Satul Socialist, mai 1972 (Anul 4, nr. 928-952)

1972-05-16 / nr. 939

PAGINA 2 E $­E[ SE CLĂDESC PRESTIGIUL AUTORITATEA PRIMARULUI ? Aprecierile şi indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la pri­ma Conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţi­lor consiliilor populare comunale au jalonat cu precizie sarcinile şi în­datoririle acestor organe, au arătat cum trebuie înţeleasă şi aplicată în litera şi spiritul ei legea de organizare şi funcţionare a consiliilor popu­lare. Astăzi comuna — sublinia secretarul general al partidului — ca unitate administrativ-teritorială de bază, dispune de toate condiţiile ne­cesare pentru o bună organizare a activităţii economico-sociale în vede­rea ridicării nivelului de viaţă, material şi spiritual, al ţărănimii. Acum, totul depinde de oameni, de cei aleşi în fruntea obştii. Pornind de la aceste cerinţe se pune întrebarea : cum trebuie să fie şi ce trebuie să facă primarul, pe ce işi clădeşte acest activist de stat prestigiul şi autoritatea ? Un dialog purtat cu cîţiva primari şi alţi factori din judeţul Ilfov ne-a prilejuit cunoaşterea unor puncte de vedere, bazate pe experienţă, pe reflecţii şi căutări novatoare. APLICAREA NEABĂTUTĂ A LEGILOR... Marin Calomfir este primar al comunei Bolintin Deal de aproape 14 ani. Iată-i opinia: — Prima cerinţă a primarului, după părerea mea, este să cunoas­că temeinic legile şi să le aplice aşa cum trebuie. Viaţa, practica mi-au dovedit că legea nu-i suficient să fie cunos­cută numai de cei ce conduc tre­burile obşteşti, ci de toţi locuito­rii comunei. De aceea, de uite ori se adoptă o lege nouă, consiliul popular comunal caută să o facă cunoscută oamenilor prin afişare şi mai ales prin explicarea conţinu­tului acesteia cu ajutorul cadrelor didactice, al specialiştilor din agri­cultură, al juriştilor sau al unor împuterniciţi ai ordinei publice veniţi de la judeţ. Am să dau şi cîteva exemple Legea de organiza­re şi funcţionare a consiliilor populare sau cele privind organi­zarea producţiei şi a muncii în a­­gricult­ura, a activităţilor indus­triale şi prestărilor de servicii în mediul sătesc, a administrării şi folosirii pajiştilor, a gospodăririi pădurilor comunale, a apelor şi altele adoptate în ultima perioadă şi cu referiri concrete la viaţa şi activitatea noastră de fiecare zi, au fost afişate şi explicate cetăţe­nilor în aşa fel incit fiecare să ştie ce trebuie şi mai cu seamă ce nu trebuie să facă pentru a nu încăl­ca prevederile legale. După această muncă educativă, de formare şi dezvoltare a con­ştiinţei cetăţeneşti, ca primar, îmi revine răspunderea să veghez la respectarea legilor, iar atunci cînd constat unele abateri, împreună cu comitetul executiv, să hotărîm după gravitatea faptelor sancționa­rea celui vinovat sau trimiterea lui în fața comisiei de judecată sau chiar­ a instanțelor judiciare. Procedând astfel, neabătîndu-ne nici o clipă de la litera şi spiritul legii am ajuns ca în comuna noas­tră cazurile de încălcare a legali­tăţii socialiste să fie tot mai rare şi de mică însemnătate. OM POLITIC — DE INIŢIATIVA ŞI ACŢIUNE — Pe lingă om al legii — ne de­clara tovarăşul Mihai Mocanu, se­cretar al comitetului de partid şi preşedinte al consiliului popu­lar al comunei Ulmeni — prima­rul trebuie să întruchipeze în mod armonios calităţile omului politic, al bunului gospodar, să cunoască temeinic specificul şi posibilităţile comunei de care răspunde. La noi, de teemplu, sunt două cooperative agricole. Amândouă au oameni har­nici şi pricepuţi în cultivarea pâ­­mlntului şi creşterea animalelor, amîndouă sînt conduse de cadre cu