Satul Socialist, mai 1972 (Anul 4, nr. 928-952)
1972-05-16 / nr. 939
PAGINA 2 E $E[ SE CLĂDESC PRESTIGIUL AUTORITATEA PRIMARULUI ? Aprecierile şi indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la prima Conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale au jalonat cu precizie sarcinile şi îndatoririle acestor organe, au arătat cum trebuie înţeleasă şi aplicată în litera şi spiritul ei legea de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. Astăzi comuna — sublinia secretarul general al partidului — ca unitate administrativ-teritorială de bază, dispune de toate condiţiile necesare pentru o bună organizare a activităţii economico-sociale în vederea ridicării nivelului de viaţă, material şi spiritual, al ţărănimii. Acum, totul depinde de oameni, de cei aleşi în fruntea obştii. Pornind de la aceste cerinţe se pune întrebarea : cum trebuie să fie şi ce trebuie să facă primarul, pe ce işi clădeşte acest activist de stat prestigiul şi autoritatea ? Un dialog purtat cu cîţiva primari şi alţi factori din judeţul Ilfov ne-a prilejuit cunoaşterea unor puncte de vedere, bazate pe experienţă, pe reflecţii şi căutări novatoare. APLICAREA NEABĂTUTĂ A LEGILOR... Marin Calomfir este primar al comunei Bolintin Deal de aproape 14 ani. Iată-i opinia: — Prima cerinţă a primarului, după părerea mea, este să cunoască temeinic legile şi să le aplice aşa cum trebuie. Viaţa, practica mi-au dovedit că legea nu-i suficient să fie cunoscută numai de cei ce conduc treburile obşteşti, ci de toţi locuitorii comunei. De aceea, de uite ori se adoptă o lege nouă, consiliul popular comunal caută să o facă cunoscută oamenilor prin afişare şi mai ales prin explicarea conţinutului acesteia cu ajutorul cadrelor didactice, al specialiştilor din agricultură, al juriştilor sau al unor împuterniciţi ai ordinei publice veniţi de la judeţ. Am să dau şi cîteva exemple Legea de organizare şi funcţionare a consiliilor populare sau cele privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultura, a activităţilor industriale şi prestărilor de servicii în mediul sătesc, a administrării şi folosirii pajiştilor, a gospodăririi pădurilor comunale, a apelor şi altele adoptate în ultima perioadă şi cu referiri concrete la viaţa şi activitatea noastră de fiecare zi, au fost afişate şi explicate cetăţenilor în aşa fel incit fiecare să ştie ce trebuie şi mai cu seamă ce nu trebuie să facă pentru a nu încălca prevederile legale. După această muncă educativă, de formare şi dezvoltare a conştiinţei cetăţeneşti, ca primar, îmi revine răspunderea să veghez la respectarea legilor, iar atunci cînd constat unele abateri, împreună cu comitetul executiv, să hotărîm după gravitatea faptelor sancționarea celui vinovat sau trimiterea lui în fața comisiei de judecată sau chiar a instanțelor judiciare. Procedând astfel, neabătîndu-ne nici o clipă de la litera şi spiritul legii am ajuns ca în comuna noastră cazurile de încălcare a legalităţii socialiste să fie tot mai rare şi de mică însemnătate. OM POLITIC — DE INIŢIATIVA ŞI ACŢIUNE — Pe lingă om al legii — ne declara tovarăşul Mihai Mocanu, secretar al comitetului de partid şi preşedinte al consiliului popular al comunei Ulmeni — primarul trebuie să întruchipeze în mod armonios calităţile omului politic, al bunului gospodar, să cunoască temeinic specificul şi posibilităţile comunei de care răspunde. La noi, de teemplu, sunt două cooperative agricole. Amândouă au oameni harnici şi pricepuţi în cultivarea pâmlntului şi creşterea animalelor, amîndouă sînt conduse de cadre cu experienţă, numai că cea de a