Satul Socialist, aprilie 1972 (Anul 4, nr. 902-927)

1972-04-08 / nr. 908

PAGINA 2 CâND SI CUM SE ACHITA AJUTORUL PENTRU COPII? Alexandru Zaharia din Oarţa de Sus lucrează de mulţi ani în sectorul zootehnic al cooperativei. Are omul 4 copii mici şi munceşte pentru a le asigura toate cele necesare traiului. Povesteşte acum ce i s-a întîmplat. Voia să plece la o mină , muncă mai grea, departe de casă, dar cu un cîștig mai mare. Se tot frămînta să afle care e drumul mai bun cînd l-au chemat la cooperativă. I-au plătit ajutorul pentru copii. Cînd a văzut Alexandru Zaharia că, în fiecăre lună, dacă va munci cu regularitate în cooperativă, va primi 200 de lei peste cîştigul său obişnuit, n-a mai avut frămîntări. Drumul fusese ales. Această întîmplare am auzit-o cu multe variante în cîteva din cooperativele judeţului Maramureş. Am pornit la drum, însoţiţi de preşedintele filialei Casei de pensii, pentru a vedea cum se desfăşoară plata ajutorului pentru copii. Legile statului nostru sunt o expresie a umanismului socialist. Acest umanism a inspirat Hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie. In această hotărîre se prevede că familiilor de cooperatori, din care cel puţin unul din soţi lucrează în cooperativa agricolă de producţie, li se acordă, începînd cu data de 1 ianuarie 1972, un ajutor lunar de 50 de lei pentru fiecare copil în vîrstă de pînă la 16 ani împliniţi. In toate cooperativele pe care le-am vizitat plata fusese făcută pentru primele două luni, conform hotărîrii. Rogojan Lucreţia şi Mădăraş Domnica, contabilele cooperativei agricole din Satu Nou de Sus sînt bucuroase să abordeze acest subiect. — In fiecare lună, Sarea Dumitru şi Gheorghe Dumbrăviceanu iau cîte 100 de lei ca ajutor pentru copii, iar Gheorghe Goga, Gheorghe Breban şi alţii cîte 50 de lei. Şi de fiecare dată, mulţumesc celor ce se gîndesc la copiii lor. La Fărcaşele stăm de vorbă cu Şandor Gheorghe, ajutor de contabil. Ceilalţi tovarăşi din conducerea cooperativei au părăsit birourile chemaţi de treburile cîmpului. Cooperatorii, ne spunea Şandor Gheorghe, cunoşteau hotărîrea de a se acorda ajutorul pentru copii, dar nu ştiau exact cum se va aplica. Aşa că, în ianuarie, au fost unii care nu şi-au făcut numărul de 15 zile, minimum necesar stabilit pentru a putea beneficia de acest drept. Cînd au văzut că alţi 17 cooperatori care îndepliniseră condiţiile, sunt chemaţi la birourile cooperativei să-şi ia ajutorul, s-au necăjit tare, dar nu pe alţii, ci pe ei înşişi. Printre cei ce primesc ajutorul lunar este Măriuţ Vasile, tată a 4 copii sub 16 ani, care ia cîte 200 de lei pe lună, Boro Augustin şi Ioan Gita, Care au cîte trei copii, şi încă mulţi alţii. A fost, deci, un bun Ancheta noastră In agricole din prilej pentru a le aminti că ajutorul se acordă în luna în care unul din soţi a lucrat cel puţin 15 zile şi a realizat sarcinile de producţie în conformitate cu normele de lucru stabilite de adunarea generală.Ajutorul pentru copii se acordă în continuare şi în perioada în care membrii cooperatori sunt în incapacitate temporară de muncă). Am fost în multe cooperative în acest raid. Pretutindeni am aflat un fapt îmbucurător: în acest an se prezintă la muncă mai mulţi cooperatori ca în alte primăveri. Alături de celelalte măsuri — în principal adoptarea sistemului de lucru în acord global — ajutorul pentru copii acţionează nu numai ca un sprijin social pentru familii ci şi ca un