experienţă, numai că cea de a doua — Ulmeni — a rămas puţin în urmă în ultimii ani. Comitetul comunal de partid şi consiliul popular luînd act de po­sibilităţile existente şi receptive la cerinţe au intervenit mai energic şi încă de anul trecut s-a organi­zat mai bine munca, lucrîndu-se în acord global pe echipe­ Aşa s-a ajuns să se realizeze în medie pe comună 2 800 kg grîu, 4 800 kg po­rumb boabe, 28 000 kg sfeclă de zahăr şi 28 000 kg roşii la hectar, ceea ce a făcut ca producţia glo­bală planificată să fie depăşită, în prima unitate cu două milioane lei, iar în a doua, cu un milion şi jumătate. Ca o confirmare a re­zultatelor bune obţinute în cultu­ra legumelor, cooperativei agrico­le „8 Martie" i s-a acordat de că­tre Uniunea Naţională a Coopera­tivelor Agricole de Producţie o menţiune şi diploma de unitate e­­videnţiată pe ţară în întrecerea socialistă organizată în 1971. ANCHETA NOASTRĂ ÎN JUDEŢUL ILFOV Anul acesta, ca urmare a muncii politice desfăşurate de organele locale de partid şi de stat s-a ex­tins acordul global în toate sec­toarele, pe familii şi cooperatori, iar rezultatele de până acum ne în­dreptăţesc să scontăm pe produc­ţii şi mai mari decât cele realizate anul trecut. La conferinţa din decembrie, to­varăşul Nicolae Ceauşescu subli­nia necesitatea ca : .... primarul comunei să fie un bun gospodar, să se preocupe permanent de ac­tivitatea economico-socială"... Această indicaţie a secretarului general al partidului ne-a călăuzit în întocmirea planului anual şi de perspectivă care cuprinde întrea­ga activitate economică, socială, cultural-educativă şi edilitar-gos­­podărească. CU CETĂŢENII, PENTRU CETĂŢENI, IN FOLOSUL BUNĂSTĂRII COMUNEI Tovarăşul Gheorghe Ivănescu, primarul comunei Ghimpaţi, ne-a vorbit cu multă însufleţire despre oameni, despre consătenii lui. — Sunt din Naipu, sat al comu­nei în fruntea căreia am avut cin­stea să fiu ales de mai mulți ani primar. Faptul că oamenii mă cu­nosc, că la rindul meu îi cunosc de la mic la mare îmi dă posibi­litatea să rezolv cu mai multă o­­perati­vitate multiplele probleme care s-au concentrat în ultima vre­me la consiliul popular, să-i fac părtaşi la toate înnoirile ce au a­­vut şi au loc în comuna noastră. Cu toţii ne îngrijim de consoli­darea şi dezvoltarea celor două cooperative agricole din comună, pe toţi i-am antrenat la extinde­rea culturii tutunului, plantă deo­sebit de rentabilă, aducătoare de mari venituri. De la cîteva zeci de hectare pînă acum câţiva ani, am ajuns să cultivăm în acest an cu tutun 520 de hectare, suprafaţă lucrată în întregime în acord glo­bal. De asemenea, cu oamenii din sat am construit căminul cultural cu etaj, am ridicat un sediu nou pentru agenţia CEC, stadionul şi un ştrand comunal cu bazin pentru înot, am taluzat şanţurile şi dalat trotuarele. Dar cîte n-am înfăptuit împreună ? Electrificarea străzi­lor şi uliţelor, sera de flori Cu su­tele de mii de fire plantate de-a lungul a 4 km de şosea, fîntînile, secţiile de activităţi industriale şi prestări de servicii de la con­siliul popular şi cooperativele agri­cole, brutăria sătească şi multe al­tele. La toate aceste acţiuni în fo­losul obştii au participat deputaţii, cetăţenii, şcolarii şi salariaţii în­treprinderilor şi instituţiilor din comună. Ei au fost şi sunt părtaşi, la rezolvarea tuturor acţiunilor e­­dilitar-gospodăreşti. OMENIE, CHIBZUINŢĂ, PRINCIPIALITATE Despre Gheorghe Vlăsceanu, primarul comunei Chirnogi, ne-a vorbit unul dintre cei mai stimaţi oameni din sat : învăţătorul Stan Pană, care de aproape trei decenii predă la şcoala generală de aici. — Primarul nostru ? Ce vreţi să aflaţi