Satul Socialist, ianuarie 1972 (Anul 4, nr. 826-849)
1972-01-15 / nr. 836
PAGINA 2 Am mers la un magazin din Tîrgovişte şi am cumpărat un aparat de radio cu tranzistori. Nou-năut. Abia ieşit din fabrică. Cu sigiliile intacte. Funcţiona ireproşabil. Apoi, m-am prezentat la şeful reprezentanţei uzinelor „Electronica" din judeţul Dîmboviţa şi l-am rugat să provoace, la aparatul abia cumpărat, un defect, cit mai banal cu putinţă, cel mai uşor de depistat şi remediat. Omul a luat o şurubelniţă şi în două secunde mi-a stricat aparatul. „Ce i-ai făcut ?“ „Am slăbit un contact din sistemul de alimentare. Defectul este atît de simplu şi atît de uşor de depistat, încît mi-e teamă că şi copiii vor ride de dumneata cînd vor afla că umbli cu acest aparat pe la centrele de reparaţii... Am plecat cu aparatul în braţe. Era mut ca un peşte. Străbatem sat după sat, depăşim limita judeţului Dîmboviţa, intrăm în Vîlcea. Şoferul accelerează, ne zbuciumăm de la o margine la alta a judeţului, dar la Voineasa, Băbeni, Pietrari, Berbeşti şi Slătioara centrele de reparaţii au obloanele trase (6 şi 7 ianuarie). Ajungem la Brezoi, dar şi aici atelierul este închis la ora la care ar fi trebuit să nu fie. Aşteptăm. Se face ora 17,30, apoi 18. Nimic. Cineva ne dă adresa depanatorului Gh. Duţulete. Mergem la el acasă. Il găsim dormind. Specialistul în depanări se uită la aparat, îl zgîlţîie, se şterge la ochi, cască, ne invită să luăm loc, desface aparatul — dar acesta tace cu încăpăţînare. — Treceţi pe aici peste două zile şi-l luaţi bun. Ii spunem că nu se poate, ne grăbim, sîntem în trecere, totuşi aşteptăm, numai să ne repare aparatul. Se chinuie, asudă, zice că n-are cu ce-l repara, că colegul lui a scăpat pe jos aparatul de control şi a plecat la Rîmnicu-Vîlcea după altul, aşa că singurul instrument de depistare a defectului a rămas şurubelniţa. Zîmbim în sinea noastră, gîndind că nici nu trebuie mai mult, dar, în cele din urmă, Gh. Duţulete ne asigură că defectul se află la etajul superior al aparatului şi că cere timp. După o oră de căutări infructuoase cedează şi ne înapoiază resemnat aparatul. „Mă uit la el ca şi dv.“ zice. Adică, nu poate face nimic. Este ora 19, de două ceasuri atelierul stă închis, gazda ne mulţumeşte că l-am sculat, altfel ar fi dormit pînă a doua zi, noi ne scuzăm încă o dată pentru deranj şi plecăm aşa cum am venit. Pornim din nou la drum, kilometri după kilometri, nu găsim Scurtin reţeaua aparate nici un atelier. Ajungem, a doua zi, dimineaţa, la Răşinari, in judeţul Sibiu. Intîlnim pe stradă un cetăţean în scurtă de piele şi-l întrebăm unde se află atelierul de reparaţii radio. „Ceva mai sus, prima stradă la stingă. Dar nu e nimeni acolo. încercaţi dupăamiază, deşi cred că nici atunci..." Totuşi, surpriză. Atelierul e deschis şi tînărul Ion Tincu ne ia aparatul în primire. Minutele trec greu. In încăpere e frig. Fumăm şi tăcem. Sub ochii noştri, aparatul de radio nou-nouţ se desface în bucățele. Defectul nu se lasă depistat. Letconul intră în funcțiune. Din aparat nu mai rămîne nimic. A trecut o oră de cînd am intrat aci, cînd specialistul ne anunță că de-acum totul e simplu : unul dintre tranzistori e defect și trebuie înlocuit. — Cit ne costă ? — 30—40 lei verificatul, plus tranzistorul... cam 80—90 lei ! Il rugăm să ne permită să-l fotografiem în exerciţiul funcţiunii, el pozează cu plăcere şi ne spune că am avut noroc că l-am găsit la atelier. Facem o vizită şi la sediul cooperativei de consum din Răşinari şi avem surpriza de a constata că preşedintele acesteia, Nicolae circuit de reparat de radio Muţiu, este chiar cetăţeanul pe care-l întîlnisem în stradă