDWIN GLASER membru al Consiliului executiv al Asociaţiei de drept internaţional şi relaţii internaţionale (A.D.I.R.I.) (Continuare în pag. a 4-a) In spiritul imperativelor contempo■ I V I II raneitatu Actuala sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite se înscrie ca un moment remarcabil în evoluţia relaţiilor internaţionale şi aceasta, în primul rînd, datorită votului de luni noaptea prin care, cu o mare majoritate, s-a pus capăt unei anomalii existente în activitatea acestei organizaţii, hotărîndu-se restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în organizaţia mondială, China populară fiind unul din membrii fondatori ai O.N.U. S-a săvîrşit, astfel, un act de dreptate, cu adinei implicaţii în viaţa internaţională, şi care vine o dată în plus Inginer chimist DAN DOBRESCU (Continuare în pag. a 4-a)