despre el ? — ne-a între­bat experimentatul dascăl. Sătenii îl stimează şi îl mimează pentru că el ne este tuturor exemplu în muncă şi în conduită, pentru că este cinstit şi corect. Gospodăria lui este model pentru toţi ţăranii, dar cînd hotărîm să facem ceva, el este mereu în frunte. Nu mai departe decât în iarnă şi primăva­ră, cînd am desecat cîteva sute de hectare pe care băltea apa, pri­marul a lucrat cot la cot cu noi pînă am terminat de săpat cana­lele de scurgere. In relaţiile cu oamenii dovedeş­te omenie, chibzuinţă şi princi­pialitate. Am mai cunoscut pri­mari care, zicindu-şi că sunt apro­piaţi de săteni, mergeau azi la un pahar de vin cu unul, mîine cu al­tul şi uite aşa alunecau pe panta prieteniei prost înţeleasă, închi­deau ochii la unele nereguli să­vârşite de cei cu care se cinsteau sau îi favorizau în obţinerea unor avantaje materiale. Astăzi, toate acestea sunt de domeniul trecutu­lui. Comunistul Gheorghe Vlăs­­ceanu, ales de noi în fruntea co­munei, înţelege prin întreaga sa comportare în relaţiile cu cei din jur că în faţa legii toţi suntem­ e­­gali şi toţi avem datoria să o res­pectăm şi să o aplicăm neabătut. ★ Primarii despre care am vorbit pînă acum nu sînt nişte oameni aparte. Trăsăturile lor politice şi profesionale definesc şi portretele morale ale altor reprezentanţi ai puterii şi administraţiei locale de stat ca Aurelian Matei din Gruiu, Ion Nicolae din Dragomireşti-Vale, Iulian Ioniţă din Alexeni, Vasile Marinescu din Mînăstirea, Gheor­ghe Mihalcea din Vedea, Miron Petcu din Gîrbovi şi alţii. Vorbind­u-ne despre aceşti pri­mari destoinici, tovarăşul Gheor­ghe Călin, prim-vi­cepreşedinte al comitetului executiv al consiliu­lui popular judeţean, nu a putut trece cu vederea nici pe cei care nu şi-au onorat mandatul încre­dinţat de alegători. Datorită unor încălcări ale legalităţii socialiste, tendinţelor de căpătuială sau mu­şamalizării unor nereguli — aba­teri condamnate cu toată asprimea de Plenara din 18 aprilie a C.C. al P­ C.R. — unii primari din judeţul Ilfov, printre care Ion Gheţu din Tunari, Gheorghe Gheorghe din Fundulaa, Liţă Stere din Roata de Jos şi alţii, au trebuit să fie revo­caţi din funcţii. Masele de alegători n-au mai putut tolera astfel de abateri şi, în spiritul legii, au cerut deputa­ţilor care îi reprezintă în respec­tivele consilii populare comunale să pună ordine şi să investească în funcţia de conducere alţi oa­meni vrednici de titlul de primar, care în condiţiile societăţii noastre socialiste trebuie să întruchipeze calităţile omului politic şi ale bu­nului gospodar, să aibă prestigiu şi autoritate. AL. ŞTEFANESCU România—Ungaria 2-2 şi... .Calificarea se decide mîine, la Belgrad Simbătă, noaptea tîrziu, cînd se cunoşteau trei dintre semifinalis­­tele campionatului european, mulţi, foarte mulţi iubitori ai fot­balului din ţara noastră se şi gin­­deau, de ce n-am recunoaşte, la perspectivele tricolorilor de a a­­junge în turneul final, ce se va desfăşura peste puţină vreme la Bruxelles. Era şi firesc. Avînd in vedere jocul bun practicat de naţionala României pe Népstadi­on (dar, mai ales, rezultatul de e­­galitate obţinut, echivalent — pînă duminică — aproape cu o victo­rie), ţinînd seama de faptul că e­­chipa a fructificat întotdeauna a­­vantajul terenului propriu, chiar şi în partide mai dificile (vezi me­ciul cu Cehoslovacia), prima şan­să revenea, pe drept, unsprezece­­lui nostru. Duminică, însă, ne-am conrins încă o dată că în fotbal calculele hîrtiei n-au valoare. Iată de ce, in rindurile care urmează vă propunem o analiză sumară a cauzelor care au dus la... al trei­lea meci. Primul