stimulent in muncă. Preşedintele filialei Casei de pensii judeţene, tovarăşul Ioan Moldovan îşi exprimă însă o nemulţumire. Deşi conducătorilor de cooperative li s-a explicat amănunţit, încă din anul trecut, ce obligaţii le revin în vederea aplicării hotărîrii, sînt 17 cooperative care nu au pregătit din vreme tabelele ce trebuiau trimise la Casa de pensii. — Vă referiţi la luna ianuarie ? — Din păcate, şi la lunile următoare — februarie şi martie. Desigur, la repetatele noastre insistenţe cei despre care vorbim le vor trimite, dar cred că e nefiresc să se depună atîtea insistenţe pentru ca să se asigure îndeplinirea unor obligaţii impuse de o acţiune de mare importanţă socială pentru ţărănime... De remarcat că în acest judeţ, spre deosebire de altele, problemele sociale (întocmirea documentelor, ţinerea evidenţei) nu revin în totalitatea lor unuia dintre contabilii cooperativei, fiecare sector fiind în răspunderea altuia. In acest fel este greu de făcut o instruire corectă iar răspunderea pentru o activitate socială importantă se farmitează. Pentru că unele cooperative au adus ca scuză a intirzierii lipsa unor imprimate-tip, ne interesăm chiar la sursă, la Centrul de librării și difuzarea presei. Aflăm că uneori stocurile nu sunt distribuite la vreme centrelor din comune, dar în acest trimestru nu au fost semnalate asemenea situaţii. Să presupunem însă că, în adevăr, cîteva cooperative Maramureş au lipsit aceste imprimate. Nu se putea face un tabel scris la maşină, ca să nu se întîrzie plata, ca să se dovedească oamenilor în cauză respectul pentru litera legii, interesul pentru aplicarea ei ? Asemenea justificări sunt, de cele mai multe ori, simple pretexte pentru a acoperi neglijența. Prin măsurile ce s-au luat, răspunderea celor ce se ocupă de problemele sociale a crescut mult. Acest lucru trebuie să dea de gindit consiliilor de conducere ale cooperativelor din Seini, Ţintaş, Corneşti, Cicărlău, Călineşti, care se numără printre unităţile aflate în întîrziere. Un alt aspect al problemei. Cooperativa din Arini plăteşte lunar peste 4 000 de lei ajutoare pentru copii. De unde se iau aceşti bani, ca şi cei necesari pentru plata pensiilor de bătrîneţe ori de invaliditate, ca şi sumele cu care se acoperă costul biletelor de tratament, plata concediilor de naştere şi lehuzie ?... Iată cîteva întrebări pe care cei din conducerea cooperativei nu şi le pun, ori cărora le dau răspunsuri evazive. Altfel cum s-ar explica faptul că aici, ca şi în alte cooperative agricole, se neglijează sistematic achitarea contribuţiei de 7 la sută la Casa de pensii ? Am relevat aceste cîteva aspecte pentru că ajutorul pentru copii este o acţiune cu un ecou larg în viaţa satului, căreia trebuie să i se acorde atenţia pe care o merită. TANIA LOVINESCU | Foto : E. TÎNJALA în atelierele cooperativei agricole din Arbore, judeţul Suceava, se produc prefabricate din beton armat, stîlpi pentru garduri, ţiglă, iar buştenii sunt transformaţi în scînduri, rigle și dulapi, în imagine — debitatul buștenilor, la gaterul cooperativei. Creştem păsări în baterii Situată în zona litoralului şi, deci, beneficiind de o piaţă care solicită în permanenţă cantităţi mari de produse agro-alimentare, cooperativa agricolă Costineşti şi-a dezvoltat, în cadrul sectorului zootehnic şi creşterea păsărilor pentru producţia de ouă şi carne. Am străbătut, de-a lungul anilor, trei etape în organizarea sectorului