Satul Socialist, noiembrie 1971 (Anul 3, nr. 774-798)
1971-11-26 / nr. 795
PAGINA 2 MĂRÂŞEŞTI Măreţul mausoleu de la Mărăşeşti parcă te cheamă şi inaintînd spre el, ai sentimentul că mergi să cunoşti tot ceea ce are mai sfînt străvechiul nostru pămînt românesc : mormintele eroilor săi. „Pe aici — scria Mihail Sadoveanu în amintirile sale — timp de aproape două săptămîni cît a ţinut bătălia, soldaţii noştri au fost neadormiţi şi neobosiţi. Au respins atacuri, au contraatacat, s-au bătut cu o energie înfricoşătoare. Această energie fără seamăn, poate fără precedent in analele războiului, este cel mai mare titlu de glorie al oştirii noastre..." Zeci de mii de vizitatori suie treptele monumentului care păstrează vie amintirea marilor viteji căzuţi în luptă, pentru ţară. In faţa lor se înalţă sarcofagul generalului erou Eremia Grigorescu, neîntrecutul şi viteazul comandant al frontului de la Mărăşeşti care lansase lozinca... „pe aici nu se trece" şi care, în faţa ostaşilor, spunea că „numai acela este învins care se crede învins". Dorm sub sarcofagul marelui general, şase sute de ostaşi necunoscuţi, stau adunate împrejurul lui, osemintele a şase mii de eroi. Este aproape cripta unde odihneşte copila Marina Ion Zaharia, în vîrstă de 12 ani, în fiecare dimineaţă fetiţa se suia intr-un copac înalt de pe cumpăna dealului. De-acolo observa mişcările vrăjmaşului cotropitor şi le transmitea ostaşilor români din tranşee. A căzut şi ea la datorie, străfulgerată de arşiţa unui glonţ. Peste tot, împrejur, se văd mărturiile celor mai înalte dăruiri pentru slavă şi pentru libertatea pămîntului. „Rămin in urmă zidurile mausoleului de la Mărăşeşti. Drumul înaintează spre Soveja. Undeva, printre brazi şi arini, străluceşte pirîul Zăbrănciorului lingă dealul de legendă al Secului, acolo unde a căzut eroina de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu, din regimentul 43/59 Lupeni. Părea un copilandru războinic, cu faţa palidă, cu ochii mari, arzători, cu pletele scurte. Înainta cu paşi hotărîţi spre duşman şi cu glasul ei subţire îşi îmbărbăta ostaşii : „înainte, băieţi, nu vă lăsaţi ! Sunteţi cu mine“ Două gloanţe au lovit-o în inimă. Ecaterina Teodoroiu, Cătălina cum i se spunea acasă, s-a prăbuşit în braţele soldaţilor săi. Cu un ultim efort a mai spus : „înainte ! Răzbunaţi-mă !". Intre fagii şi stejarii văii Pîrnaşului, pe plaiul numit Poienele, ostaşii i-au săpat mormînt. La sfîrşitul lunii august 1917, eroina de la Jiu, era citată pe ordin de zi, de către comandantul regimentului, colonelul Constantin Pomponoiu : „...In timpul ciocnirii de ieri noapte, pe dealul Secului, a căzut în fruntea plutonului său, lovită în inima-i generoasă, de două gloanţe de mitralieră, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu. Pildă Locuri de lupte şi jertfe caldă a unui cald entuziasm, unit cu cea mai stăruitoare energie şi-a dat jertfa supremă, lipsită de orice trufie, de orice deşartă ambiţie, numai din dragoste de a apăra pămîntul ţării noastre cotropit de duşmani. Ecaterina Teodoroiu a fost la înălţimea celor mai viteji apărători ai ţării pe care i-a întrecut prin puterea cu care îşi infringe slăbiciunea femeiască, ştiind să dovedească vigoarea bărbăţiei de trup şi de suflet şi calităţile întregi ale unui ostaş îndrăzneţ neobosit şi plin de entuziasmul de a se face folositor cu orice preţ. ...Pentru dragostea-i de ţară, pentru simţu-i rar al datoriei, pentru energia şi avîntul cu care şi-a împlinit ceea ce socotea misiune, pînă la jertfa supremă, o citez cu ordin de zi pe regiment, dînd-o ca pildă tuturor ostaşilor, subofiţerilor şi ofiţerilor." Peste patru ani, în iunie 1921, pe vechiul loc de glorie al oştirii române, pe cîmpia Mărăşeştilor şi pe valea Zăbrănciorului, în prezenţa gărzii de onoare comandată de locotenentul de rezervă Gheorghe Rădulescu au fost