Satul Socialist, ianuarie 1972 (Anul 4, nr. 826-849)
1972-01-28 / nr. 847
ANUL IV Nr. 847 VINERI 28 IANUARIE 1972 4 pagini—30 bani I In intimpinarea congresului uniunii naţionale A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE Vorbeau in graiul lor ţărănesc, simplu, aşezat şi frumos despre trecut, analizau acest trecut, adică faptele lor, ce au reuşit să facă şi ce nu, iar gindurile li se îndreptau cu încredere spre viitor, spre primăvara care vine şi mai departe. Era un dialog despre pămint şi roadele lui şi in acelaşi timp un dialog despre conştiinţă, despre responsabilitatea omului faţă de sine, faţă de aşezarea în care trăieşte, faţă de societate şi de ţară. In această adunare generală, in acest forum al democraţiei cooperatiste, am revăzut cu alţi ochi localitatea de care mă leagă atitea amintiri. Cunosc Izvoarele, Nalbantul, Cataloiul, Niculiţelul, Cerna. Dar in acest ţinut din nordul Dobrogei, pe aceste meleaguri ale judeţului Tulcea, comuna Horia îmi e cea mai cunoscută. E ca o poezie învăţată pe de rost. Dar, vedeţi, viaţa nu e poezie, sau dacă ■admitem că este, poeziei ei i se adaugă noi versuri, la nesfîrşit. Cînd spun Valea Soldatului şi Lozva cuprind şesul, văile şi costişele ce formează perimetrul agrar al comunei Horia. Cînd spun Ceair cuprind pămîntul tăiat de acea firavă apă numită Taiţa, unul din cele două pîrîuri ale Dobrogei. Cînd spun Bejenaru, Machedon, Cîmpeanu, Străjan, Rusu, Chiscop, Antohi cuprind gospodării şi destine, generaţii în şir de oameni. Reprezentanţii acestor gospodării şi ai altor familii erau in adunarea generală a cooperatorilor din Horia. Vorbeau despre trecut şi nu prea aveau cu ce se mîndri. Nu se refereau la trecutul îndepărtat, ci la anii din urmă. Nu sunt delăsători, nu sunt leneşi, negospodari oamenii din Horia. Dimpotrivă. Vorba primarului comunei, Dumitru Ioniţă, care nu s-a născut pe aceste meleaguri şi poate, prin urmare, aprecia lucrurile cu un ochi detaşat, cum se spune: „în Horia sunt oameni de ispravă, iuţi la minte şi la fire, săritori şi vrednici. Dar trebuie să ştii să te apropii de ei. Xenii, odinioară, au fost săraci lipiţi pămintului, dar în vremea noastră s-au ridicat. S-au ridicat până la situaţia de fruntaşi în comună. Bineînţeles, prin muncă, prin cinste“. Da, nu sunt delăsători, leneşi, oamenii din Horia şi, totuşi, pînă acum cîţiva ani cooperativa lor agricolă ajunsese la impas. E suficient să spun că in 1968 valoarea unei norme a fost de 6 lei. Vorbeau oamenii despre trecut, analizau atenţi, cu exigenţă activitatea de anul trecut, dezbăteau planul pe 1972 şi se gîndeau la primăvară şi mai departe. Pămîntul lor arabil se întinde pe o suprafaţă de 2 318 hectare. Anul trecut au semănat 745 hectare cu grîu şi 550 cu porumb. La porumb, au obţinut medie 3 270 kg, situindu-se, în cadrul judeţului, pe locul III. Valoarea unei norme convenţionale a fost de 20 de lei. Nu e mult dacă o comparăm, bunăoară, cu cea de 36 de lei realizată , la cooperativa agricolă din Izvoarele, comună vecină. Dar important e revirimentul care a avut loc, aş îndrăzni să spun un adevărat salt în evoluţia cooperativei din Horia. Cauzele acestui reviri- PETRE DINCU (Continuare in pag. a 3-a) DIALOG DESPRE PĂMÎNT ŞI CONŞTIINŢĂ Comunistul Alexandru Barboş se bucură de multă preţuire în rîndul cooperatorilor din Iclod, judeţul Cluj. In 1971, brigada condusă de el a realizat o producţie medie de cartofi de 27 000 kg la hectar, faţă de 18 000 kg cit prevedea planul. Cu aproape o lună de zile Înainte de termen Am terminat repararea utilajului agricol Colectivul de muncă al staţiunii de mecanizare Găneasa, judeţul Olt, a încheiat campania de reparare a maşinilor şi tractoarelor cu aproape o lună înainte de termenul stabilit. Aceasta este realizarea cea mai de seamă cu care mecanizatorii noştri întîmpină Congresul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, congres pe care îl consideră ca fiind