avicol. Prima a fost cea în care practicam sistemul tradiţional de creştere a păsărilor, în coteţe obişnuite. N-aş vrea să mă opresc asupra rezultatelor pe care le obţineam, deoarece ele erau departe de a satisface cerinţele, atît în ceea ce priveşte producţia, cît şi eficienţa economică. Modernizînd adăposturile existente, creînd condiţii pentru asigurarea unui microclimat corespunzător, am trecut în urmă cu 5—6 ani la creşterea păsărilor pe aşternut permanent, din paie, puzderie de in sau coji de floarea-soarelui. Datorită bunei furajări şi îngrijiri, producţia de ouă şi de carne a crescut, mortalităţile s-au redus considerabil şi am reuşit să obţinem venituri însemnate din acest sector. Dat fiind faptul că am acumulat o bună experienţă, că am creat condiţii materiale, îndeosebi în ceea ce priveşte asigurarea furajelor şi a unei mătci valoroase, am hotărît ca începînd din acest an să organizăm creşterea păsărilor în sistem intensiv, şi anume, în baterii. Iată cum am procedat practic. Am solicitat Uzinei de reparaţii şi montaje în agricultură din Năvodari să ne confecţioneze bateriile necesare, din plasă de sîrmă. Bateriile le-am introdus în hale, în tronsoane etajate şi dispuse longitudinal, cu alei pentru deservire. Am introdus instalaţiie moderne de adăpare, de hrănire şi eliminare a dejecţiilor, precum şi ventilatoare electrice. Păsările se introduc în baterii la începutul ouatului şi se scot după un an, la sfîrşitul ciclului de producţie. Şi iată, acum, rezultatele. In primul rînd, în acelaşi spaţiu creştem 9 000 de păsări faţă de 4 500— 5 000 în sistem gospodăresc. Apoi, norma de deservire s-a mărit de trei ori. înainte foloseam 4—5 îngrijitoare, acum la 9 000 de păsări lucrează doar 3 îngrijitoare. Producţia a crescut, de asemenea , faţă de 190 de ouă, în medie de la fiecare găină, realizările de pînă acum ne dau garanţia că vom obţine cel puţin 220 de ouă, în medie de la fiecare găină. Important este şi faptul că prin eliminarea risipei, consumul de furaje a scăzut. Practic, se consumă zilnic cu 30 de grame concentrate mai puţin pentru fiecare pasăre. Aceasta însemnă pentru întregul efectiv circa 270 kg economie zilnică de concentrate. MARIN JIANU preşedintele cooperativei agricole de producţie Costineşti, judeţul Constanţa Legumicultorii de la I.A.S. Buzău pregătesc răsadul necesar pentru culturile de vară. Foto: C. STOICESCU FIECARE SEMĂNĂTOARE - ÎN BRAZDA (Urmare din pag. I) cooperativei din Frumuşiţa, aceeaşi activitate intensă, încheind însămînţarea culturilor din epoca întîi, pe cele 745 de hectare, cooperatorii şi mecanizatorii au început semănatul porumbului. — După cum vedeţi, ne-a spus Lică Dragomir, preşedintele unităţii, solele destinate porumbului sunt situate la distanţe mari de sediul cooperativei. Pentru a înlătura pierderile de timp, am luat măsura ca tractoarele să rămînă în cursul nopţii pe cimp. Aducem aici carburanţii necesari şi hrana pentru oameni. Astfel, am reuşit să semănăm cu porumb, pînă acum, peste 150 hectare, din cele 735 prevăzute. O organizare judicioasă a muncii, ritm susţinut la semănat am întîlnit şi pe ogoarele cooperativelor agricole din Bărăganul, Tichileşti, Gropeni, Tufeni, în fermele nr. 7 şi 8 ale întreprinderii agricole de stat Dudeşti, din judeţul Brăila, precum şi în cooperativele din Munteni, Smulţi, Băneasa, Vîrlezi, Găneşti, Pisc, din judeţul Galaţi. în aceste judeţe am întîlnit însă şi unităţi în