deshumate osemintele fecioarei de la Jiu şi aşezate într-un sicriu turnat din oţelul unor tunuri capturate de la inamic. La 8 iunie 1921, cortegiul istoric care însoţea pe eroină, în drum spre mormîntul-monument din Tîrgu-Jiu, a parcurs străzile Capitalei, în uralele nestăvilite şi emoţionante ale mulţimii. „Este plin acest colţ de pămînt al Moldovei de mărturii, de cîntece populare, de monumente istorice şi naturale... In drum spre Soveja, pe un adevărat itinexjir istoric, se zăresc Raducanii sau Panciu, Vizantea sau Cîmpuri, dealul Ouşorului sau al Răchitaşului, culmea Chilugului sau a Bisericii, într-un cuvînt, locuri şi aşezări unde ostaşii români s-au jertfit, pentru ţară." La Soveja, sub ramuri de cetini, se înalţă, un alt mare mausoleu ridicat în memoria eroilor noştri. Pe zidul monumentului stau scrise cuvintele : „Cei ce căzut-au pentru ţară Pe lanul cîmpului, bogat, Jertfind a vieţii primăvară Nu au murit ci au înviat." Sînt versuri care însufleţesc inimile celor ce vin prin aceste locuri, dornici să urmeze exemplul înaintaşilor şi să apere cu acelaşi elan, pămîntul liber al scumpei noastre patrii socialiste. NICOLAE NASTA Mausoleul din Mărăşeşti evocă tradiţiile glorioase de luptă ale poporului nostru. Aici, în vara anului 1917, au răsunat cu bărbăţie cuvintele : „Pe aici nu se trece l" Sîmbătă 27 noiembrie PROGRAMUL 1. 6.00 Muzică şi actualităţi. 6.20 Jurnal agrar. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de ştiri. 9.30 Mioriţa. 11.00 Buletin de ştiri. 11.15 Atenţiune şoferi, atenţiune pietoni! 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 17.00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 17.30 Concert de muzică populară. Solişti : Angela Buciu, Maria Stoica şi Tudor Pană. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Ştiinţa la zi. 20.45 La hanul melodiilor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Expres melodii. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii. 24.00 Buletin de ştiri. PROGRAMUL : 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă. 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. 8.20 Compozitorul interpret al lucrărilor sale : Darius Milhaud. Piesă simfonică şi Simfonia a VIII-a. 9.15 Mult mi-e dragă Dobrogea. 9.30 Buletin de ştiri. 10.05 Cenaclul artelor (emisiune pentru tineret). 10.50 Melodii populare cu Magda Constantinescu şi Ion Săbădiş. 12.00 Buletin de ştiri. 12.15 Piese de virtuozitate executate la instrumente populare. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Viaţa de concert a Capitalei. 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 De toate pentru toţi — reluare. 15.15 Orchestra de muzică populară din comuna Vînju Mare-Mehedinţi şi formaţia de fluieraşi şi băciţe din comuna Vaideeni-Vîlcea. 15.30 Radio-şcoală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Orchestra de muzică populară a radioteleviziunii. 17.30 Lecturi la cererea iubitorilor de literatură de la cooperativa agricolă de producţie din Călugăreni, judeţul Ilfov. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Revista revistelor culturale. 19.40 Jocuri populare. 22.00 Romanţe cu Liliana Neagu, Alia Baianova şi Barbu Constantinescu. 22.30 Muzică de dans. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Muzică de dans — continuare. 0.55—1.00 Buletin de știri. TELEVIZIUNE SIMBATA, 27 NOIEMBRIE 16.15 Deschiderea emisiunii — emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna internaţională. 20.15 Tele-enciclopedie. 21.00 Film serial : Invadatorii (II). 21.50 Teledivertisment. 