şi cel mai mare obstacol ce a barat (deocamdată) drumul calificării reprezentativei Români­ei în turneul final al celei mai im­portante competiţii continentale de fotbal l-a constituit însăşi evo­luţia echipei noastre. Obosiţi şi dezorientaţi (de ce ?), tricolorii au fost duminică de nerecunoscut. Cu excepţia lui Răducanu, salvator in cîteva intervenţii (printre care şi la acea lovitură de la 11 metri), cu greu am putea remarca pe cineva. Ne referim, în special, la unspre­­zecele cu care am început jocul. Duminică Radu Nunweiller şi Du­mitru au evoluat mai slab decit oricînd. Şi acest lucru s-a cunos­cut imediat, echipa fiind ruptă parcă în două. Situaţia n-a fost mai bună nici în celelalte com­partimente : apărarea — ne refe­rim îndeosebi la Lupescu şi De­­leanu — nesigură în intervenţii, depăşită de jucătorii unguri (in­tre care au excelat Bene, Kocsis şi Szucs), linia ofensivă, greoaie, acţionînd la voia întîmplării. O oarecare schimbare în bine s-a produs după introducerea lui Nea­­gu şi Lucescu, dar era prea tîrziu. Să fim bine înţeleşi. Nu încercăm, n-ar folosi nimănui, să găsim un ţap ispăşitor pentru semieşecul înregistrat duminică. Nu este nici primul şi nici ultimul caz cînd o formaţie reprezentativă „prinde" o zi proastă. Uneori, deznodămîn­­tul a fost chiar mai grav (vezi în­­frîngerea Angliei, şi încă la scor, pe teren propriu). Dacă insistăm, totuşi, asupra deficienţelor din jocul prestat de echipa noastră, o facem pentru că multe dintre a­­cestea puteau fi evitate. Spre exemplificare ne vom referi doar la linia de înaintare. Domide, bunăoară, jucător recunoscut prin forţa sa de şut, prin loviturile de cap, a fost folosit ca extremă, cînd locul lui era în centrul liniei de atac. Că arădeanul nu s-a simţit în apele lui pe acest post am văzut cu toţii. Aceeaşi remar­că este valabilă şi pentru Dobrin, care a jucat o bună parte din timp tot ca extremă. Cit de mult contează jocul unei extreme de meserie ne-am convins după in­troducerea lui Lucescu. Nu a­­veam altă soluţie — ni s-ar pu­tea răspunde. Ne aducem însă aminte că Dembrovschi a jucat, şi încă foarte bine, pe acest post De ce nu s-a făcut atunci cuve­nita schimbare ? Mîine, pe stadionul Partizan din Belgrad, avem şanse de cîş­­tig, dar pentru ca ele să fie tra­duse în fapt, tricolorii trebuie să joace cu toată dăruirea. Cu atît mai mult cu cit partenerii de întrecere au dovedit la Bucu­reşti o formă deosebită. MARIAN GHIOLDUȘ SATUS SOCIALIST Noul și modernul local al Casei Agronomului din Craiova Miercuri PROGRAMUL I : 6,99 Muzică şi actualităţi. 7,00 Radiojurnal. 8,00 Sumarul presei. 9,30 Viaţa cărţilor (reluare) 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Itinerar folclo­ric muzical. 10,30 Vreau să ştiu (emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari). 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Melodii interpretate de Henry Salvador. 11,15 Consultaţie juridică. 11,30 Cîntare Patriei. 12,00 Din repertoriul solişti­lor Luigi Ionescu şi Anna Identici. 12,30 întâl­nire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,27 Melodii de ieri şi de azi. 14,30 Muzică populară cu Ana Bejan, Nicolae Tro­­fin şi Petre Niţescu. 15,00 Buletin de ştiri. 15,05 Creş­tere şi eficienţă economică. 15,30 Pagini din muzica de estradă. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,30 Melodii interpretate de Puica Igiroşanu, Iannis Ka­­ladzis şi Rosalia. 16,50 Pu­blicitate radio. 17,00 Ante­na tineretului. 17,30 Cîntă Ştefania Stere şi Tudor Păun. 17,45 Muzică uşoară de Peter Stupel şi Mişu Iancu. 18,00 Orele serii. 20,05 Zece melodii prefera­te. 20,40 La microfon, Be­none Sinulescu. 