care timpul bun de lucru este irosit. Astfel, deşi unităţile din jur semănau din plin, la cooperativa agricolă „Griviţa roşie" din însurăţei, judeţul Brăila, lucrarea încă nu începuse. încercînd să aflăm cauzele acestei întîrzieri l-am căutat, mai întîi, pe vicepreşedintele unităţii, Dumitru Priceputu. L-am găsit în plină zi „cinstindu-se“ la bufet. Pe inginerul şef nu l-am găsit, însă, nicăieri , nici pe cîmp, nici la sediu. — Aveţi de însăminţat porumbul pe o suprafaţă însemnată, 1 065 de hectare. De ce nu aţi început lucrarea ?, l-am întrebat pe vicepreşedinte. — Temperatura nu este, încă, corespunzătoare ; aşa ne-a spus tovarăşul inginer. Adevărata cauză am aflat-o mai tîrziu : lucrarea nu începuse pentru că terenul nu era încă pregătit. In judeţul Galaţi, din 96 cooperative agricole, în 52 nu se declanşase semănatul porumbului. Printre acestea se numără foarte multe unităţi care au de semănat suprafeţe mari: Cavadineşti — 1 290 hectare, Cudalbi II — 1 640 de hectare, precum şi cele din raza de activitate a staţiunilor de mecanizare Iveşti-Vameş, Cucu şi Băleni. Cîteva concluzii, desprinse din raidul întreprins în aceste două judeţe trebuie să reţină atenţia consiliilor de conducere şi a specialiştilor din unităţi, a organelor agricole judeţene . • Avînd în vedere temperatura favorabilă din sol semănatul să înceapă în toate unităţile. • La efectuarea lucrărilor pregătitoare să se manifeste o grijă deosebită pentru păstrarea rezervei de apă existentă în sol, absolut necesară germinării şi răsăririi porumbului. • Printr-o bună organizare a muncii să se realizeze un ritm susţinut de lucru în fiecare unitate. Subliniem aceasta, deoarece în vreme ce la cooperativele agricole din Munteni şi Smulţi, judeţul Galaţi, lucrîndu-se cu 5 şi, respectiv, 7 semănători se însâmînţaseră intr-o singură zi 70 de hectare, la Barcea, cu acelaşi număr de semănători s-au realizat doar 10 hectare. Şi aceasta datorită faptului că se începe lucrul tîrziu şi se termină devreme, precum şi deselor defecţiuni la semănători. • Respectarea riguroasă a tehnologiilor specifice este, de asemenea, o condiţie hotărîtoare pentru sporirea producţiei de porumb în toate unităţile, pe fiecare soră în parte. ACUM SE PREGĂTESC IN Vii AROMELE _ TOAMNEI _ (Urmare din pag. I anul trecut peste 10 000 kg de struguri la hectar, a căror valorificare a adus unităţii, cooperatorilor însemnate venituri. — Trăgînd concluzii din experienţa dobîndită anul trecut — ne spunea inginerul Ionel Adrian, preşedintele unităţii — şi anul acesta am acordat atenţia cuvenită executării exemplare a lucrărilor, pentru a obţine rezultatele dorite. Practic, am încheiat tăiatul, cercuitul şi legatul pe cele 125 hectare de vie, iar acum efectuăm arăturile printre rînduri. Faptul că am organizat munca în acord global a determinat creşterea interesului şi răspunderii cooperatorilor, care participă activ la lucru, se străduiesc să folosească din plin zilele bune, să execute lucrări de calitate. Şi în alte unităţi din judeţ, există aceeaşi activitate intensă, aceeaşi preocupare pentru sporirea producţiei viticole. Sunt însă cooperative în care ritmul de lucru este lent, sau în care întreţinerea viilor, plantatul se amînă de pe o zi pe alta. Aşa se face că, potrivit ultimelor date centralizate pe care ni le-au furnizat organele agricole judeţene, din cele 8178 hectare de vii, numai pe 2 071 de hectare s-au realizat tăierile, abia