doua — Ulmeni — a rămas puţin în urmă în ultimii ani. Comitetul comunal de partid şi consiliul popular luînd act de posibilităţile existente şi receptive la cerinţe au intervenit mai energic şi încă de anul trecut s-a organizat mai bine munca, lucrîndu-se în acord global pe echipe Aşa s-a ajuns să se realizeze în medie pe comună 2 800 kg grîu, 4 800 kg porumb boabe, 28 000 kg sfeclă de zahăr şi 28 000 kg roşii la hectar, ceea ce a făcut ca producţia globală planificată să fie depăşită, în prima unitate cu două milioane lei, iar în a doua, cu un milion şi jumătate. Ca o confirmare a rezultatelor bune obţinute în cultura legumelor, cooperativei agricole „8 Martie" i s-a acordat de către Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie o menţiune şi diploma de unitate evidenţiată pe ţară în întrecerea socialistă organizată în 1971. ANCHETA NOASTRĂ ÎN JUDEŢUL ILFOV Anul acesta, ca urmare a muncii politice desfăşurate de organele locale de partid şi de stat s-a extins acordul global în toate sectoarele, pe familii şi cooperatori, iar rezultatele de până acum ne îndreptăţesc să scontăm pe producţii şi mai mari decât cele realizate anul trecut. La conferinţa din decembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia necesitatea ca : .... primarul comunei să fie un bun gospodar, să se preocupe permanent de activitatea economico-socială"... Această indicaţie a secretarului general al partidului ne-a călăuzit în întocmirea planului anual şi de perspectivă care cuprinde întreaga activitate economică, socială, cultural-educativă şi edilitar-gospodărească. CU CETĂŢENII, PENTRU CETĂŢENI, IN FOLOSUL BUNĂSTĂRII COMUNEI Tovarăşul Gheorghe Ivănescu, primarul comunei Ghimpaţi, ne-a vorbit cu multă însufleţire despre oameni, despre consătenii lui. — Sunt din Naipu, sat al comunei în fruntea căreia am avut cinstea să fiu ales de mai mulți ani primar. Faptul că oamenii mă cunosc, că la rindul meu îi cunosc de la mic la mare îmi dă posibilitatea să rezolv cu mai multă operativitate multiplele probleme care s-au concentrat în ultima vreme la consiliul popular, să-i fac părtaşi la toate înnoirile ce au avut şi au loc în comuna noastră. Cu toţii ne îngrijim de consolidarea şi dezvoltarea celor două cooperative agricole din comună, pe toţi i-am antrenat la extinderea culturii tutunului, plantă deosebit de rentabilă, aducătoare de mari venituri. De la cîteva zeci de hectare pînă acum câţiva ani, am ajuns să cultivăm în acest an cu tutun 520 de hectare, suprafaţă lucrată în întregime în acord global. De asemenea, cu oamenii din sat am construit căminul cultural cu etaj, am ridicat un sediu nou pentru agenţia CEC, stadionul şi un ştrand comunal cu bazin pentru înot, am taluzat şanţurile şi dalat trotuarele. Dar cîte n-am înfăptuit împreună ? Electrificarea străzilor şi uliţelor, sera de flori Cu sutele de mii de fire plantate de-a lungul a 4 km de şosea, fîntînile, secţiile de activităţi industriale şi prestări de servicii de la consiliul popular şi cooperativele agricole, brutăria sătească şi multe altele. La toate aceste acţiuni în folosul obştii au participat deputaţii, cetăţenii, şcolarii şi salariaţii întreprinderilor şi instituţiilor din comună. Ei au fost şi sunt părtaşi, la rezolvarea tuturor acţiunilor edilitar-gospodăreşti. OMENIE, CHIBZUINŢĂ, PRINCIPIALITATE Despre Gheorghe Vlăsceanu, primarul comunei Chirnogi, ne-a vorbit unul dintre cei mai stimaţi oameni din sat : învăţătorul Stan Pană, care de aproape trei decenii predă la şcoala generală de aici. — Primarul nostru ? Ce vreţi să aflaţi despre el ? — ne-a întrebat