22.50 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.05 Un cîntec de demult. STAREA VREMII. Timpul probabil pentru 26 noiembrie , vremea se va răci şi în sud estul ţării. Cerul va fi schimbător, mai mult acoperit. Vor cădea ninsori slabe izolate în Crişana, Maramureş, Transilvania şi nordul Moldovei, iar pe alocuri, în sudul ţării se vor semnala precipitaţii sub formă de burniţe şi ploi. Vinul va sufla slab pînă la potrivit. Minimele vor fi cuprinse între minus 9 şi plus un grad izolat mai coborîte în depresiunile din estul Transilvaniei, iar maximele între minus 2 şi plus un grad. Ceaţă locală. Timpul probabil pentru 27, 28 şi 29 noiembrie , vremea va intra într-un proces de încălzire uşoară. Cerul va fi variabil. Se vor semnala precipitaţii izolate. Vîntul va sufla potrivit. Minimele vor oscila între minus 5 şi plus 5 grade, iar maximele între 3 şi 13 grade, local mai ridicate. Ceaţă locală. I i SATUS SOCIAUST Jud. Timiş : Balin — 2 ; Făget — 3 ; Mânăştur — 5 ; Recaş — 5. Jud. Sibiu : Afel — 4 ; Comatei — 1. Jud. Caraş-Severin : Bocşa — 4 ; Oraviţa — 4 ; Bozovici — 5. Jud. Hunedoara: Săcărimb —31; Simeria — 5 ; Brad — 2; Baia — 3. Jud. Harghita : Atit — 5. Jud. Alba : Blaj — 3 ; Avram Iancu — 2 ; Cîînic — 2 şi 3. TÂRGURI TRADIŢIONALE 29 noiembrie— 5 decembrie Jud. Bistriţa Năsăud : Bistriţa — 5. Jud. Bihor : Tileaga — 3. Jud. Mureş : Chibeld — 2 ; Petelea — 3 ; Vînători — 1 şi 2 ; Sârmaşu — 4 şi 5. Jud. Maramureş : Seini — 29 ; Ardusat — 1. Jud. Satu Mare : Medieşu Aurit — 30 ; Supuru de Jos — 2. Jud. Braşov : Fagaraş — 4 şi 5 ; Crihalma — 2. Nr. 795 Vineri 26 noiembrie In depozit, marfă destulă, de ce nu şi in prăvălie ? Fiindcă vînzătorii nu-şi fac meseria . Pentru o aprovizionare, bună a magazinelor săteşti este necesar, printre altele, ca gestionarii unităţilor să întocmească corect notele de comandă. Şi este firesc : dacă ei nu cer ceea ce au nevoie, e mai greu să ştim noi, şefii de depozite, care sunt sortimentele şi cantităţile necesare fiecăruia. Totuşi, există încă responsabili de unităţi care întocmesc formal notele de comandă, producînd deficienţe în aprovizionarea populaţiei cu unele mărfuri ce există, din belşug, în depozitele noastre. Una din deficienţele pe care le pot semnala, în legătură cu modul de întocmire a notelor de comandă, este solicitarea unui sortiment restrîns de mărfuri, de regulă cele ce se vînd mai uşor. In acelaşi timp însă, gestionarii la care mă refer, evită să solicite alte mărfuri, pe care populaţia le caută, dar care, deşi nu sunt dintre cele greu vandabile, se desfac într-un interval mai mare de timp. Precizez că aceste mărfuri fac parte din sortimentul strict necesar unei aprovizionări bune a populaţiei. Iată, de exemplu, cazul gestionarului Marin Neagu, de la magazinul universal din comuna Schela. In nota de comandă cu numărul 16 din 20 noiembrie, el solicită doar două sortimente : dresuri pentru copii și cîteva pălări. Dar în magazinul de a cărui activitate răspunde, lipsesc, așa cum ne-a spus — cînd l-am întrebat dacă altceva nu-i este necesar — ciorapi de diferite dimensiuni, articole casnice, paste făinoase. Aceste mărfuri există în cantităţi mari la noi în depozite. Sigur că pentru procurarea lor M. Neagu trebuie să ştie ce-i este necesar şi ce avem noi în rafturi. Dar pe el nu-l interesează aceste obligaţii ce-i revin, ca gestionar. Alţi vînzători cer mărfuri din import sau unele produse ce ne lipsesc momentan, dar care pot fi uşor suplinite de altele, pe care le deţinem. Aşa de pildă a procedat Ion Căliman, gestionarul magazinului din comuna Licuriciu. A cerut, prin nota de comandă 41 din 21 noiembrie, biscuiţii „Eugenia“, deşi noi avem alte 20 de sortimente similare. Pentru evitarea unor asemenea situaţii noi am întocmit un document numit ofertă, care se află acum în posesia fiecărui gestionar. Această ofertă conţine lista mărfurilor din depozit şi are, deci, rolul de a informa. Totuşi, sunt încă puţini gestionari care se orientează, în completarea notelor de comandă, după aceste oferte. Iată, de exemplu, cazul notei de comandă întocmită de Marin Benu, responsabilul magazinului din