pe 1 064 hectare s-a făcut cercuitul, iar arăturile au fost efectuate doar în proporţie de 5 la sută. Faptul că în cooperative agricole cum sunt cele din Tomeşti, Osoi, Toteşti, Spineni, Belceşti, Pocreaca şi altele nu s-au luat măsuri corespunzătoare pentru impulsionarea lucrărilor în vii, că persistă o serie de neajunsuri organizatorice şi tehnice care au existat şi în anii trecuţi, pune în pericol nu numai producţia acestui an, dar însăşi existenţa plantaţiilor viticole respective, care au avut de suferit şi datorită gerului excesiv din timpul iernii. Cauzele? Iată cîteva deosebit de semnificative, desprinse cu ocazia raidului întreprins : Cooperativa agricolă Comarna, unitate cu mari suprafeţe de vii. La ora 13, inginerul Mircea Chiorpec, preşedintele unităţii, nu a sosit de la Iaşi. îl găsim doar pe inginerul Mircea Dănăilă, şeful fermei viticole- Aflăm, insă, că şi el a sosit abia pe la orele 11. — Ce lucrări aţi realizat, pînă acuro, nu vii ?, ii întrebăm. — Dezgropatul în întregime, tăierile — 15 la sută, iar legatul nu l-am început. — Cîţi oameni participă la lucru, astăzi ? — Doar 80. In alţi ani, pe vremea asta, veneau la lucru 150—200 de viticultori, acum însă nu prea reuşim să facem mobilizarea. In realitate, la tăiat nu participau decit... 35 de oameni ! Cît despre mobilizare... cine s^o facă, dacă preşedintele nu era prezent nici la ora prînzului, iar şeful de fermă, in scurtul timp cît a stat în unitate, s-a ocupat în ziua respectivă cu livrarea materialului săditor. treabă ce putea fi făcută de magaziner ? Cooperativa agricolă Cozia. Şi aici există mari restanţe. — Nu prea avem braţe de muncă — încearcă să se justifice inginerul şef, Corneliu Cernea. — Mai este destul timp (!?) — completează Aurel Rotaru, instructorul uniunii judeţene a cooperativelor agricole, prezent la discuţia noastră. Este greu de înţeles această pasivitate a factorilor de răspundere din unităţi, după cum nu putem pricepe de ce direcţia generală agricolă nu ia măsurile cuvenite. Cooperativele agricole din Osoi şi Spineni, care au de plantat în masiv şi de completat un număr mare de goluri, nu au ridicat, nici pînă în prezent, materialul săditor. Aşteaptă, oare, venirea toamnei ? Cooperativei agricole Fîntînele s-a stabilit de către judeţ — aşa ni se relatează ! — să planteze 20 de hectare cu viţă de vie. Terenul a fost pregătit încă din toamnă, dar cînd a venit momentul procurării materialului săditor, filiala judeţeană a Băncii pentru agricultură şi industria alimentară nu a acordat creditele necesare, pe motivul (bine întemeiat şi conform instrucţiunilor în vigoare) că plantaţiile existente nu sunt întreţinute şi exploatate corespunzător. O singură întrebare : oare acest lucru nu s-a cunoscut atunci cînd s-au acordat 125 000 lei credite pentru plata desfundatului ? Considerăm că este o problemă pe care trebuie să o rezolve neîntîrziat organele respective. Spaţiul nu ne permite să prezentăm alte aspecte întîlnite, toate însă relevînd că restanţele în executarea lucrărilor în vii se datoresc nu unor cauze obiective, ci unor neajunsuri de ordin organizatoric, preocupării insuficiente a factorilor de conducere din unităţi, a unor specialişti. Avînd în vedere că timpul este bun de lucru, este necesar să se ia toate măsurile necesare pentru întreţinerea plantaţiilor, să se urgenteze plantările în masiv şi completarea golurilor, acţiuni deosebit de importante, care trebuie realizate acum, în aprilie. mmm. " NA DIN Duminica 9 aprilie PROGRAMUL I : 6,00 Buletin de ştiri. 