Satul Socialist, ianuarie 1972 (Anul 4, nr. 826-849)

1972-01-28 / nr. 847

ANUL IV Nr. 847 VINERI 28 IANUARIE 1972 4 pagini—30 bani I In intim­pi­narea congresului uniunii naţionale A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE Vorbeau in graiul lor ţărănesc, simplu, aşezat şi frumos despre trecut, analizau acest trecut, adică faptele lor, ce au reuşit să facă şi ce nu, iar gindurile li se îndreptau cu încredere spre viitor, spre pri­măvara care vine şi mai departe. Era un dialog despre pămint şi roadele lui şi in acelaşi timp un dialog despre conştiinţă, despre responsabilitatea omului faţă de sine, faţă de aşezarea în care tră­ieşte, faţă de societate şi de ţară. In această adunare generală, in acest forum al democraţiei coo­peratiste, am revăzut cu alţi ochi localitatea de care mă leagă ati­­tea amintiri. Cunosc Izvoarele, Nalbantul, Cataloiul, Niculiţelul, Cerna. Dar in acest ţinut din nor­dul Dobrogei, pe aceste meleaguri ale judeţului Tulcea, comuna Ho­­ria îmi e cea mai cunoscută. E ca o poezie învăţată pe de rost. Dar, vedeţi, viaţa nu e poezie, sau dacă ■admitem că este, poeziei ei i se adaugă noi versuri, la nesfîrşit. Cînd spun Valea Soldatului şi Lozva cuprind şesul, văile şi cos­tişele ce formează perimetrul agrar al comunei Horia. Cînd spun Ceair cuprind pămîntul tă­iat de acea firavă apă numită Taiţa, unul din cele două pîrîuri ale Dobrogei. Cînd spun Bejenaru, Machedon, Cîmpeanu, Străjan, Rusu, Chiscop, Antohi cuprind gospodării şi destine, generaţii în şir de oameni. Reprezentanţii a­­cestor gospodării şi ai altor fami­lii erau in adunarea generală a cooperatorilor din Horia. Vorbeau despre trecut şi nu prea aveau cu ce se mîndri. Nu se refereau la trecutul îndepărtat, ci la anii din urmă. Nu sunt delăsă­tori, nu sunt leneşi, negospodari oamenii din Horia. Dimpotrivă. Vorba primarului comunei, Du­mitru Ioniţă, care nu s-a născut pe aceste meleaguri şi poate, prin urmare, aprecia lucrurile cu un ochi detaşat, cum se spune: „în Horia sunt oameni de ispravă, iuţi la minte şi la fire, săritori şi vred­nici. Dar trebuie să ştii să te apro­pii de ei. Xenii, odinioară, au fost săraci lipiţi pămintului, dar în vremea noastră s-au ridicat. S-au ridicat până la situaţia de fruntaşi în comună. Bineînţeles, prin mun­că, prin cinste“. Da, nu sunt delă­sători, leneşi, oamenii din Horia şi, totuşi, pînă acum cîţiva ani cooperativa lor agricolă ajunsese la impas. E suficient să spun că in 1968 valoarea unei norme a fost de 6 lei. Vorbeau oamenii despre trecut, analizau atenţi, cu exigenţă acti­vitatea de anul trecut, dezbăteau planul pe 1972 şi se gîndeau la primăvară şi mai departe. Pămîn­tul lor arabil se întinde pe o su­prafaţă de 2 318 hectare. Anul trecut au semănat 745 hectare cu grîu şi 550 cu porumb. La porumb, au obţinut medie 3 270 kg, si­­tuindu-se, în cadrul judeţului, pe locul III. Valoarea unei norme convenţionale a fost de 20 de lei. Nu e mult dacă o comparăm, bu­năoară, cu cea de 36 de lei reali­zată , la cooperativa agricolă din Izvoarele, comună vecină. Dar im­portant e revirimentul care a avut loc, aş îndrăzni să spun un adevă­rat salt în evoluţia cooperativei din Horia. Cauzele acestui reviri- PETRE DINCU (Continuare in pag. a 3-a) DIALOG D­ESPRE P­ĂMÎNT Ş­I CONŞTIINŢĂ Comunistul Alexandru Bar­­boş se bucură de multă preţuire în rîndul cooperatorilor din Iclod, judeţul Cluj. In 1971, bri­gada condusă de el a realizat o producţie medie de cartofi de 27 000 kg la hectar, faţă de 18 000 kg cit prevedea planul. Cu aproape o lună de zile Înainte de termen Am terminat repararea utilajului agricol Colectivul de muncă al staţiunii de mecanizare Găneasa, judeţul Olt, a încheiat campania de re­parare a maşinilor şi tractoarelor cu aproape o lună înainte de ter­menul stabilit. Aceasta este rea­lizarea cea mai de seamă cu care mecanizatorii noştri întîmpină Con­gresul Uniunii Naţionale a Coo­perativelor Agricole de Produc­ţie, congres pe care îl consideră ca fiind şi al lor. Prin pregătirea din vreme a utilajelor, mecanizatorii îşi vor aduce anul acesta o contribuţie mai mare la sporirea producţiei agricole în coopera­tive. Printre utilajele reparate şi recepţio­nate cu o exigenţă mai mare decit