20,55 Şti­inţa la zi. 21,00 Revista şlagărelor. 21,30 Bijuterii muzicale. 22,00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Concert de seară. 24,00 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II : 6,00 — 8,05 Program muzical de dimineaţă. 6,05 Buletin de ştiri. 7,00 Radiojurnal. 17 mai Buletin meteorologic. Sport. 8,05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9,15 Duete din operete interpretate de Virginica Romanovski, George Hazgan şi Bimbo Mărculescu. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Orchestra de muzică populară „Doina Olteniei"* din Craiova. 10,30 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 11,30 Nou­tăţi din fonoteca noastră — muzică uşoară. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,00 Buletin de ştiri. 12,03 Avanpre­mieră cotidiană. 12,15 Din muzica popoarelor. 12,30 Melodii cu Nicolae Niţescu, Romana Farres şi formaţia Sven Ingvars. 13,00 Radio­jurnal. 13,15 Viaţa de con­cert a Capitalei. 14.00 Bu­letin de ştiri. 14.05 Solişti de muzică populară : Ma­ria Bararu, Georgeta Stoica şi Vasile Petrică. 15.00 Din repertoriul inter­preţilor : Dino, Elena Con­­stantinescu şi Karel Cer­­noh. 15.20 Jocuri de perechi 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,50 Pe teme medicale. 17,00 Buletin de ştiri. 17,05 Concert de mu­zică populară. 17,30 Parti­dului, inima şi versul. 19,00 Buletin de ştiri. 19,05 Melodii de estradă. 19,50 Noapte bună, copii ! 20.00 Cîntă Maria Cor­­nescu. 80,15 Teatru radio­fonic . Ciclul Eschil — Cei şapte contra Tebei. 21,30 Parada soliştilor şi a or­chestrelor de muzică uşoa­ră : Dan Spătaru, Larisa Mondrus, Tony Renis, or­chestrele Ion Calistrache şi Eddy Gaytan. 22,30 Uni­versitatea radio. 22,45 Reci­tal Enrico Macias. 23:00 Buletin de ştiri. PROGRAMUL I : 9,00 Deschiderea emisiunii de di­mineaţă Telex. 9,05 Reportajul săptămînii : „Unul din­tre miile de constructori..." — (reluare). 9,25 Vedete ale muzicii uşoare — (reluare). 9,45 Desene animate. 10,00 Curs de limba franceză. Lecţia a 16-a. 10,30 Te­­lecinemateca pentru copii şi tineret. O sută de băieţi şi o fată (reluare). 12,00 întrebări şi răspunsuri (re­luare). 12,30 Telejurnal. 15,30 Teleşcoală. 16,30—17,00 Curs de limba engleză. Lecţia a 15-a (reluare). 17,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17,35 O viaţă pentru o idee : Otto Julievici Schmid (I). 18,00 Timp şi anotimp în agricultură. 18,30 Expoziţia „Secolul de aur al picturii napolitane". 18,45 Conferinţa naţională a scriitorilor. Anchetă TV. 19,15 Tragerea Pronoexpres. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,10 Telecinema­­teca . Domnişoarele din Rochefort. 22,10 Lumea de mîine. Roboți pentru anul 2001. 22,40 24 de ore. SĂRBĂTOAREA BUJORILOR Duminică, 14 mai, in decorul natural oferit de pajiştile şi pădu­rile Pleniţei, a avut loc tradiţionala sărbătoare a bujorului de pădure, sau, cum îi spun specialiştii, bujo­rului românesc. Şi-au ,dat întilnire în acest peisaj de o rară frumuseţe, împodobit de flori sîngerii, forma­ţiile artistice de amatori ale aşe­zămintelor de cultură din judeţ, oaspeţi din cooperativele agricole de producţie din preajma Pleniţei, turişti din întreaga ţară. PRIMĂVARĂ ARĂDEANĂ Intre 6 şi 14 mai in oraşul şi judeţul Arad s-a desfăşurat tradi­ţionala festivitate cultural-artistică „Primăvara arădeană". Oamenii muncii, spectatori devotaţi şi entu­ziaşti, au avut prilejul să asiste la manifestări de o mare diversitate : spectacole teatrale, concerte simfo­nice, folclorice şi de muzică uşoară, şezători literare, simpozioane pe teme