Păuleasa. El a solicitat doar cîteva produse alimentare, în timp ce numeroase mărfuri de sezon — pălării, căciuli, paltoane — i-au scăpat din vedere. De ce ? Susţine că nu ştia că le avem în depozit. Aşadar, nici măcar nu s-a ostenit să citească oferta pe care i-am trimis-o. Sunt convins că, dacă merceologii şi preşedinţii de cooperative ar urmări cu mai multă atenţie felul în care se întocmesc, de către gestionari, notele de comandă, aprovizionarea unităţilor n-ar avea decit de cîştigat. Şi, în acelaşi sens, ar acţiona completarea corectă, zilnică, de către vînzători, a caietului de cerere, an mijloc eficace de cunoaştere a preferinţelor publicului. NICA HARALAMBIE _ şef de depozit la întreprinderea Economică judeţeană Teleorman a cooperaţiei de consum ------------------ (Urmare din pag. I.) se simte apropiat — spune Vasile Motrea, primarul comunei. Apoi aceste exigenţe faţă de ceea ce face căminul cultural sunt amplificate prin responsabilităţile sporite pe care le avem, în lumina documentelor recentei Plenare a Comitetului Central al partidului. Mai ales că secretarul general al partidului cere în mod deosebit caselor de cultură, căminelor culturale, „să desfăşoare o activitate cultural-artistică multilaterală, să cuprindă milioane de oameni, îndeosebi tineretul, contribuind activ la educaţia socialistă a maselor, la răspîndirea culturii şi ştiinţei, organizind în aşa fel munca cultural-artistică incit oamenii muncii să-şi poată petrece timpul liber cît mai plăcut şi în acelaşi timp educativ". Această cerinţă nu se poate realiza decît cu oameni înaintaţi, dotaţi cu un larg orizont de cunoştinţe, cu înalte trăsături morale, oameni responsabili, dăruiţi cu trup şi suflet cauzei patriei, poporului. — Ce întreprindeţi pentru a armoniza aspectul de divertisment, de deconectare din activitatea căminului cultural, cu cel educativ, aspect ce dobîndeşte azi rezonanţe deosebite ? — Trebuie să îmbini permanent cele două laturi, intervine directorul căminului cultural. Aşa cum profesorul la catedră trebuie să folosească orice moment al lecţiei pentru ca pe lîngă volumul de cunoştinţe predat să facă şi educaţie, tot aşa, la căminul cultural, fiecare activitate organizată trebuie astfel concepută incit omul să plece nu numai deconectat, dar să se simtă cît mai bogat sufleteşte. — Puteţi să exemplificaţi ? — Desigur. Brigada artistică de agitaţie îşi poate realiza excelent menirea educativă prezentînd programe legate de munca şi preocupările cooperatorilor. Spectacolul atrăgînd prin cîntece, prin scurte scenete, determină în acelaşi timp pe omul din sală să reflecteze, să ia atitudine împotriva mentalităţilor vechi satirizate de artiştii amatori. Sigur că la asemenea spectacole oamenii se amuză, dar rîsul lor are şi calitatea de a veşteji atitudini, concepţii perimate. Apoi, poeziile şi cîntecele patriotice din repertoriul nostru au capacitatea de a emoţiona pe oameni, dar şi de a le amplifica sentimentele de dragoste faţă de patrie, faţă de partid. Nu mai vorbesc de rolul important pe care îl au diverse expuneri şi conferinţe în ajutorarea oamenilor de a pătrunde tot mai adînc în lumea fenomenelor ştiinţifice, economice, cultural-artistice etc. Intervine în discuţie preşedintele cooperativei agricole de producţie, Ilie Lustrea, dirijorul corului din comună. — Nu vreau să mă îndepărtez de la cele discutate pînă acum. Aş vrea să spun doar cîteva cuvinte despre corul din Buteni, care va împlini în curînd 90 de ani de activitate. Există în comuna noastră o adevărată tradiţie a cîntatului. Cred că tocmai această tradiţie trebuie folosită pentru a atrage pe oameni la căminul cultural, pentru a le îmbogăţi într-un cadru organizat cunoştinţele, a-i educa în spiritul principiilor ce guvernează societatea noastră. Să cînţi azi în corul din Buteni este o adevărată cinste. Oamenii