experimentatul dascăl. Sătenii îl stimează şi îl mimează pentru că el ne este tuturor exemplu în muncă şi în conduită, pentru că este cinstit şi corect. Gospodăria lui este model pentru toţi ţăranii, dar cînd hotărîm să facem ceva, el este mereu în frunte. Nu mai departe decât în iarnă şi primăvară, cînd am desecat cîteva sute de hectare pe care băltea apa, primarul a lucrat cot la cot cu noi pînă am terminat de săpat canalele de scurgere. In relaţiile cu oamenii dovedeşte omenie, chibzuinţă şi principialitate. Am mai cunoscut primari care, zicindu-şi că sunt apropiaţi de săteni, mergeau azi la un pahar de vin cu unul, mîine cu altul şi uite aşa alunecau pe panta prieteniei prost înţeleasă, închideau ochii la unele nereguli săvârşite de cei cu care se cinsteau sau îi favorizau în obţinerea unor avantaje materiale. Astăzi, toate acestea sunt de domeniul trecutului. Comunistul Gheorghe Vlăsceanu, ales de noi în fruntea comunei, înţelege prin întreaga sa comportare în relaţiile cu cei din jur că în faţa legii toţi suntem egali şi toţi avem datoria să o respectăm şi să o aplicăm neabătut. ★ Primarii despre care am vorbit pînă acum nu sînt nişte oameni aparte. Trăsăturile lor politice şi profesionale definesc şi portretele morale ale altor reprezentanţi ai puterii şi administraţiei locale de stat ca Aurelian Matei din Gruiu, Ion Nicolae din Dragomireşti-Vale, Iulian Ioniţă din Alexeni, Vasile Marinescu din Mînăstirea, Gheorghe Mihalcea din Vedea, Miron Petcu din Gîrbovi şi alţii. Vorbindu-ne despre aceşti primari destoinici, tovarăşul Gheorghe Călin, prim-vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular judeţean, nu a putut trece cu vederea nici pe cei care nu şi-au onorat mandatul încredinţat de alegători. Datorită unor încălcări ale legalităţii socialiste, tendinţelor de căpătuială sau muşamalizării unor nereguli — abateri condamnate cu toată asprimea de Plenara din 18 aprilie a C.C. al P C.R. — unii primari din judeţul Ilfov, printre care Ion Gheţu din Tunari, Gheorghe Gheorghe din Fundulaa, Liţă Stere din Roata de Jos şi alţii, au trebuit să fie revocaţi din funcţii. Masele de alegători n-au mai putut tolera astfel de abateri şi, în spiritul legii, au cerut deputaţilor care îi reprezintă în respectivele consilii populare comunale să pună ordine şi să investească în funcţia de conducere alţi oameni vrednici de titlul de primar, care în condiţiile societăţii noastre socialiste trebuie să întruchipeze calităţile omului politic şi ale bunului gospodar, să aibă prestigiu şi autoritate. AL. ŞTEFANESCU România—Ungaria 2-2 şi... .Calificarea se decide mîine, la Belgrad Simbătă, noaptea tîrziu, cînd se cunoşteau trei dintre semifinalistele campionatului european, mulţi, foarte mulţi iubitori ai fotbalului din ţara noastră se şi gindeau, de ce n-am recunoaşte, la perspectivele tricolorilor de a ajunge în turneul final, ce se va desfăşura peste puţină vreme la Bruxelles. Era şi firesc. Avînd in vedere jocul bun practicat de naţionala României pe Népstadion (dar, mai ales, rezultatul de egalitate obţinut, echivalent — pînă duminică — aproape cu o victorie), ţinînd seama de faptul că echipa a fructificat întotdeauna avantajul terenului propriu, chiar şi în partide mai dificile (vezi meciul cu Cehoslovacia), prima şansă revenea, pe drept, unsprezecelui nostru. Duminică, însă, ne-am conrins încă o dată că în fotbal calculele hîrtiei n-au valoare. Iată de ce, in rindurile care urmează vă propunem o analiză sumară a cauzelor care au dus la... al treilea meci. Primul şi cel mai mare obstacol ce a barat (deocamdată) drumul