politice, economice, artistice, convorbiri cu personalităţi mar­cante, oaspeţi ai festivalului, mese rotunde, manifestări în aer liber etc. Programul a fost bogat şi în manifestări folclorice — tîrgul de artă populară, spectacole ale for­maţiilor de artişti amatori pe scena căminului cultural din Dezna, cu ocazia inaugurării acestui nou lăcaş de cultură, matinee literare la Şiria, Pecica, simpozioane şi mese rotunde la Curtici, Ineu, Mailat, Sebiş şi altele. între manifestările prilejuite de festivalul cultural artistic „Primă­vara arădeană" se cuvine să men­ţionăm şi parada portului popular. Sute de artişti amatori de la sate au străbătut centrul oraşului Arad purtând minunatele costume popu­lare ale acestor străvechi locuri de cultură populară românească, din Valea Mureşului, Valea Crişului Alb şi Câmpia Aradului. N-au lip­sit nici costumele naţionalităţilor conlocuitoare — maghiare, germa­ne, bulgăreşti, slovace — care, alături de celelalte, au completat această zonă bogată şi variată a portului popular din județ. Divizia B Seria I: C.F.R. Paşcani — Ceahlăul Piatra Neamţ 3-0 ; Sportul studenţesc — Şantierele navale Olteniţa 2-1 ; Metalul Bu­cureşti — Poiana Cimpina 2-1 ; Politehnica Galaţi — Dunărea Giurgiu 0-0 ; Ştiinţa Bacău —Pro­gresul Brăila 3-2 ; Metalul Tîrgo­vişte — Progresul Bucureşti 1-4 ; Chimia Rm. Vâlcea — F.C. Galaţi 1-0 ; Metalul Plopeni — Portul Constanţa 3-1. Seria a II-a : Electroputere Cra­iova — C.F.R. Timişoara 2-0 ; Gaz metan Mediaş — Olimpia Satu Mare 1-0 ; Metalurgistul Cugir — C.S.M. Sibiu 1-1 ; Mi­nerul Anina — Minerul Baia Mare 1-1 ; C.S.M. Reşiţa — Cor­vinul­ Hunedoara 1-1 ; Gloria Bis­triţa — C.F.R. Arad 1-0 ; Chimia Făgăraş — Vulturii Textila Lugoj 4-1 ; Politehnica Timişoara — Olimpia Oradea 3-0. Nr. 939 Marți 16 mai CITITORII NE SESIZEAZĂ • AMENDA­M PE MĂSURĂ NEGLIJENŢEI ceva: pe noi, lucrătorii din zootehnie, ne paşte şi pericolul de electro­cutare. In grajduri lip­sesc multe întrerupătoa­re şi capace de la doze. Preşedintele cooperati­vei, Ion Sinescu, şi şeful fermei zootehnice, Ion Jinga, au fost amendaţi de organele de control ale pompierilor cu cite 500 de lei. Nu s-a cunos­cut, insă, nimic în urma acestor amenzi. Poate ne sugerează ziarul o me­todă mai eficientă prin care conducerea coope­rativei noastre să se pu­nă pe roate şi să ne iz­băvească de pericolul la care sîntem expuşi. Un grup de cooperatori din comuna Vişina, judeţul Dîmboviţa Nota redacţiei : Răspunzând dorinţei dumnea­voastră, vă sugerăm să cereţi convocarea unei adunări a brigăzii. Nu ne îndoim că obştea va gă­si argumente şi metode eficiente pentru a pune capăt delăsării despre care vorbiţi. Sîntem membri ai co­operativei agricole din Vişina, judeţul Dîmbovi­ţa. Averea obştească este şi averea noastră, deci nu putem rămine indife­renţi faţă de soarta ei. Iată de ce semnalăm ur­mătoarea stare de lu­cruri, cu convingerea că cei vizaţi vor lua act de îngrijorarea noastră. In sectorul zootehnic al cooperativei poate iz­bucni, din clipă în clipa, un incendiu. Cauza o constituie instalaţia elec­trică necorespunzătoare. Mai exact, în toate cele 11 grajduri, becurile sunt atirnate — fără apără­toare — la o mică dis­tanţă de tavane, iar tava­nele sunt căptușite cu paie uscate, care se pot aprinde dacă un bec le încinge mai tare. încă • PE UNDE O FI INGINERUL ŞEF ? întrebarea ne-o pu­nem noi, cooperatorii din Biertan, cu privire la enigmatica dispariţie a inginerului nostru şef Gheorghe Pricop. Deşi se află la noi în unitate doar de un an de zile, in afara faptului că şi-a creat o popularitate ief­tină, altceva demn de seamă nu a mai făcut. A cheltuit 5 000 de