îi venerează pe cei care au dus faima comunei în toată ţara. Şi prin laurii dobîndiţi de cor şi căminul cultural a cîştigat în prestigiu. — Pe acest fond al unor solide tradiţii culturale este mult mai uşor să-i atragi pe oameni, să organizezi pentru ei activităţi interesante şi educative, completează Vasile Motrea. Şi aş putea spune că în acest sens acţionăm şi noi. Se ţin prelegeri pe teme de educaţie patriotică, ateist-ştiinţifică, de respectare a legalităţii socialiste, de prezentare a realizărilor obţinute de popor sub conducerea partidului. Chiar serile de dans pentru tineret se pot transforma în seri educative, fără a le răpi nimic din farmec. O muzică bună, cerinţa ca toţi participanţii jjSă aibă o ţinută decentă, organizarea unor mici concursuri pe temei de cultură, contribuie la întreţinerea unui climat sănătos, educativ. De altfel, putem spune, şi faptele o demonstrează, că tineretul, uteciştii din comună s-au ataşat de căminul cultural. Am aflat, de pildă, că în timpul verii, tinerii din sat au lucrat, din propria lor iniţiativă, la terminarea clădirii căminului cultural. Contribuţia lor se materializează în importante economii. Construcţia căminului cultural, pentru care s-a planificat 1 300 000 lei, în realitate a costat numai 54 000. Iată deci, că acolo unde există dorinţa de a realiza ceva, unde comuniştii ştiu să îmbine tradiţia cu noul, se creează un climat propice muncii culturale, favorabil îmbogăţirii cunoştinţelor oamenilor. Pe lîngă activitatea de explicare a documentelor de partid, cinematograful, biblioteca cu cele peste 10 000 de volume, fanfara, formaţiile de dansuri, brigada artistică de agitaţie îşi aduc o contribuţie importantă la educarea cooperatorilor în spiritul respectului pentru muncă, al dragostei faţă de patrie şi partid. Aici, datorită preocupărilor celor ce conduc activitatea culturală, s-au creat condiţii pentru dezvoltarea talentelor. Ne vorbesc despre aceasta picturile unor artişti amatori, reprezentînd aspecte din sat, case, străzi, oameni. Autorii lor sînt doi ţărani cooperatori. In timpul liber mînuiesc pensula şi penelul. O fac pentru bucuria oamenilor din sat. Privesc simplitatea şi frumuseţea plastică a acestor pînze ce includ în ele universuri din viaţa de zi cu zi a cooperatorilor. Ii văd pe oameni veniţi la cămin studiindu-le cu emoţie. Se recunosc. Aici sînt redate viaţa lor, bucuriile, munca. 1i văd şi pe cei 90 de corişti privind concentraţi bagheta lui Ilie Lustrea, preşedintele, cîntînd „Tricolorul", sau alte melodii. Il văd pe primarul comunei plecînd seara de la repetiţii Este, am putea spune, o sete de a învăţa dar şi de a transmite din noile cuceriri ale ştiinţei, de a face cunoscute valorile culturii. Cei care conduc destinele satului, sînt în frunte. Ei vor să dea noi dimensiuni vieţii spirituale care să lumineze sufletele oamenilor şi să le cultive cele mai înaintate trăsături ale omului socialismului — abnegaţia, devotamentul, răspunderea, interesul pentru înnoire, perfecţionare, creaţie. CE CER OAMENII CĂMINULUI CULTURAL Alcoolul de la volan şi victimele sale Legislaţia care reglementează circulaţia pe drumurile publice în ţara noastră sancţionează sever consumul de alcool la volan, conducerea autovehiculului pe drumurile publice sub influenţa alcoolului. Sunt lucruri bine cunoscute de toţi acei care, prezentîndu-se în faţa comisiei de examinare, candidează pentru obţinerea permisului de conducere a unui autovehicul. Alcoolul nu face casă bună cu volanul ! Acest adevăr simplu îi era, desigur, bine cunoscut şi conducătorului auto Preda Mihai, din comuna Drăgăneşti-Vede, judeţul Teleorman, care, după consumarea unei cantităţi apreciabile de băuturi alcoolice, şi-a continuat drumul la volanul autoutilitarei. Urmarea ? Trei oameni accidentaţi, dintre care unul, Zanea Ancuţă, a încetat din viaţă. După