calificării reprezentativei României în turneul final al celei mai importante competiţii continentale de fotbal l-a constituit însăşi evoluţia echipei noastre. Obosiţi şi dezorientaţi (de ce ?), tricolorii au fost duminică de nerecunoscut. Cu excepţia lui Răducanu, salvator in cîteva intervenţii (printre care şi la acea lovitură de la 11 metri), cu greu am putea remarca pe cineva. Ne referim, în special, la unsprezecele cu care am început jocul. Duminică Radu Nunweiller şi Dumitru au evoluat mai slab decit oricînd. Şi acest lucru s-a cunoscut imediat, echipa fiind ruptă parcă în două. Situaţia n-a fost mai bună nici în celelalte compartimente : apărarea — ne referim îndeosebi la Lupescu şi Deleanu — nesigură în intervenţii, depăşită de jucătorii unguri (intre care au excelat Bene, Kocsis şi Szucs), linia ofensivă, greoaie, acţionînd la voia întîmplării. O oarecare schimbare în bine s-a produs după introducerea lui Neagu şi Lucescu, dar era prea tîrziu. Să fim bine înţeleşi. Nu încercăm, n-ar folosi nimănui, să găsim un ţap ispăşitor pentru semieşecul înregistrat duminică. Nu este nici primul şi nici ultimul caz cînd o formaţie reprezentativă „prinde" o zi proastă. Uneori, deznodămîntul a fost chiar mai grav (vezi înfrîngerea Angliei, şi încă la scor, pe teren propriu). Dacă insistăm, totuşi, asupra deficienţelor din jocul prestat de echipa noastră, o facem pentru că multe dintre acestea puteau fi evitate. Spre exemplificare ne vom referi doar la linia de înaintare. Domide, bunăoară, jucător recunoscut prin forţa sa de şut, prin loviturile de cap, a fost folosit ca extremă, cînd locul lui era în centrul liniei de atac. Că arădeanul nu s-a simţit în apele lui pe acest post am văzut cu toţii. Aceeaşi remarcă este valabilă şi pentru Dobrin, care a jucat o bună parte din timp tot ca extremă. Cit de mult contează jocul unei extreme de meserie ne-am convins după introducerea lui Lucescu. Nu aveam altă soluţie — ni s-ar putea răspunde. Ne aducem însă aminte că Dembrovschi a jucat, şi încă foarte bine, pe acest post De ce nu s-a făcut atunci cuvenita schimbare ? Mîine, pe stadionul Partizan din Belgrad, avem şanse de cîştig, dar pentru ca ele să fie traduse în fapt, tricolorii trebuie să joace cu toată dăruirea. Cu atît mai mult cu cit partenerii de întrecere au dovedit la Bucureşti o formă deosebită. MARIAN GHIOLDUȘ SATUS SOCIALIST Noul și modernul local al Casei Agronomului din Craiova Miercuri PROGRAMUL I : 6,99 Muzică şi actualităţi. 7,00 Radiojurnal. 8,00 Sumarul presei. 9,30 Viaţa cărţilor (reluare) 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Itinerar folcloric muzical. 10,30 Vreau să ştiu (emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari). 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Melodii interpretate de Henry Salvador. 11,15 Consultaţie juridică. 11,30 Cîntare Patriei. 12,00 Din repertoriul soliştilor Luigi Ionescu şi Anna Identici. 12,30 întâlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,27 Melodii de ieri şi de azi. 14,30 Muzică populară cu Ana Bejan, Nicolae Trofin şi Petre Niţescu. 15,00 Buletin de ştiri. 15,05 Creştere şi eficienţă economică. 15,30 Pagini din muzica de estradă. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,30 Melodii interpretate de Puica Igiroşanu, Iannis Kaladzis şi Rosalia. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Antena tineretului. 17,30 Cîntă Ştefania Stere şi Tudor Păun. 17,45 Muzică uşoară de Peter Stupel şi Mişu Iancu. 18,00 Orele serii. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 La microfon, Benone Sinulescu. 