lei pen­tru o trăsură pe roţi de cauciuc in care nu are­ nimeni voie să se urce afară de el şi care este mai mult in pană, decit in serviciu. In primăvară răspun­­zînd de brigada din sa­tul Richiş a însăminţat doar 22 de hectare cu sfeclă de zahăr în loc de 29. „Restul aranjez eu cu direcţia şi nu vor fi probleme“ — spunea in­ginerul Pricop. Gurile rele spun că se ţine de chefuri, că ia bani cu împrumut pe care „uită" să-i mai restituie. De o bună bucată de vreme a dispărut din unitate şi nimeni nu ştie pe unde umblă. Folosim această cale rugindu-l să revină la noi pentru a încheia so­cotelile, la care trebuie să fie neapărat prezent. Mai mulţi cooperatori din Biertan, judeţul Sibiu • GREU SE OBTINE UN AVIZ... In satul nostru, Po­iana Codrului , judeţul Satu Mare, s-a construit de curînd o şcoală, iar dispensarul uman a fost renovat. Toate ar fi bune dar în timpul iernii în­călzitul acestor edificii e destul de complicat. Tre­buie aduse lemne din codru. Treburile ar pu­tea fi mult simplificate şi iată cum, la 60­­ de metri de şcoală şi la circa 100 m de dispen­sarul uman se află ter­mocentrala fabricii de sticlă din localitate, ba mai mult, conducerea fabricii este de acord să racordeze obiectivele a­­mintite la centrala ei. Au fost procurate şi unele materiale necesare aces­tei lucrări. Se aşteaptă­­ şi cam de mult - a­­vizul Direcţiei sanitare judeţene şi a Inspectora­tului şcolar judeţean. Un grup de locuitori din satul Poiana Codru­lui, judeţul Satu Mare • NU SE POATE GĂSI UN DRUM MAI SCURT ? Lisa este o comună din judeţul Teleorman şi se află la o sută şi ce­va de kilometri de Bucu­reşti şi, totuşi, abonaţii de aici primesc ziarul preferat la orele 15 sau chiar mai tîrziu. După cite am auzit, ziarele pleacă din Bucu­reşti spre noi la pri­mele ore ale dimi­neţii — să zicem 7 — şi ajung la Lisa după opt ore. Adică zia­rele circulă cu o viteză de aproximativ 12 km pe oră. Cred că dacă s-ar organiza ştafeta pe bici­clete, ziarul ar sosi cu 4 ore mai devreme. Su­gerăm celor care se ocu­pă de difuzarea presei să găseacă soluţii practice pentru ca ziarul să ajun­gă ci­ mai devreme in mina cititorilor că doar n-o să ne întoarcem la diligentă. ION VIŞAN comuna Lisa, judeţul Teleorman SERIA I: Textila Botoşani — Victoria Roman 2—2 ; Chimia Su­ceava — Constructorul Iaşi 0—0 ; Avîntul Frasin — Fulgerul Dorohoi 2— 0 ; Minobradul Vatra Dornei Foresta Fălticeni 4—0 ; A.S.A.­ Cîmpulung — I.T.A. Paşcani 2—0 ; Nicolina Iaşi — Victoria P.T.T.R. Botoşani 1—4 ; Unirea Iaşi — Mi­nerul Gura Humorului 1—0. Condu­ce în clasament Chimia Suceava cu 31 p. SERIA A II-A : Cimentul Bicaz — Automobilul Focșani 0—1 ; Viito­rul Vaslui — Danubiana Roman 3— 0 ; U.R.A. Tecuci — Textila Bu­­huși 2—2 ; Fetea Bacău — Trotuşul Gh. Gheorghiu-Dej 3—1 ; Rulmen­tul Bîrlad — Gloria Tecuci 4—0 ; Minerul Comăneşti — Oituz Tg. Oc­na 2—0 ; Luceafărul Focşani — Pe­trolul Moineşti 0—1. Conduce în cla­sament Rulmentul Bîrlad cu 30 p. SERIA A III-a : Viitorul Brăila— Delta Tulcea 1—0 ; Unirea Tricolor Brăila — Portul Brăila 1—0 ; Dună­rea Tulcea — Cimentul Medgidia 1—1 ; Electrica Constanţa — Con­structorul Galaţi 1—0 ; I.M.U. Med­gidia — S. N. Constanţa 2—1 ;­­Oţe­lul Galaţi — Ancora Galaţi 3—2 ; Marina Mangalia — Granitul Baba­dag 4—0. Conduce în clasament I.M.U. Medgidia cu 39 p. SERIA A IV-A : Autobuzul Bucu­reşti — Voinţa Bucureşti 4—0 ; Vic­toria Lehliu — Celuloza Călăraşi 1—2 ; Dinamo Obor Bucureşti Maşini unelte Bucureşti 2—0 ; Sire­na Bucureşti — Olimpia Giurgiu 1—0 ; Tehnometal Bucureşti — T.M. Bucureşti 1—2 ; Flacăra roşie Bucu­reşti — Electronica Bucureşti 0—2 ; Unirea Tricolor