şi ne spusese că atelierul ar putea fi închis, li spunem toată povestea. Se întristează şi ne declară că e sătul pînă în gît, că nici chiar el nu ştie ce să mai facă, sunt prea mulţi cei din subordinea sa care nu-şi văd de treabă şi umblă numai după cîştiguri uşoare. Băiatul ăsta, Ion Ţincu, lucrează cu o jumătate de normă la cooperativă, de fapt e angajat la „Flamura roşie d in Sibiu, ca electrician. Nu are calificare de depanator radio, n-a absolvit decit un Curs scurt de radio-amatori. La televizoare nu se pricepe de loc, totuşi... le repară. — Cînd l-aţi angajat, dîndu-i mină liberă să lucreze sub firma cooperativei, l-aţi supus la vreo probă ? — Nu. — De ce ! — Nu are cine să-l pună la probă. Nici chiar Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum nu are un tehnician specialist în acest domeniu... ...Oamenii vin cu încredere la atelierul de depanare radiotelevizoare, dar aci sunt înşelaţi. Specialistul cooperativei „este cîrpaci" (aprecierea aparţine preşedintelui Nic. Muţiu) face şi el se poate, încărcînd la maximum nota de plată, nerespectînd programul de lucru. Ultimul popas îl facem în comuna Arpaşu de Jos, tot în judeţul Sibiu. E seară. Atelierul este, de fapt, o cameră a locuinţei tovarăşului Graur Viorel Ion. Acesta controlează aparatul și după citeva minute ni-l dă gata reparat. în sfîrşit, un adevărat depanator. — Cit ne costă ? Aşteptăm răspunsul cu stringere de Inimă. — Pentru atîta lucru... A fost un fleac, aţi văzut şi dv. Mi-a făcut plăcere să vă servesc. Nu vă costă nimic. încă din momentul în care am pornit în acest raid ştiam că remedierea defectului n-ar trebui să coste ceva. încheiem aici constatările noastre din acest raid, nu mai înainte însă de a consemna cîteva aprecieri cu caracter general : • Majoritatea atelierelor de reparaţii radio-T.V. din judeţele vizitate (Dîmboviţa, Vîlcea, Sibiu) nu respectă programul de funcţionare. • Reglementările (încă) în vigoare, privitoare la stabilirea tarifelor nu sunt precise, dind loc la interpretări abuzive, in defavoarea cetăţenilor, permiţind unor lucrători din acest sector să-şi manifeste nu numai incapacitatea profesională, dar mai cu seamă dorinţa de a realiza cu orice preţ planul de încasări şi chiar de chiverniseală proprie. De altfel, aceste reglementări datează de pe vremea fostelor Uniuni regionale ale cooperativelor de consum şi ele nu sunt unitare, prevăzînd tarife diferite de la o zonă geografică la alta. • Mulţi dintre cei care efectuează reparaţii radio — TV nu au calificarea necesară, uniunile judeţene manifestînd prea puţin interes în acoperirea reţelei cu cadrele de specialişti necesari, absolvenţi ai unei şcoli care să le ateste buna pregătire profesională. Aşa se face că pe posturi de depanatori radio-TV sunt Încadraţi şoferi, electricieni etc. • Mult lăudatele caravane de depanare (ceea ce presupune deplasarea specialiştilor după un program dinainte stabilit şi cunoscut, in localităţile rurale) sunt sublime, dar ... lipsesc cu desăvârşire. „Cetăţenii comunei noastre, ne spunea Gh. Buzatu, secretarul comitetului de partid din Ioneşti-Vilcea, atunci cind au nevoie de reparaţii, iau aparatele de radio şi televizoare in braţe şi pleacă cu ele la Drăguşani sau la Rîmnicu-Vilcea". • Cuprinderea teritorială cu posturi de reparaţii este deficitară, ea inregistrind, de la un Judeţ la altul mari diferente. Un exemplu: judeţul Vîlcea are 10 asemenea centre. In timp ce Judeţul Sibiu numai 4, PAUL URDEA FILMULUI LA SATE Coproducţie sovieto-italiană. Scenariul : Robert Bolt, Ennio de Concini, Iuri Naghibin. Regia : Mihail Kalatozov. In distribuţie : Peter Finch (Nobile), Sean