20,55 Ştiinţa la zi. 21,00 Revista şlagărelor. 21,30 Bijuterii muzicale. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Concert de seară. 24,00 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II : 6,00 — 8,05 Program muzical de dimineaţă. 6,05 Buletin de ştiri. 7,00 Radiojurnal. 17 mai Buletin meteorologic. Sport. 8,05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9,15 Duete din operete interpretate de Virginica Romanovski, George Hazgan şi Bimbo Mărculescu. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Orchestra de muzică populară „Doina Olteniei"* din Craiova. 10,30 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 11,30 Noutăţi din fonoteca noastră — muzică uşoară. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,00 Buletin de ştiri. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,15 Din muzica popoarelor. 12,30 Melodii cu Nicolae Niţescu, Romana Farres şi formaţia Sven Ingvars. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Viaţa de concert a Capitalei. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Solişti de muzică populară : Maria Bararu, Georgeta Stoica şi Vasile Petrică. 15.00 Din repertoriul interpreţilor : Dino, Elena Constantinescu şi Karel Cernoh. 15.20 Jocuri de perechi 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,50 Pe teme medicale. 17,00 Buletin de ştiri. 17,05 Concert de muzică populară. 17,30 Partidului, inima şi versul. 19,00 Buletin de ştiri. 19,05 Melodii de estradă. 19,50 Noapte bună, copii ! 20.00 Cîntă Maria Cornescu. 80,15 Teatru radiofonic . Ciclul Eschil — Cei şapte contra Tebei. 21,30 Parada soliştilor şi a orchestrelor de muzică uşoară : Dan Spătaru, Larisa Mondrus, Tony Renis, orchestrele Ion Calistrache şi Eddy Gaytan. 22,30 Universitatea radio. 22,45 Recital Enrico Macias. 23:00 Buletin de ştiri. PROGRAMUL I : 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă Telex. 9,05 Reportajul săptămînii : „Unul dintre miile de constructori..." — (reluare). 9,25 Vedete ale muzicii uşoare — (reluare). 9,45 Desene animate. 10,00 Curs de limba franceză. Lecţia a 16-a. 10,30 Telecinemateca pentru copii şi tineret. O sută de băieţi şi o fată (reluare). 12,00 întrebări şi răspunsuri (reluare). 12,30 Telejurnal. 15,30 Teleşcoală. 16,30—17,00 Curs de limba engleză. Lecţia a 15-a (reluare). 17,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17,35 O viaţă pentru o idee : Otto Julievici Schmid (I). 18,00 Timp şi anotimp în agricultură. 18,30 Expoziţia „Secolul de aur al picturii napolitane". 18,45 Conferinţa naţională a scriitorilor. Anchetă TV. 19,15 Tragerea Pronoexpres. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,10 Telecinemateca . Domnişoarele din Rochefort. 22,10 Lumea de mîine. Roboți pentru anul 2001. 22,40 24 de ore. SĂRBĂTOAREA BUJORILOR Duminică, 14 mai, in decorul natural oferit de pajiştile şi pădurile Pleniţei, a avut loc tradiţionala sărbătoare a bujorului de pădure, sau, cum îi spun specialiştii, bujorului românesc. Şi-au ,dat întilnire în acest peisaj de o rară frumuseţe, împodobit de flori sîngerii, formaţiile artistice de amatori ale aşezămintelor de cultură din judeţ, oaspeţi din cooperativele agricole de producţie din preajma Pleniţei, turişti din întreaga ţară. PRIMĂVARĂ ARĂDEANĂ Intre 6 şi 14 mai in oraşul şi judeţul Arad s-a desfăşurat tradiţionala festivitate cultural-artistică „Primăvara arădeană". Oamenii muncii, spectatori devotaţi şi entuziaşti, au avut prilejul să asiste la manifestări de o mare diversitate : spectacole teatrale, concerte simfonice, folclorice şi de muzică uşoară, şezători