Bucureşti — Laro­­met Bucureşti 4—2. Conduce în cla­sament Electronica Bucureşti cu 33 p. SERIA A V-A : Caraimanul Buş­teni — Şoimii Buzău 1—1 ; I.R.A. Cîmpina — Carpaţi Sinaia 4—2 ; Olimpia Rm. Sărat — Azotul Slobo­zia 2—2 ; Chimia Buzău — Prahova Ploieşti 3—1 ; Petrolul Berea — Vii­torul Slănic 4—1 ; Petrolistul Bol­deşti — Aurora Urziceni 3—1 ; Glo­ria Buzău — Victoria Floreşti 4—3. Conduce în clasament Gloria Buzău cu 33 p. SERIA A VI-A : Metalul Mija — Petrolul Videle 2—0 ; Oltul Slatina — Muscelul Cîmpulung 5—1 ; Unirea Drăgăşani — Flacăra Moreni 1—0 ; Dacia Piteşti — Petrolul Tîrgovişte 1—1 ; Comerţul Alexandria — Chi­mia Tr. Măgurele 1—0 ; Sporting Roşiorii de Vede — Rapid Piatra Olt 6—0 ; Oltul Rm. Vîlcea — Lo­trul Brezoi 2—0. Conduce în clasa­ment Oltul Slatina cu 32 p. SERIA A VII-A : Progresul Stre­­haia — Metalul Topleţ 2—2 ; Pro­gresul Corabia — Dunărea Calafat 1— 1 ; Ştiinţa Petroşani — Răsăritul Caracal 3—2 ; Meva Tr. Severin — Minerul Rovinari (amînat) ; Steagul roşu Pleniţa — Metalul Tr. Severin 2— 3 ; Minerul Motru — Pandurii Tg. Jiu 2—0. Conduce în clasament Metalul Tr. Severin cu 31 p. SERIA A VIII-A : Metalul Oţelu Roşu — C.F.R. Caransebeş 0—0 ; Mureşul Deva — Minerul Moldova Nouă 4—1 ; Vagonul Arad — Pro­gresul Timişoara 2—0 ; Minerul Ghelar — Gloria Arad 3—0 ; Victo­ria Caransebeş — Electromotor Ti­mişoara 2—2 ; Furnirul Deta — Mi­nerul Bocşa 1—0 ; U.M. Timişoara — Aurul Brad 5—0. Conduce în cla­sament Vagonul Arad cu 27 p. SERIA A IX-A : Minerul Teliuc — Minaur Zlatna 2—0 ; Independenţa Sibiu — Textila Sebeş 3—0 (nepre­­zentare) ; C.F.R. Simeria — Chimia Oraşul Victoria 2—0 ; A.S.A. Sibiu — Unirea Alba Iulia 0—1 ; C.F.R. Sighişoara — Victoria Călan 2—0 ; Metalul Copşa Mică — U.P.A. Sibiu 3— 2 ; Vitrometan Mediaş — Con­structorul Hunedoara 2—1. Condu­ce în clasament Independenţa Sibiu cu 30 p. SERIA A X-A : Unirea Zalău — Bradul Vişeu 1—0 ; Constructorul Baia Mare — Recolta Salonta 6—0 ; Minerul Cavnic — Someşul Satu Mare 1—0 ; Victoria Cărei — Mine­rul Baia Sprie 2—2 ; Măgura Şim­­leul Silvaniei — Gloria Baia Mare 2—0 ; Topitorul Baia Mare — Voin­ţa Cărei 1—0 ;• Bihoreana Marghita — C.I.L. Sighetul Marmaţiei 2—1. Conduce în clasament Victoria Ca­re­­cu 33 p. SERIA A XI-A : Minerul Rodna — Viitorul Tg. Mureş 4—3 ; Soda Ocna Mureş — C.I.L. Gherla 1—0 ; Unirea Dej — Tehnofrig Cluj 0—0 ; Dermata Cluj — Progresul Năsăud 4—1 ; Metalul Aiud — Arieşul Cîm­­pia Turzii 3—1 ; Industria sirmei Cîmpia Turzii — Someşul Beclean 7— 1 ; Chimia Tîrnăveni — Arieşul Turda 3—1. Conduce în clasament Industria sirmei Cîmpia Turzii cu 33 p. SERIA A XII-A : Colorom Cod­­lea — Carpaţi Covasna 1—1 ; Viito­rul Gheorghieni — A. S. Miercurea Ciuc 2—0 ; Oltul Sf. Gheorghe — Metrom Braşov 0—2 ; Tractorul Braşov — Unirea Cristuru Secuiesc 8— 1 ; Minerul Bălan — Textila O­­dorheiul Secuiesc 1—0 ; Politehni­ca Braşov — Forestierul Tg. Secu­iesc (nedisputat) ; Torpedo Zărneşti — Carpaţi Braşov 1—1. Conduce in clasament Metrom Braşov cu 36 p. Rezultatele diviziei C LA ZI • Cea de-a 26-a ediţie a Turului ciclist al Romandiei s-a încheiat la Geneva cu victoria rutierului francez Bernard Thevenet. Pe locu­rile următoare s-au clasat Lucien van Impe (Belgia) — la 22’’. • La Halle, în cadrul turneului de calificare pentru campionatul european de baschet feminin, echipa R. D. Germane a întrecut cu scorul de 79 — 24 (44 — 12) formația Danemarcei. Cealaltă favorită a competiției, selecționa­ta Ungariei, a dispus cu 74 — 30 (45 — 10) de reprezentativa Alba­niei. în clasement, după trei zile de întreceri, conduc R. D. Germană și Ungaria cu cîte 6 puncte.

Next