oricînd se află 97 de tractoare, 48 de semănători, 42 de combine. Au fost puse in stare de funcţiune şi celelalte utilaje, iar mijloacele de trans­port cu care s-a lu­crat tot timpul au fost revizuite. Toţi mecanizatorii au lucrat cu simţ de răs­pundere, comparabil cu cel manifestat în campanii. Perioada de reparaţii le-a permis acestora, cit şi meca­nicilor de atelier şi maiştrilor să-şi etaleze ingeniozitatea, deprin­derile şi cunoştinţele profesionale. Mecanicul agricol Ştefan Din­că este specializat îndeo­sebi în repararea se­mănătorilor. Semănă­ GHEORGHE SANDA directorul staţiunii de mecanizare Gâneasa, judeţul Olt (Continuare in pag. a 3-a} ÎN PAGINA A 3-A: • ACORDUL GLOBAL IMPUNE O TEMEINICA ORGANIZARE A MUN­CII ! • ÎN ACEST AN, BE- I NEFIGIILE VOR FI DU-­­­BLE FAȚĂ DE 1970 Faima de legumicultori a co­operatorilor din Tomnatic, ju­deţul Timiş, a făcut de mult o­­colul ţării. Valorificînd condiţi­ile pedoclimatice şi pe cele ofe­rite de 10 hectare de seră în­călzită, cooperativa trimite pe piaţa internă şi la export mari cantităţi de legume. Meritul este şi al inginerei Ana Gruescu, șefa fermei legumicole. PRASILA PROPRIE, BAZA CREŞTERII EFECTIVELOR în urmă cu cîţiva ani, cînd am luat în primire ferma zootehnică, efectivul matcă reprezenta abia 40 la sută din totalul bovinelor, iar majoritatea, vacilor erau bătrî­­ne, slab productive. Urmărind doar să realizeze scriptic numărul de animale prevăzut în plan, con­siliul de conducere apela, an de an, la cumpărări. Dar, ce se cum­păra într-un an, în cel următor se reforma, în timp ce prăsila proprie, mult mai valoroasă, era neglijată. Urmarea: producţii scăzute, neeconomice, cu mult sub nivelul posibilităţilor şi condiţii­lor de care dispunea cooperativa. Mi-am dat seama, de la început, că înlăturarea acestei situaţii cu totul necorespunzătoare, creşte­rea producţiei de lapte şi de car­ne pot fi realizate schimbînd ra­dical orientarea existentă în do­meniul reproducţiei animalelor. De aceea, cu sprijinul consiliului de conducere, am stabilit o serie de măsuri tehnice şi organizato­rice, imediate şi de perspectivă, privind creşterea numerică a efec­tivelor, îmbunătăţirea structurii acestora, paralel cu ameliorarea însuşirilor lor de producţie. Prac­tic, am renunţat la cumpărări şi am hotărît să valorificăm cît mai bine, prăsila obţinută în unitate, în acest scop, am organizat în ca­drul fermei un punct de însămîn­­ţări artificiale, folosind la repro­ducţie numai material seminal provenit de la tauri elită şi re­cord, din rasele Bălţată Româ­nească şi Pinzgau. Am reţinut pentru reproducţie toate viţelele obţinute, asigurîndu-le hrănire a­­bundentă şi bine echilibrată în substanţe proteice şi energetice, în vederea realizării unui ritm in­tens de creştere şi a unei dezvol­tări normale a funcţiilor de re­producţie. în acest fel, viţelele au întrunit condiţiile pentru a fi da­te la montă înainte de a împlini 18 luni. Paralel, am introdus o ri­guroasă selecţie a noilor generaţii de femele, luînd drept criteriu de bază producţiile realizate la pri­ma lactaţie. Procedînd astfel, am asigurat, an de an, o tot mai bună bază materială sporirii producţiei de lapte şi carne şi, în acelaşi timp condiţii pentru a elimina din lotul de vaci mulgătoare exemplarele taiate, fără a diminua însă efec­tivul matcă planificat. Roadele acestei munci susţinute au început să se contureze. La sfîrşitul anului 1971, prin trecerea la turma de bază a 115 juninci crescute de noi, am realizat un efectiv de 360 de vaci şi juninci gestante, faţă de 340 cît prevedea planul. Prin eliminarea a încă 40 de vaci necorespunzătoare între­gul efectiv matcă a fost înnoit, predominînd vacile în vîrstă de 6—7 ani, cu însuşiri productive valoroase. în aceste condiţii, pro­ducţia medie de lapte a sporit de la 1500 1, cît se obţinea cu trei ani în urmă, la 2 100 1 de la fie­care vacă. In anul 1972, avem po­sibilităţi să realizăm o producţie medie de 2 800 1, iar în 1973, cel puţin 3 000­­ lapte, paralel cu sporirea în fiecare an a număru­lui de vaci mulgătoare cu cel pu­ţin 50 de capete. Ferma are în prezent 50 de vi­ţele montate, care în următoarele 2—3 luni vor trece la turma de bază. Alte 72 de viţele, în vîrstă de