literare, simpozioane pe teme politice, economice, artistice, convorbiri cu personalităţi marcante, oaspeţi ai festivalului, mese rotunde, manifestări în aer liber etc. Programul a fost bogat şi în manifestări folclorice — tîrgul de artă populară, spectacole ale formaţiilor de artişti amatori pe scena căminului cultural din Dezna, cu ocazia inaugurării acestui nou lăcaş de cultură, matinee literare la Şiria, Pecica, simpozioane şi mese rotunde la Curtici, Ineu, Mailat, Sebiş şi altele. între manifestările prilejuite de festivalul cultural artistic „Primăvara arădeană" se cuvine să menţionăm şi parada portului popular. Sute de artişti amatori de la sate au străbătut centrul oraşului Arad purtând minunatele costume populare ale acestor străvechi locuri de cultură populară românească, din Valea Mureşului, Valea Crişului Alb şi Câmpia Aradului. N-au lipsit nici costumele naţionalităţilor conlocuitoare — maghiare, germane, bulgăreşti, slovace — care, alături de celelalte, au completat această zonă bogată şi variată a portului popular din județ. Divizia B Seria I: C.F.R. Paşcani — Ceahlăul Piatra Neamţ 3-0 ; Sportul studenţesc — Şantierele navale Olteniţa 2-1 ; Metalul Bucureşti — Poiana Cimpina 2-1 ; Politehnica Galaţi — Dunărea Giurgiu 0-0 ; Ştiinţa Bacău —Progresul Brăila 3-2 ; Metalul Tîrgovişte — Progresul Bucureşti 1-4 ; Chimia Rm. Vâlcea — F.C. Galaţi 1-0 ; Metalul Plopeni — Portul Constanţa 3-1. Seria a II-a : Electroputere Craiova — C.F.R. Timişoara 2-0 ; Gaz metan Mediaş — Olimpia Satu Mare 1-0 ; Metalurgistul Cugir — C.S.M. Sibiu 1-1 ; Minerul Anina — Minerul Baia Mare 1-1 ; C.S.M. Reşiţa — Corvinul Hunedoara 1-1 ; Gloria Bistriţa — C.F.R. Arad 1-0 ; Chimia Făgăraş — Vulturii Textila Lugoj 4-1 ; Politehnica Timişoara — Olimpia Oradea 3-0. Nr. 939 Marți 16 mai CITITORII NE SESIZEAZĂ • AMENDAM PE MĂSURĂ NEGLIJENŢEI ceva: pe noi, lucrătorii din zootehnie, ne paşte şi pericolul de electrocutare. In grajduri lipsesc multe întrerupătoare şi capace de la doze. Preşedintele cooperativei, Ion Sinescu, şi şeful fermei zootehnice, Ion Jinga, au fost amendaţi de organele de control ale pompierilor cu cite 500 de lei. Nu s-a cunoscut, insă, nimic în urma acestor amenzi. Poate ne sugerează ziarul o metodă mai eficientă prin care conducerea cooperativei noastre să se pună pe roate şi să ne izbăvească de pericolul la care sîntem expuşi. Un grup de cooperatori din comuna Vişina, judeţul Dîmboviţa Nota redacţiei : Răspunzând dorinţei dumneavoastră, vă sugerăm să cereţi convocarea unei adunări a brigăzii. Nu ne îndoim că obştea va găsi argumente şi metode eficiente pentru a pune capăt delăsării despre care vorbiţi. Sîntem membri ai cooperativei agricole din Vişina, judeţul Dîmboviţa. Averea obştească este şi averea noastră, deci nu putem rămine indiferenţi faţă de soarta ei. Iată de ce semnalăm următoarea stare de lucruri, cu convingerea că cei vizaţi vor lua act de îngrijorarea noastră. In sectorul zootehnic al cooperativei poate izbucni, din clipă în clipa, un incendiu. Cauza o constituie instalaţia electrică necorespunzătoare. Mai exact, în toate cele 11 grajduri, becurile sunt atirnate — fără apărătoare — la o mică distanţă de tavane, iar tavanele sunt căptușite cu paie uscate, care se pot aprinde dacă un bec le încinge mai tare. încă • PE UNDE O FI INGINERUL ŞEF ? întrebarea ne-o punem noi, cooperatorii din Biertan, cu privire la enigmatica dispariţie a inginerului nostru şef Gheorghe Pricop. Deşi se află la noi în unitate doar de un an de zile, in afara faptului că şi-a creat o popularitate ieftină, altceva demn de