Connery (Amundsen), Claudia Cardinale (Valeria), Hardy Kruger (Lundborg). Cortul roşu evocă unul dintre marile momente ale istoriei ştiinţei, unul dintre acele fapte care — asemenea multor altora — demonstrează setea de cunoaştere a omului, curajul şi spiritul său de sacrificiu în lupta cu natura. Este vorba despre expediţia la Polul Nord, organizată de italianul Umberto Nobile. După ce, in 1926, acesta luase parte, in calitate de comandant al dirijabilului „Norvegia", la expediţia polară condusă de celebrul R. Amundsen, doi ani mai tirziu — deci in 1928 — el ia iniţiativa unei noi călătorii, care-şi atinge intr-adevăr scopul. Dar, o dată ajuns la Pol, dirijabilul „Italia" se prăbuşeşte, supravieţuitorii catastrofei găsindu-se dintr-o dată izolaţi intre gheţuri. Apelurile lor disperate, eforturile bărbăteşti de a supravieţui, strădaniile celor „de dincolo“ de a-i repera şi salva, in fine, chinuitorul proces de conştiinţă al lui Nobile, care pleacă de pe banchiză cu primul avion, dar numai şi numai pentru ca, luind contact direct cu organizatorii operaţiilor de salvare, să le poată dirija şi impulsiona — toate acestea constituie subiectul filmului de faţă. Intimplările nu sunt insă pur şi simplu povestite, di in primul rind interpretate. Semnificaţia lor, concluziile morale ce trebuie trase, îi preocupi pe cineaşti în cea mai mare măsură. Filmul îşi declară de altfel deschis caracterul de dezbatere: el e construit ca un proces imaginar al „cazului" Nobile. Bătrin, chinuit de insomnii şi îndoieli în ciuda anilor ce s-au scurs între timp, fostul comandant al dirijabilului „Italia" convoacă în jurul său (nn închipuire, fireşte) toate personajele dramei de odinioară. Ele vor alcătui o instanţă ce trebuie să pronunţe, o dată pentru totdeauna, verdictul vinovăţiei sau nevinovăţiei sale■ Fără îndoială, toate aceste fiinţe — unele dintre ele moarte de mult, continuind să existe însă în memoria torturată a Celui ce se simte răspunzător de pieirea lor — nu reprezintă un fond pentru Nobile altceva decit glasurile propriei sale conştiinţe. Deşi puţin artificios la prima vedere, acest mod de a aborda subiectul prezintă în schimb avantajul clarităţii concluziilor. Cortul roşu ne propune citeva pasionante subiecte de discuţie. Cel dinţii dintre ele este responsabilitatea conducătorului şi, legate de ea, obligaţia sa de a-şi înfrîna pornirile omeneşti îngăduite tuturor celori,alţi, riscul său de a fi de multe ori greşit înţeles în reţinerile sale şi dramele ce pot izvorî dintr-o atare înţelegere greşită. Drama lui Umberto Nobile — ne explică filmul lui Kalatozov — este tocmai aceea că el n-are voie să-şi rişte viaţa, ca oricare dintre membrii de rind ai expediţiei sale. Eroismul îngăduit soldaţilor e interzis DIRECTORUL CĂMINULUI CULTURAL (Urmare din pag. I) muncă, de vîrsta şi preocupările oamenilor, de gradul de cultură şi de concepţiile acestora. Competenţa se exprimă, de cele mai multe ori, în modul de îndrumare şi desfăşurare a acţiunilor culturale şi educative de explicare a politicii partidului şi statului nostru, de popularizare a legilor după care se conduce societatea noastră. Se cere, de asemenea, mai multă pricepere în conducerea unei formaţii corale, teatrale, în coordonarea unei universităţi săteşti, în valorificarea muzeistică a tezaurelor arheologice, etnografice şi literare, a celui folcloric, în stabilirea unor seri tematice interesante în programul săptămînal al căminului cultural. Prestigiul, personalitatea directorului de cămin cultural nu pot fi imaginate şi cu atît mai puţin obţinute dacă-i lipseşte calitatea de animator cultural, entuziasmul. Competenţa se