şi al lor. Prin pregătirea din vreme a utilajelor, mecanizatorii îşi vor aduce anul acesta o contribuţie mai mare la sporirea producţiei agricole în cooperative. Printre utilajele reparate şi recepţionate cu o exigenţă mai mare decit oricînd se află 97 de tractoare, 48 de semănători, 42 de combine. Au fost puse in stare de funcţiune şi celelalte utilaje, iar mijloacele de transport cu care s-a lucrat tot timpul au fost revizuite. Toţi mecanizatorii au lucrat cu simţ de răspundere, comparabil cu cel manifestat în campanii. Perioada de reparaţii le-a permis acestora, cit şi mecanicilor de atelier şi maiştrilor să-şi etaleze ingeniozitatea, deprinderile şi cunoştinţele profesionale. Mecanicul agricol Ştefan Dincă este specializat îndeosebi în repararea semănătorilor. Semănă GHEORGHE SANDA directorul staţiunii de mecanizare Gâneasa, judeţul Olt (Continuare in pag. a 3-a} ÎN PAGINA A 3-A: • ACORDUL GLOBAL IMPUNE O TEMEINICA ORGANIZARE A MUNCII ! • ÎN ACEST AN, BE- I NEFIGIILE VOR FI DU-BLE FAȚĂ DE 1970 Faima de legumicultori a cooperatorilor din Tomnatic, judeţul Timiş, a făcut de mult ocolul ţării. Valorificînd condiţiile pedoclimatice şi pe cele oferite de 10 hectare de seră încălzită, cooperativa trimite pe piaţa internă şi la export mari cantităţi de legume. Meritul este şi al inginerei Ana Gruescu, șefa fermei legumicole. PRASILA PROPRIE, BAZA CREŞTERII EFECTIVELOR în urmă cu cîţiva ani, cînd am luat în primire ferma zootehnică, efectivul matcă reprezenta abia 40 la sută din totalul bovinelor, iar majoritatea, vacilor erau bătrîne, slab productive. Urmărind doar să realizeze scriptic numărul de animale prevăzut în plan, consiliul de conducere apela, an de an, la cumpărări. Dar, ce se cumpăra într-un an, în cel următor se reforma, în timp ce prăsila proprie, mult mai valoroasă, era neglijată. Urmarea: producţii scăzute, neeconomice, cu mult sub nivelul posibilităţilor şi condiţiilor de care dispunea cooperativa. Mi-am dat seama, de la început, că înlăturarea acestei situaţii cu totul necorespunzătoare, creşterea producţiei de lapte şi de carne pot fi realizate schimbînd radical orientarea existentă în domeniul reproducţiei animalelor. De aceea, cu sprijinul consiliului de conducere, am stabilit o serie de măsuri tehnice şi organizatorice, imediate şi de perspectivă, privind creşterea numerică a efectivelor, îmbunătăţirea structurii acestora, paralel cu ameliorarea însuşirilor lor de producţie. Practic, am renunţat la cumpărări şi am hotărît să valorificăm cît mai bine, prăsila obţinută în unitate, în acest scop, am organizat în cadrul fermei un punct de însămînţări artificiale, folosind la reproducţie numai material seminal provenit de la tauri elită şi record, din rasele Bălţată Românească şi Pinzgau. Am reţinut pentru reproducţie toate viţelele obţinute, asigurîndu-le hrănire abundentă şi bine echilibrată în substanţe proteice şi energetice, în vederea realizării unui ritm intens de creştere şi a unei dezvoltări normale a funcţiilor de reproducţie. în acest fel, viţelele au întrunit condiţiile pentru a fi date la montă înainte de a împlini 18 luni. Paralel, am introdus o riguroasă selecţie a noilor generaţii de femele, luînd drept criteriu de bază producţiile realizate la prima lactaţie. Procedînd astfel, am asigurat, an de an, o tot mai bună bază materială sporirii producţiei de lapte şi carne şi, în acelaşi timp condiţii pentru a elimina din lotul de vaci mulgătoare exemplarele taiate, fără a diminua însă efectivul matcă planificat. Roadele acestei munci susţinute au început să se contureze. La sfîrşitul anului 1971, prin trecerea la turma de bază a 115 juninci crescute de noi, am realizat un efectiv de 360 de vaci şi juninci gestante, faţă de 340 cît prevedea planul. Prin eliminarea a încă 40 de vaci necorespunzătoare întregul efectiv matcă a fost înnoit, predominînd vacile în vîrstă de 6—7 ani, cu însuşiri productive valoroase. în