comiterea accidentului, pentru a-şi ilustra parcă inconştienţa, lipsa de omenie, Preda Mihai i-a lăsat pe cei trei oameni accidentaţi în mijlocul şoselei, fugind. A fost găsit după cîteva zile cu un aparat de şpriţuit şi cu vopsea pregătindu-se să înlăture urmele accidentului, ceea ce, desigur, îi agravează vina. Bocşan Gavrilă din comuna Remetea-Mare, judeţul Timiş, după ce s-a îmbătat zdravăn, împreună cu cîţiva amici la bufetul din comună, uitînd că nu are permis de conducere şi că este beat, a împrumutat o motoretă şi a plecat să se plimbe împreună cu Balint Martin. Răsturnîndu-se pe şosea, cei doi imprudenţi au fost grav accidentaţi, Balint Martin, plătind cu viaţa uşurinţa comisă la băutură. Două cazuri semnificative, soldate cu vieţi omeneşti pierdute, cu răniri, cu pagube materiale importante ; două cazuri, dar nu singurele, care dovedesc încă o dată ce riscuri îşi asumă cei care consumă băuturi alcoolice înainte de a se urca la volan. La cei 23 de ani ai săi, numai după cîţiva ani de meserie, Gheorghe Simion, conducător auto la I.T.A. Olt, a fost sancţionat de cîteva ori pentru nerespectarea regulilor ferme, impuse de meseria sa. A circulat fără foaie de parcurs, cu itinerar depăşit, a făcut curse clandestine, a condus sub influenţa alcoolului. Pentru aceste fapte, în urmă cu trei luni, a fost sancţionat cu suspendarea pe o lună a permisului de conducere. în aceste condiţii, potrivit dispoziţiilor Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, urma să i se desfacă contractul de muncă, pentru gravele şi repetatele abateri comise. Şefii săi, din conducerea autobazei Corabia, s-au dovedit însă oameni „înţelegători", trecînd cu buretele peste slaba calificare a şoferului, peste năravurile sale. Urmarea acestei atitudini „înţelegătoare" ? Acum cîteva zile, conducînd un autobuz încărcat cu călători (cu mult peste limita admisă) datorită ignorării vădite a regulilor de circulaţie, devenită obişnuinţă, G.S. a provocat un grav accident de circulaţie în comuna Vişina-Olt, tamponînd o cisternă. 15 oameni accidentaţi grav datorită indolenţei şi slabei calificări profesionale a conducătorului auto, internaţi acum pentru o lungă perioadă în spital, rupţi de familie, de preocupările lor, suportă, fără a fi vinovaţi cu ceva, consecinţele lipsei de fermitate în aplicarea măsurilor legale, a unei false îngăduinţe. „Datorită unor acţiuni susţinute întreprinse de miliţie, în colaborare cu Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, ne spunea recent tovarăşul colonel Victor Beda, şeful Direcţiei Circulaţiei din Inspectoratul General al Miliţiei, curba accidentelor de circulaţie înregistrează în prezent o scădere apreciabilă, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut Dar, chiar în aceste condiţii, nu putem ignora faptul că accidentele fac anual sute de victime, produc importante pagube materiale. In anotimpul rece, datorită înrăutăţirii condiţiilor meteorologice, dar şi abundenţei vinurilor şi rachiurilor din noua recoltă, se constată în fiecare an o sporire a numărului de accidente, 7 la sută din numărul total datorîndu-se exclusiv alcoolului. Accidentul de circulaţie, departe de a reprezenta un „tribut fatal" plătit maşinii, un rezultat datorat efectiv aglomeraţiei rutiere, „argumente" pe care nu o dată le-am putut auzi exprimate „cu fermă convingere" de către unii şoferi, are cauze legate direct de nerespectarea regulilor de circulaţie rutieră. Reducerea şi chiar înlăturarea totală a pierderilor umane şi materiale, înregistrate ca efect al accidentelor de circulaţie, sunt pe deplin posibile. Aceasta depinde de creşterea nivelului de conştiinţă profesională, de eforturile continue care trebuie depuse în această direcţie. C. LEONARD La acest accident de circulaţie, comis recent de conducătorul auto Gheorghe Simion în comuna Vişina-Olt, au contribuit slaba sa calificare profesională şi atitudinea îngăduitoare a șefilor săi A [ШИИ.