seamă nu a mai făcut. A cheltuit 5 000 de lei pentru o trăsură pe roţi de cauciuc in care nu are nimeni voie să se urce afară de el şi care este mai mult in pană, decit in serviciu. In primăvară răspunzînd de brigada din satul Richiş a însăminţat doar 22 de hectare cu sfeclă de zahăr în loc de 29. „Restul aranjez eu cu direcţia şi nu vor fi probleme“ — spunea inginerul Pricop. Gurile rele spun că se ţine de chefuri, că ia bani cu împrumut pe care „uită" să-i mai restituie. De o bună bucată de vreme a dispărut din unitate şi nimeni nu ştie pe unde umblă. Folosim această cale rugindu-l să revină la noi pentru a încheia socotelile, la care trebuie să fie neapărat prezent. Mai mulţi cooperatori din Biertan, judeţul Sibiu • GREU SE OBTINE UN AVIZ... In satul nostru, Poiana Codrului , judeţul Satu Mare, s-a construit de curînd o şcoală, iar dispensarul uman a fost renovat. Toate ar fi bune dar în timpul iernii încălzitul acestor edificii e destul de complicat. Trebuie aduse lemne din codru. Treburile ar putea fi mult simplificate şi iată cum, la 60 de metri de şcoală şi la circa 100 m de dispensarul uman se află termocentrala fabricii de sticlă din localitate, ba mai mult, conducerea fabricii este de acord să racordeze obiectivele amintite la centrala ei. Au fost procurate şi unele materiale necesare acestei lucrări. Se aşteaptă şi cam de mult - avizul Direcţiei sanitare judeţene şi a Inspectoratului şcolar judeţean. Un grup de locuitori din satul Poiana Codrului, judeţul Satu Mare • NU SE POATE GĂSI UN DRUM MAI SCURT ? Lisa este o comună din judeţul Teleorman şi se află la o sută şi ceva de kilometri de Bucureşti şi, totuşi, abonaţii de aici primesc ziarul preferat la orele 15 sau chiar mai tîrziu. După cite am auzit, ziarele pleacă din Bucureşti spre noi la primele ore ale dimineţii — să zicem 7 — şi ajung la Lisa după opt ore. Adică ziarele circulă cu o viteză de aproximativ 12 km pe oră. Cred că dacă s-ar organiza ştafeta pe biciclete, ziarul ar sosi cu 4 ore mai devreme. Sugerăm celor care se ocupă de difuzarea presei să găseacă soluţii practice pentru ca ziarul să ajungă ci mai devreme in mina cititorilor că doar n-o să ne întoarcem la diligentă. ION VIŞAN comuna Lisa, judeţul Teleorman SERIA I: Textila Botoşani — Victoria Roman 2—2 ; Chimia Suceava — Constructorul Iaşi 0—0 ; Avîntul Frasin — Fulgerul Dorohoi 2— 0 ; Minobradul Vatra Dornei Foresta Fălticeni 4—0 ; A.S.A. Cîmpulung — I.T.A. Paşcani 2—0 ; Nicolina Iaşi — Victoria P.T.T.R. Botoşani 1—4 ; Unirea Iaşi — Minerul Gura Humorului 1—0. Conduce în clasament Chimia Suceava cu 31 p. SERIA A II-A : Cimentul Bicaz — Automobilul Focșani 0—1 ; Viitorul Vaslui — Danubiana Roman 3— 0 ; U.R.A. Tecuci — Textila Buhuși 2—2 ; Fetea Bacău — Trotuşul Gh. Gheorghiu-Dej 3—1 ; Rulmentul Bîrlad — Gloria Tecuci 4—0 ; Minerul Comăneşti — Oituz Tg. Ocna 2—0 ; Luceafărul Focşani — Petrolul Moineşti 0—1. Conduce în clasament Rulmentul Bîrlad cu 30 p. SERIA A III-a : Viitorul Brăila— Delta Tulcea 1—0 ; Unirea Tricolor Brăila — Portul Brăila 1—0 ; Dunărea Tulcea — Cimentul Medgidia 1—1 ; Electrica Constanţa — Constructorul Galaţi 1—0 ; I.M.U. Medgidia — S. N. Constanţa 2—1 ;Oţelul Galaţi — Ancora Galaţi 3—2 ; Marina Mangalia — Granitul Babadag 4—0. Conduce în clasament I.M.U. Medgidia cu 39 p. SERIA A IV-A : Autobuzul Bucureşti — Voinţa Bucureşti 4—0 ; Victoria Lehliu — Celuloza Călăraşi 1—2 ; Dinamo Obor Bucureşti Maşini unelte Bucureşti 2—0 ; Sirena Bucureşti — Olimpia Giurgiu 1—0 ; Tehnometal Bucureşti — T.M. Bucureşti 1—2 ; Flacăra roşie Bucureşti — Electronica Bucureşti 0—2 ; Unirea Tricolor Bucureşti — Laromet Bucureşti 4—2. Conduce în clasament Electronica Bucureşti cu 33 p. SERIA A V-A : Caraimanul Buşteni — Şoimii Buzău 1—1 ; I.R.A. Cîmpina — Carpaţi Sinaia 4—2 ; Olimpia Rm. Sărat — Azotul Slobozia 2—2 ; Chimia Buzău — Prahova Ploieşti 3—1 ; Petrolul Berea — Viitorul Slănic 4—1 ; Petrolistul Boldeşti — Aurora Urziceni 3—1 ; Gloria Buzău — Victoria Floreşti 4—3. Conduce în clasament Gloria Buzău cu 33 p. SERIA A VI-A : Metalul Mija — Petrolul Videle 2—0 ; Oltul Slatina — Muscelul Cîmpulung 5—1 ; Unirea Drăgăşani — Flacăra Moreni 1—0 ; Dacia Piteşti — Petrolul Tîrgovişte 1—1 ; Comerţul Alexandria — Chimia Tr. Măgurele 1—0 ; Sporting Roşiorii de Vede — Rapid Piatra Olt 6—0 ; Oltul Rm. Vîlcea — Lotrul Brezoi 2—0. Conduce în clasament Oltul Slatina cu 32 p. SERIA A VII-A : Progresul Strehaia — Metalul Topleţ 2—2 ; Progresul Corabia — Dunărea Calafat 1— 1 ; Ştiinţa Petroşani — Răsăritul Caracal 3—2 ; Meva Tr. Severin — Minerul Rovinari (amînat) ; Steagul roşu Pleniţa — Metalul Tr. Severin 2— 3 ; Minerul Motru — Pandurii Tg. Jiu 2—0. Conduce în clasament Metalul Tr. Severin cu 31 p. SERIA A VIII-A : Metalul Oţelu Roşu — C.F.R. Caransebeş 0—0 ; Mureşul Deva — Minerul Moldova Nouă 4—1 ; Vagonul Arad — Progresul Timişoara 2—0 ; Minerul Ghelar — Gloria Arad 3—0 ; Victoria Caransebeş — Electromotor Timişoara 2—2 ; Furnirul Deta — Minerul Bocşa 1—0 ; U.M. Timişoara — Aurul Brad 5—0. Conduce în clasament Vagonul Arad cu 27 p. SERIA A IX-A : Minerul Teliuc — Minaur Zlatna 2—0 ; Independenţa Sibiu — Textila Sebeş 3—0 (neprezentare) ; C.F.R. Simeria — Chimia Oraşul Victoria 2—0 ; A.S.A. Sibiu — Unirea Alba Iulia 0—1 ; C.F.R. Sighişoara — Victoria Călan 2—0 ; Metalul Copşa Mică — U.P.A. Sibiu 3— 2 ; Vitrometan Mediaş — Constructorul Hunedoara 2—1. Conduce în clasament Independenţa Sibiu cu 30 p. SERIA A X-A : Unirea Zalău — Bradul Vişeu 1—0 ; Constructorul Baia Mare — Recolta Salonta 6—0 ; Minerul Cavnic — Someşul Satu Mare 1—0 ; Victoria Cărei — Minerul Baia Sprie 2—2 ; Măgura Şimleul Silvaniei — Gloria Baia Mare 2—0 ; Topitorul Baia Mare — Voinţa Cărei 1—0 ;• Bihoreana Marghita — C.I.L. Sighetul Marmaţiei 2—1. Conduce în clasament Victoria Carecu 33 p. SERIA A XI-A : Minerul Rodna — Viitorul Tg. Mureş 4—3 ; Soda Ocna Mureş — C.I.L. Gherla 1—0 ; Unirea Dej — Tehnofrig Cluj 0—0 ; Dermata Cluj — Progresul Năsăud 4—1 ; Metalul Aiud — Arieşul Cîmpia Turzii 3—1 ; Industria sirmei Cîmpia Turzii — Someşul Beclean 7— 1 ; Chimia Tîrnăveni — Arieşul Turda 3—1. Conduce în clasament Industria sirmei Cîmpia Turzii cu 33 p. SERIA A XII-A : Colorom Codlea — Carpaţi Covasna 1—1 ; Viitorul Gheorghieni — A. S. Miercurea Ciuc 2—0 ; Oltul Sf. Gheorghe — Metrom Braşov 0—2 ; Tractorul Braşov — Unirea Cristuru Secuiesc 8— 1 ; Minerul Bălan — Textila Odorheiul Secuiesc 1—0 ; Politehnica Braşov — Forestierul Tg. Secuiesc (nedisputat) ; Torpedo Zărneşti — Carpaţi Braşov 1—1. Conduce in clasament Metrom Braşov cu 36 p. Rezultatele diviziei C LA ZI • Cea de-a 26-a ediţie a Turului ciclist al Romandiei s-a încheiat la Geneva cu victoria rutierului francez Bernard Thevenet. Pe locurile următoare s-au clasat Lucien van Impe (Belgia) — la 22’’. • La Halle, în cadrul turneului de calificare pentru campionatul european de baschet feminin, echipa R. D. Germane a întrecut cu scorul de 79 — 24 (44 — 12) formația Danemarcei. Cealaltă favorită a competiției, selecționata Ungariei, a dispus cu 74 — 30 (45 — 10) de reprezentativa Albaniei. în clasement, după trei zile de întreceri, conduc R. D. Germană și Ungaria cu cîte 6 puncte.