relevă şi în cadrul colaborării cu alţi factori de culturalizare şi de educaţie. Un director de cămin cultural competent va şti să solicite o asistenţă tehnică de calitate pentru formaţiile artistice, va discerne şi va opta pentru anumite spectacole, concerte propuse de ansamblurile profesioniste, va pretinde lectorilor, conferenţiarilor teme speciale, adecvate categoriilor de public din localitatea sa şi va aprecia exact ţinuta şi eficienţa acestor manifestări. Se înţelege că nu poate fi director de cămin cultural cu personalitate decit cel care apare în faţa consătenilor săi ca un om cu ţinută etică şi intelectuală deosebită. De fapt, a defini, cum am încercat mai sus, personalitatea directorului de cămin cultural înseamnă — în cele din urmă — a contura aria responsabilităţii sale culturale, atitudinea sa faţă de actul de cultură pe care îl realizează, modul de a răspunde cerinţelor imperative ale diverselor perioade ca om politic, continuu ancorat în realităţile concrete ale vieţii, bine orientat şi întotdeauna receptiv la nou, la ideile şi observaţiile oamenilor în mijlocul cărora trăieşte şi le consacră programul de activitate culturală. SATUL SOCIALIST CORTUL ROŞU comandantului care, conştient de răspunderea sa faţă de soarta întregii echipe, se salvează pe sine pentru a-i putea salva apoi pe toţi ceilalţi, in loc să rămină ca să moară împreună cu ei, printre gheţuri. Fără a respinge ideea eroismului aşa cum sîntem obişnuiţi să-l înţelegem, Cortul roşu ne vorbeşte şi despre un alt fel de eroism: curajul de a nu muri. Dar Cortul roşu nu este numai o foarte interesantă discuţie• Filmul conţine totodată situaţii pline de tensiune, caractere puternice , şi captivează mai ales spectatorul prin măreţia înfruntării dintre om şi forţele oarbe ale naturii. De aici şi optimismul pe care ni-l comunică. MARA TEODORIAN SATU MARE: Consfătuire pe tema producerii şi valorificării superioare a legumelor şi fructelor De curînd a avut loc la Satu Mare o consfătuire de lucru pe tema producerii şi valorificării superioare a legumelor şi fructelor. La consfătuire au participat directorii întreprinderilor judeţene şi şefii centrelor de producere şi valorificare a legumelor şi fructelor, directorii fabricilor de conserve de legume şi fructe, şefii centrelor de producere şi valorificare a seminţelor de legume şi a materialului săditor din 13 judeţe ale ţării. La lucrările consfătuirii au participat dr. ing. Ion Ceauşescu, secretar general în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi ing. Corneliu Nicolau, şeful centralei de producere, valorificare şi industrializare a legumelor şi fructelor. Au fost dezbătute probleme legate de realizarea indicatorilor de plan pe 1972, contractarea producţiei de legume şi fructe, îmbunătăţirea relaţiilor intre producători şi beneficiari, extinderea acordului global ca formă superioară de retribuire a muncii şi cointeresarea materială a producătorilor. ALBA IULIA: Milioane de viţe altoite Au trecut trei luni de la adoptarea de către Marea Adunare Naţională a Legii privind producerea, valorificarea şi controlul calităţii seminţei şi a materialului săditor. în aceste zile cînd legea intră în vigoare, cele 11 cooperative agricole din judeţul Alba, posesoare de pepiniere viticole, îşi încheie bilanţul şi în sectorul producerii materialului săditor. Bilanţul este bun. Cooperativele au pus la dispoziţia beneficiarilor din ţară şi de peste hotare mai bine de 3 300 000 de viţe altoite de calitate superioară, realizînd un venit de aproape 10 milioane lei. Cu fiecare carte cititâ, cunoşti mai mult, ai sufletul mai bun şi mai frumos. Foto : C. STOICESCU „SFATUL OMENIEI" (Urmare din pag. I.) vorbă cu fiecare tînăr în parte, iar astâzi 6 dintre ei lucrează la diferite întreprinderi din împrejurimi, fapt ce arată că începutul este bun. La acest adevărat „schimb de experienţă" organizat la Braşov s-a stabilit şi cine anume poate face parte din Sfatul omeniei : reprezentanţi ai consiliilor populare şi ai ordinei publice, al S.M.A. şi I.A.S., al organizaţiei de femei, bătrîni cu multă experienţă şi prestigiu in rindul sătenilor, membri ai comisiei de judecată, etc. Pe lingă discuţiile pe care ie poartă cu cei neîncadraţi în cîmpul muncii, pentru Sfatul omeniei din comună s-a stabilit şi o altă sarcină: acea de a ţine permanent legătura cu consiliile populare din oraşele apropiate, cu oficiile de recrutare şi repartizare a forţei de muncă pentru a putea ajuta încadrarea celor fără ocupaţie la diferite întreprinderi sau Instituţii. Iniţiativa de la Braşov merită toată atenţia, iar crearea Sfatului omeniei se poate extinde în ţară. Pentru judeţul Braşov s-au şi luat unele măsuri. In această lună se vor organiza schimburi de experienţă la care vor participa reprezentanţi din diferite localităţi ale judeţului, care vor discuta despre perfecţionarea activităţii Sfaturilor omeniei. DUMINICA 10 IANUARIE PROGRAMUL 1. 8.15 Gimnastică pentru toţi. 8.30 Cravatele roşii. 10.00 Viaţa satului. 11.10 Să înţelegem muzica. 10.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. Mozaic duminical. 14.00 Postmeridian. 16.00 Film serial pentru tineret . Planeta giganţilor. 16.50 Publicitate. 16.55 Campionatele europene de patinaj artistic. Demonstraţiile laureaţilor . Transmisiune directă de la Göteborg. 19.00 Vetre folclorice . Mehedinţi. 19.20 001 de seri. Aventurile celor doi căţei. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportajul săptămînii. Variantă la o doină. Dimensiuni contemporane în Ţara Moţilor. 20.20 Film artistic : Bancnota de un milion de lire sterline. 21.50 Alo, Sofia, aici Bucureşti... Muzica uşoară, dansul şi buna dispoziţie şi-au dat întîlnire la Bucureşti într-o emisiuni realizată în colaborare de Televiziunile română şi bulgară. 22.50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL 2. 20.00 Festival Mozart. 20.35 Buletin de ştiri. 20.40 Săptămîna culturală bucureşteană. 21.45 Noutăţi ştiinţifice şi tehnice din lumea întreagă. 21.55 Film serial: Invadatorii (VIII) (reluare). Nr. 836 Sîmbătă 15 ianuarie CITITORII NE SESIZEAZĂ • Alo, direcţia sanitarâ, se aude ? De curind, intr-o noapte, băiatul meu a avut o puternică hemoragie pe nas. Singura salvare era circumscripţia Sanitară. In puterea nopţii am înjugat două vaci la un car şi am pornit spre Vultureni, satul reşedinţă al comunei, unde işi are sediul unitatea medicală, cale de aproape 3 km. Cu chiu cu vai, am ajuns la circumscripţie pe la ora 5 dimineaţa. Numai datorită priceperii, dragostei de meserie şi de viaţa oamenilor ce-i are in îngrijire, medicul Mihai Fux,, ajutat de sora medicală Natalia Dobraniş, mi-a salvat copilul de la moarte. Intre timp, împreună cu sora Dobraniş ne-am dus la Consiliul popular comunal, alţi aproape 2 km, de unde am dat telefon la Podul Turcului, solicitînd maşina Salvării. Desigur, toate aceste drumuri nu le-am fi făcut dacă circumscripţia sanitară ar avea telefon. Faţă de cele de mai sus nu cred că mai este nevoie a insista asupra necesităţii instalării unui telefon şi la instituţia sus-amin tită. H ILIE HUJU satul Dudeşti, judeţul Bacău. • Un I. L F. uituc In fiecare an cooperativa agricolă din comună noastră contractează livrarea produselor legumicole, cu Întreprinderea de legume și fructe-Botoșani. Din