6,05 Concertul dimineţii. 7,00 Radiojurnal. 7,45 Avanpremieră cotidiană. 8,00 Sumarul presei. 8,08 Ilustrate muzicale. 9,00 Ora satului. 10,00 Radiomagazinul femeilor. 10,30 Discul pe meridiane — muzică uşoară. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Intilnire cu melodia populară. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 De toate pentru toţi. 13,00 Radiojurnal. Sport. 13,15 Recital de pian Corneliu Gheorghiu. 13,30 Noi înregistrări de muzică populară. 14,00 Unda veselă. 14,30 Arii şi duete celebre din opere. 15,30 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 16,00 La microfon, Domenico Modugno. 16,15 Caleidoscop muzical. 17,30 Concert de muzică populară. 18,00 Fragmente din opera „Paiaţe" de Leoncavallo. 18,30 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 19,00 Radiojurnal. 10,15 Pagini alese din operete interpretate de Anneliese Rothenberger. 19,30—24.00 Estrada duminicală. 20,00 Tableta de seară de George Ivașcu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.50 Moment poetic. PROGRAMUL II : 6,00 Matineu duminical. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii. 9.00 La rampa succeselor : Corina Chiriac. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Vă place ţipera ! Emisiune de Elena Horos-Rădulescu. 10.00 Avanpremieră cotidiană. 10.15 In a patriei grădină — cintece. 10.30 A 7-a Artă. 11.00 Concert simfonic. 13,00 Varietăţi muzicale. 14,00 Buletin de ştiri. 14,05 Din tezaurul nostru folcloric muzical. 14,30 Cine ştie, cîştigă ! „Momente din istoria Uniunii Tineretului Comunist" 15,02 Piese instrumentale. 15,20 Concertul soliştilor Doina Badea, Maria Toldy etc. 15,45 Publicitate radio. 16,00 Suita de balet „Dragostea vrăjitoare" de Manuel De Falia. 16,30 Muzică de promenadă. 17,00 Buletin de ştiri 17,05 Almanah sonor. 17,30 Revista literară radio. 18,00 Cintecele mele, salbă de mărgele. 18,30 Gala marilor interpreţi de operă. 19,00 Album de romanţe. 19.15 Teatru scurt, premieră — Contractul fictiv, scenariu document de Dumitru Drăgan. 20.00 Tribuna tinerilor solişti. 22.30 Tangouri şi valsuri celebre. 22.55 Buletin de ştiri. SATUL SOCIALIST Adaos la „Cronica de la Arbore“ (Urmare din pag. 1) înhămat la căruţa lui cea nouă doi cai de o frumuseţe rară, alături de cei doi mînji de rasă, a încărcat în căruţă toate uneltele agricole, iar in faţa comisiei a coborît din căruţă şi a pus pe masă biciul şi a spus : „Eu aduc patru hectare de pămînt şi inventarul". Acest exemplu a impresionat pe toţi, aşa l-a urmat tot satul. A urmat construirea grajdurilor, magaziilor şi altor acareturi necesare cooperativei. Preşedintele Iliese Leonte cu consiliul de conducere şi cu concursul nepreţuit al cooperatorului Toader Ciobîrcă, zis Buhă, au construit gaterul de tăiat buşteni, care aduce frumoase cîştiguri cooperativei de producţie. A plecat, fiind bolnav, preşedintele Leonte Iliese, dar a lăsat in urma sa plantaţia de pomi fructiferi de aproximativ 100 hectare, unde işi ciştigă piinea mulţi cooperatori şi va forma piinea generaţiilor ce vor veni in urma noastră. In 1970 a luat fiinţă ferma zootehnică condusă de dr. Horvat Bela ; are un efectiv de 791 taurine, din care 452 de vaci, precum şi 1 030 de oi frumos îngrijite. Anul 1971. Cooperativa noastră avind ca preşedinte pe inginerul Moroşanu Silviu s-a dezvoltat, au