peste 6 luni, sunt întreţinute în cele mai bune condiţii, pentru a putea fi date la montă în cursul acestui an. Odată cu trecerea a­­cestora în rîndul primiparelor, vom continua selecţia vacilor a­­flate în producţie, în scopul eli­minării treptate a exemplarelor care nu asigură o producţie eco­nomică, respectiv cîte cel puţini 2 500­­ lapte anual. Vreau să mai subliniez că mă­surile amintite au fost însoţite de altele privind organizarea bazei furajere, prin corelarea economică între efective, nivelul producţiei şi cantitatea de furaje. Ferma are în folosinţă 100 de hectare de pă­şune, precum şi 260 hectare de te­ren arabil, pe care cultivăm, cu Ing. MIHAI GRIGORAŞ şef de fermă zootehnică la cooperativa agricolă Salcea, judeţul Suceava (Continuare în pag. a 3-a) DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, S-A ÎNTORS DE LA PRAGA Miercuri seara s-a înapoiat în Capitală, venind de la Praga, dele­gaţia de partid şi guvernamentală, condusă , de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, care a participat la Consfătuirea ordinară a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Din delegaţie au făcut parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri,­ Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mă­­nescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, delegaţia a fost salutată de to­varăşii Manea Mănescu, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, E­­mil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de institu­ţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă Miroslav Sulek, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti, şi membri ai amba­sadei. (Agerpres) COMUNICATUL Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia In zilele de 25 şi 26 ianuarie 1972 a avut loc la Praga Consfă­tuirea Comitetului Politic Consul­tativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia de priete­nie, colaborare şi asistenţă mu­tuală. La consfătuire au participat : din partea Republicii Populare Bulgaria : Todor Jivkov, prim-se­­cretar al C.C. al Partidului Comu­nist Bulgar, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Populare Bulgaria, conducătorul delegaţiei, Stanko Todorov, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Mi­niştri al R.P. Bulgaria, Petăr Mla­­denov, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Kon­stantin Tellalov, membru al C.C. al P.C.R., şeful secţiei de politică externă şi probleme internaţionale a C.C. al P.C.R. , din partea Re­publicii Socialiste Cehoslovace : Gustav Husak, secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, conducătorul delega­ţiei, Ludvik Svoboda, membru al Prezidiului C.C. al P.C.C., pre­şedintele R.S. Cehoslovace, Lubo­­mir Strougal, membru al Prezi­diului C.C. al P.C.C., președintele guvernului R.S. Cehoslovace, Va­sil Bilak, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C.C., Bohuslav Chnoupek, membru al C.C. al P.C.C., ministrul afacerilor externe al R.S. Cehoslovace , din partea Republicii Democrate Germane, Erich Honecker, prim-secretar al C.C. al Partidului Socialist Unit din Germania, conducătorul dele­gaţiei, Hermann Axen, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Wolfgang Rauchfuss, membru al C.C. al P.S.U.G., vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri al R.D.G., Otto Winzer, membru al C.C. al P.S.U.G., ministrul afa­cerilor externe, Paul Markowski, membru al C.C. al P.S.U.G., şeful secţiei relaţii externe a C.C. al P.S.U.G., Oskar Fischer, membru al C.C. al P.S.U.G., ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Werner Eberlein, membru al comisiei de revizie a P.S.U.G., ad­junct de şef de secţie la C.C. al P.S.U.G. , din partea Republicii Populare Polone , Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, condu­cătorul delegaţiei, Piotr Jarosze­­wicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., președintele Con­siliului de Ministri al R. P. Po­lone, Stefan Olszowski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., ministrul afacerilor ex­terne, Jozef Tejchma, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P., Ryszard Frelek, mem­bru al Secretariatului, şeful secţiei externe a C.C. al P.M.U.P., Stanis­­law