păcate, în ultimul timp I.L.F-ul are prostul obicei de a nu respecta clauzele contractuale, neprezentîndu-se să-și ridice marfa. Nu mai vorbesc de banii cheltuiţi şi timpul irosit cu corespondenţa şi cu telefoanele. Nefiind predate la vreme, produsele se depreciază, astfel incit de multe ori, în loc să ajungă în plasa gospodinelor de la oraş care le aşteaptă cu nerăbdare, acestea sunt date fie în hrana vitelor, fie pur şi simplu aruncate pe grilă. Trebuie arătat că şi azi producţia de varză de pe un hectar se află la sediul cooperativei agricole, depreciindu-se. Ce păcat că tovarăşii de la I.L.F• Botoşani nu sunt verze! Ar merita să fie daţi niţel prin râzătoare! DUMITRU DOMNIŞORII comuna Todireni, judeţul Botoşani • Acum vor sufla şi-n iaurt La cooperativa agricolă Rediu din cauza unor defecte la motorul morii cu ciocănele s-au aprins pătulele de porumb. Au intervenit pompierii militari şi civili, elevii şcolii generale din comună, profesorii de la şcoală şi, fireşte, ţăranii cooperatori. Focul a fost stins înainte de a fi luat proporţii, astfel incit pagubele sunt destul de mici. Dar, mici sau mari, ele vorbesc totdeauna despre acelaşi lucru condamnabil: indiferenţa. După ce s-au fript cu această ciorbă fierbinte, este de aşteptat că tovarăşii care răspund in cooperativă de paza contra incendiilor şi în ultimă instanţă chiar conducerea cooperativei agricole din Rediu, vor avea grijă să sufle şi un iaurt. SERGIU AVRAM salariat, Piatra Neamţ DUMINICA 16 IANUARIE PROGRAMUL 1. 6.00 Buletin de ştiri. 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Parada cîntecului. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Intilnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Miniaturi instrumentale 13.30 Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. 14.00 Unda veselă. „La gura... caloriferului" 14.30 La microfon Luigi Ionescu, Mie Nakao şi Dalida. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Concert de muzică populară. 15.30 Recital de operetă Ion Dacian şi Hilde Gueden. 16.00 Estrada duminicală. 17.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 19.00 Radiojurnal. 20.00 Tableta de seară, de George Ivașcu. 20.40 Meridiane melodii. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Aplauze pentru Josephine Baker și Gică Petrescu. 22.50 Moment poetic. 23.00 Muzică de dans. PROGRAMUL 26.00 Matineu duminical. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii. 9.00 Melodii semnate de Gelu Solomonescu. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Vă place opera ? Emisiune de Elena Horos Rădulescu. 10.00 Avanpremieră cotidiană. 10.15 Corul „Madrigal". 10.30 A 7-a artă. 11.00 Concertul capodoperei or. 13.00 Varietăţi muzicale. 14.00 Buletin de ştiri 14.05 Melodii popilare. 14.30 Cine ştie cîştigă. 15.00 Uverturi la opere Celebre. 15.30 Muzică de promenadă. 15.45 Publicitate radio. 16.00 Arturo Toscanini la pupitrul Orchestrei simfonice. 16.30 Cărturari români. „Vasile Alecsandri". 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Almanah sonor. 18.00 „Cîntecele mele, salbă de mărgele". 18.30 Gala marilor interpreţi de operă. 19.00 Romanţe interpretate de Vali Niculescu. 19.10 Teatru radiofonic. 20.00 Buletin de ştiri. 20.05 Concertul orchestrei simfonice a radioteleviziunii. 22.00 In ritmul dansului. 23.00 Buletin de stiri. Peştele congelat are o mare valoare nutritivă! Bogat în grăsimi, proteine şi fosfor, peştele congelat este gustos, conţine multe calorii, păstrând Intacte toate calităţile celui proaspăt. Se recomandă decongelarea la temperatura camerei. Cumpăraţi peşte congelat din MAGAZINELE ALIMENTARE ALE COOPERAȚIEI DE CONSUM