aceste condiţii, producţia medie de lapte a sporit de la 1500 1, cît se obţinea cu trei ani în urmă, la 2 100 1 de la fiecare vacă. In anul 1972, avem posibilităţi să realizăm o producţie medie de 2 800 1, iar în 1973, cel puţin 3 000 lapte, paralel cu sporirea în fiecare an a numărului de vaci mulgătoare cu cel puţin 50 de capete. Ferma are în prezent 50 de viţele montate, care în următoarele 2—3 luni vor trece la turma de bază. Alte 72 de viţele, în vîrstă de peste 6 luni, sunt întreţinute în cele mai bune condiţii, pentru a putea fi date la montă în cursul acestui an. Odată cu trecerea acestora în rîndul primiparelor, vom continua selecţia vacilor aflate în producţie, în scopul eliminării treptate a exemplarelor care nu asigură o producţie economică, respectiv cîte cel puţini 2 500 lapte anual. Vreau să mai subliniez că măsurile amintite au fost însoţite de altele privind organizarea bazei furajere, prin corelarea economică între efective, nivelul producţiei şi cantitatea de furaje. Ferma are în folosinţă 100 de hectare de păşune, precum şi 260 hectare de teren arabil, pe care cultivăm, cu Ing. MIHAI GRIGORAŞ şef de fermă zootehnică la cooperativa agricolă Salcea, judeţul Suceava (Continuare în pag. a 3-a) DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, S-A ÎNTORS DE LA PRAGA Miercuri seara s-a înapoiat în Capitală, venind de la Praga, delegaţia de partid şi guvernamentală, condusă , de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a participat la Consfătuirea ordinară a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă Miroslav Sulek, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) COMUNICATUL Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia In zilele de 25 şi 26 ianuarie 1972 a avut loc la Praga Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală. La consfătuire au participat : din partea Republicii Populare Bulgaria : Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, conducătorul delegaţiei, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Bulgaria, Petăr Mladenov, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Konstantin Tellalov, membru al C.C. al P.C.R., şeful secţiei de politică externă şi probleme internaţionale a C.C. al P.C.R. , din partea Republicii Socialiste Cehoslovace : Gustav Husak, secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, conducătorul delegaţiei, Ludvik Svoboda, membru al Prezidiului C.C. al P.C.C., preşedintele R.S. Cehoslovace, Lubomir Strougal, membru al Prezidiului C.C. al P.C.C., președintele guvernului R.S. Cehoslovace, Vasil Bilak, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C.C., Bohuslav Chnoupek, membru al C.C. al P.C.C., ministrul afacerilor externe al R.S. Cehoslovace , din partea Republicii Democrate Germane, Erich Honecker, prim-secretar al C.C. al Partidului Socialist Unit din Germania, conducătorul delegaţiei, Hermann Axen, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Wolfgang Rauchfuss, membru al C.C. al P.S.U.G., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.D.G., Otto Winzer, membru al C.C. al P.S.U.G., ministrul afacerilor externe, Paul Markowski, membru al C.C. al P.S.U.G., şeful secţiei relaţii externe a C.C. al P.S.U.G., Oskar Fischer, membru al C.C. al P.S.U.G., adjunct al ministrului afacerilor externe, Werner Eberlein, membru al comisiei de revizie a P.S.U.G., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.S.U.G. , din partea Republicii Populare Polone , Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, conducătorul delegaţiei, Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliului de Ministri al R. P. Polone, Stefan Olszowski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., ministrul afacerilor externe, Jozef Tejchma, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P., Ryszard Frelek, membru al Secretariatului, şeful secţiei externe a C.C. al P.M.U.P., Stanislaw Trepczynski, membru