luat fiinţă alte sectoare aducătoare de venituri. Aşa s-a deschis în satul Clit, unde sunt mulţi meşteri dogari, o secţie de dogarie în care s-au construit multe sute de butoaie pentru cooperatori, pentru alte cooperative şi pentru export. S-a mai deschis o secţie de prefabricate din beton armat , diferite tipuri şi mărimi de tuburi pentru poduri, podeţe şi fintîni, diferite tipuri de stîlpi pentru garduri. La această secţie se mai fabrică şi ţiglă pentru acoperiş de case în diferite culori. S-a mai făcut şi secţia meşterilor fierari şi rotari şi de geluit scînduri, iar la cererea producătorilor s-a instalat şi un cazan de ţuică, deoarece cantităţi mari de fructe nu se puteau valorifica altfel. S-a mai înfiinţat o echipă care construieşte chirpici din zgură, ciment şi var pentru construcţiile caselor, lucru de mare folos pentru cooperatori şi pentru cooperativă. Cooperativa noastră a construit anul trecut un apeduct prin care se aduce de la mare distanţă apa necesară prin grajduri, chiar la capul animalelor. In toate aceste frumoase înfăptuiri de la cooperativa noastră de producţie din Arbore se vede munca, hărnicia oamenilor, iniţiativa comuniştilor. Duminică 9 aprilie PROGRAMUL I : 8,15 Gimnastică pentru toţi. 8,30 Cravatele roşii 10,00 Viaţa satului. 11,10 Să înţelegem muzica — ciclu de emisiuni de educaţie muzicală. 12,00 De strajă Patriei. 12,30 Emisiune in limba maghiară. 14,00 Telesport. Handbal feminin. Universitatea Bucureşti — Sport-Club Leipzig (meci retur în semifinalele „Cupei campionilor Europeni") 16,00 Postmeridian. 18,10 Film serial pentru tineret : Planeta giganţilor. 19,00 Farmecul operetei Selepţiuni din Soarele Londrei de Florin Comişel. 19,20 1001 de seri. Prinţesa Păuniţă (I). 19.30 Telejurnal. 20.00 Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu in unele ţări din Africa (II). 21.00 Rapsodie de primăvară. 21.20 Film artistic : Iubire, ură, iubire. 22.30 Telejurnal. 22.45 Campionatul mondial de hochei Grupa A : Suedia—Cehoslovacia. Nr. 908 Sîmbătă 8 aprilie ÎN DEZBATERE: Proiectul de Lege cu privire la activitatea de comerţ interior Şi comerţul şi industrie pot să-şi perfecţioneze activitatea în capitolul 2 al Proiectului de lege cu privire la activitatea de comerţ interior se specifică pe larg obligaţiile ce revin unităţilor comerciale de stat şi cooperatiste pentru a asigura aprovizionarea populaţiei cu un sortiment de mărfuri cît mai bogat ?i mai variat. Dar pentru ca această aprovizionare să corespundă intr-adevăr scopului propus, trebuie să existe o strînsă corelaţie între furnizorii din industrie şi întreprinderile economice judeţene ale cooperaţiei de consum, reglementată prin lege. Mai precis, trebuie să existe o prioritate de influenţare a comerţului asupra industriei şi nu invers. Practicile de pînă acum ale acestor relaţii au determinat lipsa, în anumite perioade, a unor sortimente de mărfuri din magazinele săteşti cum ar fi, de exemplu, confecţiile şi încălţămintea pentru copii. In special lipsa uniformelor şcolare ne-a provocat mari dificultăţi în anii trecuţi. In articolul 17 al proiectului de lege se vorbeşte despre cerinţa fundamentală a comerţului şi anume, aprovizionarea permanentă a magazinelor cu mărfuri suficiente. Dar în condiţiile în care furnizorii din ţară expediază mărfuri doar prin cele 20 de baze ale întreprinderilor comerţului cu ridicata, textile şi încălţăminte (I.C.R.T.I.) se înţelege că