Trepczynski, membru al C.C. al P.M-U.P., adjunct al ministrului afacerilor externe , din partea Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, con­ducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, din partea Republicii Populare Ungare, Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, conducătorul delegaţiei, Jeno Fock, membru al Biroului Politic­ al C.C. al P.M.S.U., preşe­dintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar, Ja­nos Peter, membru al C.C. al P.M.S.U., ministrul afacerilor ex­terne , din partea Uniunii Republi­cilor Sovietice Socialiste : Leonid Ilici Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., conducătorul de­legaţiei, Alexei Nikolaevici Kosî­­ghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Konstantin Feodorovici Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., Kon­stantin Viktorovici Rusakov, mem­bru al C.C. al P.C.U.S., şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., Vasili Vasilie­­vici Kuzneţov, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al minis­trului afacerilor externe. Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ a examinat problemele actuale ale păcii, securităţii şi co­laborării în Europa şi ale pregăti­rii conferinţei general europene. A fost adoptată o declaraţie privind pacea, securitatea şi colaborarea în Europa. Participanţii la consfătuire au condamnat noile acte de agresiune ale S.U.A. în Indochina şi au a­­doptat în această problemă o de­claraţie corespunzătoare. La consfătuire a avut loc, de ase­menea, un schimb de păreri cu pri­vire la alte probleme internaţio­nale de interes comun. Statele re­prezentate la­ şedinţă au confir­mat în mod unanim că sunt gata să nu-şi precupeţească nici în vii­tor eforturile pentru întărirea uni­tăţii şi coeziunii ţărilor socialiste. Ele sînt hotărîte ca, în soluţiona­rea problemelor internaţionale, să apere linia îndreptată spre menţi­nerea şi întărirea păcii, spre cola­borare internaţională, să dea o ri­postă agresiunii şi reacţiunii impe­rialiste, să sprijine lupta popoare­lor pentru libertate, independenţă naţională şi progres social. La lucrările consfătuirii a luat parte comandantul suprem al For­ţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Var­şovia, mareşalul Uniunii Sovietice I. I. Iakubovski, şi secretarul gene­ral al Comitetului Politic Consul­tativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, N. P. Firiubin. Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ s-a desfăşurat într-un spirit de prietenie frăţească şi co­laborare între participanţi. ul privind­ECLARAŢIE pacea, securitatea şi colaborarea în Europa Republica Populară Bulgaria, Re­publica Socialistă Cehoslovacă, Repu­blica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Socialistă România, Republica Populară Ungară şi Uniunea Republicilor Sovietice So­cialiste, reprezentate la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al sta­telor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc la Praga la 25—26 ianuarie 1972, au examinat evoluţia din ultimul timp a eveni­mentelor din Europa. Ele au analizat aceste evenimente din unghiul de ve­dere al obiectivului lor neschimbat, acela de a determina transformarea continentului european într-o re­giune a păcii permanente, trainice, într-o zonă a cooperării fructuoase între state suverane şi egale în drep­turi, într-un factor de stabilitate şi înţelegere în lumea întreagă. Partici­panţii la consfătuire au constatat cu satisfacţie că în această direcţie s-au obţinut noi progrese. Un rol de cea mai mare importan­ţă pentru coeziunea tuturor forţelor care se pronunţă pentru pace şi colaborare în Europa îl au propune­rile statelor socialiste privind întări­rea securităţii europene şi convocarea în acest scop a conferinţei general­­europene, cuprinse în Declaraţia de la Bucureşti din 1966, în Apelul de la Budapesta din 1969 şi în Declaraţia de la Berlin din 1970. Aceste propuneri ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, precum şi acţiunile şi iniţiativele întreprinse de ele ulterior, constituie un amplu program de pace (Continuare în pag. a 4-a) DECLARAŢIE în legătură cu continuarea agresiunii S. U. A. în Indochina ÎN PAGINA A IV-A

Next