al C.C. al P.M-U.P., adjunct al ministrului afacerilor externe , din partea Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, conducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, din partea Republicii Populare Ungare, Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, conducătorul delegaţiei, Jeno Fock, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar, Janos Peter, membru al C.C. al P.M.S.U., ministrul afacerilor externe , din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste : Leonid Ilici Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., conducătorul delegaţiei, Alexei Nikolaevici Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Konstantin Feodorovici Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., Konstantin Viktorovici Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., Vasili Vasilievici Kuzneţov, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al ministrului afacerilor externe. Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ a examinat problemele actuale ale păcii, securităţii şi colaborării în Europa şi ale pregătirii conferinţei general europene. A fost adoptată o declaraţie privind pacea, securitatea şi colaborarea în Europa. Participanţii la consfătuire au condamnat noile acte de agresiune ale S.U.A. în Indochina şi au adoptat în această problemă o declaraţie corespunzătoare. La consfătuire a avut loc, de asemenea, un schimb de păreri cu privire la alte probleme internaţionale de interes comun. Statele reprezentate la şedinţă au confirmat în mod unanim că sunt gata să nu-şi precupeţească nici în viitor eforturile pentru întărirea unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste. Ele sînt hotărîte ca, în soluţionarea problemelor internaţionale, să apere linia îndreptată spre menţinerea şi întărirea păcii, spre colaborare internaţională, să dea o ripostă agresiunii şi reacţiunii imperialiste, să sprijine lupta popoarelor pentru libertate, independenţă naţională şi progres social. La lucrările consfătuirii a luat parte comandantul suprem al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, mareşalul Uniunii Sovietice I. I. Iakubovski, şi secretarul general al Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, N. P. Firiubin. Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ s-a desfăşurat într-un spirit de prietenie frăţească şi colaborare între participanţi. ul privindECLARAŢIE pacea, securitatea şi colaborarea în Europa Republica Populară Bulgaria, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Socialistă România, Republica Populară Ungară şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, reprezentate la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc la Praga la 25—26 ianuarie 1972, au examinat evoluţia din ultimul timp a evenimentelor din Europa. Ele au analizat aceste evenimente din unghiul de vedere al obiectivului lor neschimbat, acela de a determina transformarea continentului european într-o regiune a păcii permanente, trainice, într-o zonă a cooperării fructuoase între state suverane şi egale în drepturi, într-un factor de stabilitate şi înţelegere în lumea întreagă. Participanţii la consfătuire au constatat cu satisfacţie că în această direcţie s-au obţinut noi progrese. Un rol de cea mai mare importanţă pentru coeziunea tuturor forţelor care se pronunţă pentru pace şi colaborare în Europa îl au propunerile statelor socialiste privind întărirea securităţii europene şi convocarea în acest scop a conferinţei generaleuropene, cuprinse în Declaraţia de la Bucureşti din 1966, în Apelul de la Budapesta din 1969 şi în Declaraţia de la Berlin din 1970. Aceste propuneri ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, precum şi acţiunile şi iniţiativele întreprinse de ele ulterior, constituie un amplu program de pace (Continuare în pag. a 4-a) DECLARAŢIE în legătură cu continuarea agresiunii S. U. A. în Indochina ÎN PAGINA A IV-A