celelalte judeţe pe teritoriul căroranu se află întreprinderi pe acestprofil nu primesc la timp marfă. Acesta, este şi cazul cooperaţiei de consum din judeţul Buzău, care se aprovizionează de la I.C.R.T.I. Ploieşti. De aceea, propunem să se prevadă, în viitoarea lege, repartizarea mărfurilor de la furnizori direct in depozitele fiecărui judeţ, în vederea facilitării unei desfaceri mai operative şi reducerii cheltuielilor de circulaţie. Tot în scopul asigurării sortimentelor de mărfuri credem, că în afara contractelor care se încheie în trimestrul III al anului pentru anul care vine, pentru articolele de mobilă şi produse metalo-chimice — şi care în mod normal nu pot cuprinde în totalitate cerinţele populaţiei — este necesară o contractare suplimentară în cursul primului trimestru al anului pentru care se solicită mărfurile. Aceasta ar face ca aprovizionarea magazinelor să se efectueze uniform în toate perioadele anului. Și, revenind la articolul 17 al viitoarei legi, consider că, o dată cu obligaţiile ce ne revin de a prezenta în magazine un sortiment cît mai variat de mărfuri, trebuie să se impună şi condiţia ca furnizorii să ne trimită în totalitate articolele de confecţii şi încălţăminte, ambalate corespunzător. ALEXANDRU ZIDARESCU şeful serviciului comercial al I.J.E.COOP Buzău Prin conlucrare, servicii mai bune pentru populaţie Ca economist, care lucrează într-o cooperativă agricolă din raza municipiului Timişoara, unde se pune un accent deosebit pe activităţile industriale şi prestările de servicii, m-am oprit mai mult la capitolele care tratează aceste probleme şi doresc să fac unele propuneri, întrucît la noi, ca de altfel şi in alte localităţi rurale, deservirea populaţiei prin prestări de servicii se face de către unităţile cooperaţiei de consum, meşteşugăreşti şi ale cooperativei agricole de producţie, consider că este necesar ca in articolul 49 al proiectului să se precizeze atribuţiile ce revin acestor organizaţii, pentru a evita paralelismele, dispersarea forţei de muncă, şi în final pierderi de valori băneşti. Susţin propunerea bazîndu-mă pe fapte concrete, întîmplate în comuna noastră. Deşi exista un atelier de lăcătuşerie al cooperativei agricole, ce deservea întreaga populaţie, cooperativa de consum a organizat, la rindul ei, un asemenea atelier. Ca urmare, activitatea s-a restrîns şi veniturile au scăzut. Articolul 22 prevede că membrii cooperativei agricole de producţie şi producătorii individuali pot să vindă, în condiţiile legii, produsele proprii în pieţe, tîrguri, oboare sau alte locuri de desfacere, anume stabilite. Socotesc că ar fi bine ca în acest articol să se stabilească şi dreptul cooperativelor agricole de producţie de a valorifica, pe această cale, surplusul de produse pe care unităţile contractante le refuză. Argumentez susţinerea mea pe următorul fapt : cooperativa noastră e mare producătoare de legume de primă apariţie — spanac, ceapă verde, ardei iuţi etc — cantităţi ce sunt contractate cu magazinul intercooperatist din Timişoara. Sînt cazuri, cînd unele produse (spanacul, de pildă), sînt refuzate de beneficiari, chiar în această perioadă, şi, în timp ce în alte localităţi consumatorii duc lipsa lor, cultura se pierde pe cîmp. Valorificînd surplusul de produse la tonete bine organizate, ar avea de cîştigat şi consumatorii şi cooperativele agricole. IULIAN SARCHIZ contabil şef al cooperativei agricole Giroda, judeţul Timiş