Ш NE SESIZEAZĂ „AM, NU-ŢI DAU ŞI... BINE FAC !?" La începutul acestui an m-am dus la consiliul popular comunal să depun o cerere pentru obţinerea unei butelii de aragaz. Am fost primit de primând comunei, Tudor Păduraru, care m-a asigurat că voi fi printre primii care vor primi butelie. Precizez că, deşi am 30 de ani, sînt pensionar din cauza unei infirmităţi provocate de un accident de munca. Aşa încît, mi s-a părut firesc să figurez în fruntea listei celor care vor primi butelii. Au trecut cîteva luni de zile. Intre timp, consăteni de ai mei au primit butelii. Cererea mea însă, a rămas tot acolo, în dosarul în care fusese pusă. Am văzut-o cînd m-am dus din nou la primar. „Să vezi, mi-a spus dînsul, ne-am gîndit (adică dînsul şi secretarul) că dumneata, fiind infirm, nu ai să poţi respecta regulile de folosire a buteliei. O vei uita deschisă şi...". I-am explicat că întrucît locuiesc cu soţia, cu sora şi copilul, nu are de ce să se teamă. Mi-a promis din nou rezolvarea. Am aşteptat încă două luni, dar butelia nu mi-a fost dată. In fine, m-am adresat Consiliului popular orăşenesc Alexandria care a dispus rezolvarea urgentă a cererii mele. Revenind la consiliul popular comunal și arătînd primarului cererea pe care era notată aprobarea, am fost mustrat, după care mi s-a dat butelia. Este bine ca pe viitor, primarul comunei noastre și secretarul comitetului executiv să analizeze cu mai multă grijă cererile ce li se adresează şi să le rezolve operativ şi corect, ca să nu mai pună oamenii pe drumuri. NICOLAE LOGHIN, cooperator pensionar comuna Nanov judeţul Teleorman DE TREI ANI AŞTEPTĂM Satul nostru a fost electrificat încă în vara lui 1968, dar, cum se mai întîmplă, au mai rămas uliţe şi ulicioare neracordate la reţeaua electrică. Aici oamenii folosesc şi acum lampa cu gaz, iar televizoarele şi aparatele de radio aşteaptă şi ele curentul electric. Asta se întîmplă fiindcă în zonele mărginaşe ale satului nostru, datorită dezinteresului gospodarilor comunei, o parte din stîlpii de lemn aduşi pentru electrificare, au fost „uitaţi" prin şanţuri, iar anul trecut, cînd cu inundaţiile, stîlpii, putreziţi, au fost luaţi de ape. Oamenii din sat, cu instalaţiile electrice terminate în locuinţe, au procurat alţi stîlpi, dar şi aceştia cunosc acum soarta vitregă a celor dinţii, putrezind în noroi, pe marginea şanţurilor. Locuitorii s-au oferit în nenumărate rînduri să lucreze la săparea gropilor, la plantarea stîlpilor pe uliţe, dar li s-a răspuns că „nu-i chiar atît de simplu ; trebuie lucrat după plan, sub îndrumarea tehnicianului" şi de atunci, tot aşteptăm... planurile şi tehnicianul ! Poate ne ajutaţi dv. să vină mai repede. ANTON SAMOILA conducător auto, satul Călienii Noi, comuna Năneşti, judeţul Vrancea UNUL HĂIS, ALTUL CEA Am 67 de ani. In 1966 am venit la Cărei, transferîndumă de la cooperativa agricolă Vezendiu. De atunci, în fiecare an, am efectuat cite 450 —550 de norme convenţionale. Soţia mea nu a lucrat însă, deoarece încă în 1965 s-a pensionat din cauză de boală. Pînă anul trecut am primit, atît eu, cît şi soţia, tot ajutător, dar din anul 1970 conducerea cooperativei Cărei nu i-a mai repartizat soţiei mele teren în folosinţă personală, pe motiv că unitatea din Vezendiu nu a virat contravaloarea părţii sociale. Dar ce vină avem noi dacă tovarăşii de acolo nu-şi fac datoria ? M-am adresat Uniunii judeţene Satu Mare a cooperativelor agricole care a dispus (prin adresa 216/25 VI 1970) ca tovarășii din conducerea cooperativei Cărei să ne restituie lotul. Pină acum însă, deși a trecut mai mult de un an, problema nu s-a rezolvat, conducerea cooperativei refuzînd să respecte legalitatea. LEONTIN FEIER membru cooperator, str. Tireanului 65, Cărei, județul Satu Mare