Satul Socialist, iunie 1972 (Anul 4, nr. 953-978)
1972-06-01 / nr. 953
Nr. 953 Joi 1 iunie Lucrări de întreţinere (urmare din pag. 1) îusa condiţii ca plantele să folosească integral substanţele nutritive din ser, rezervele de apă existente, s-a trecut intens la cea de-a doua praşilă manuală. Astfel, floarea soarelui a fost prăşită a doua oară mecanic pe 488 725 de hectare, iar manual pe 372 232 hectare — 66 la sută din suprafaţă. La sfecla de zahăr, praştia li s-a executat pe 02 la sută din suprafaţă şi a început praşila III care s-a realizat pe 45 785 hectare (25 la sută). In zonele cultivate cu cartofi, forţele au fost concentrate îndeosebi la prăşitul acestei importante culturi, astfel încît lucrarea s-a realizat mecanic pe 44 853 din cele 115154 hectare şi manual pe aproape 27 000 de hectare. Stadiul avansat de vegetaţie a porumbului, necesitatea asigurării tuturor condiţiilor pentru dezvoltarea in continuare, a acestei culturi au mobilizat mii şi mii de cooperatori şi mecanizatori la executarea celei de a doua praşile. Pînă acum porumbul s-a prăşit, în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie, pe 676 000 hectare mecanic şi pe aproape 555 000 de hectare manual. Preocuparea deosebită pentru folosirea tuturor forţelor existente, a mijloacelor mecanice din dotare, pentru a nu pierde nici o oră, munca de la revărsatul zorilor şi pînă seara tîrziu, au avut ca urmare realizarea unei viteze zilnice la prăşitul mecanic de aproape 185 000 hectare şi la prăşitul manual de peste 151 000 hectare la porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi şi alte culturi. Practic, în ultimele patru zile culturile s-au prăşit mecanic pe 736 517 hectare şi manual pe 606 076 hectare în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole. Făcînd totul pentru ca fiecare maşină, fiecare agregat să lucreze la întreaga capacitate, participînd zi de zi şi ceas de ceas la muncă, cooperatorii şi mecanizatorii pot obţine recolte la nivelul cerinţelor economiei noastre, al sarcinilor pe care le are de îndeplinit agricultura în cel de al doilea an al actualului cincinal. LA FOCUL CENTRAL (Urmare din pag. I) furnizeze, lunar, cîte 1 500 de porci îngrăşaţi. Cit despre rezultatele economice înregistrate la aceste complexe, ele vor fi evidente dacă vom cita cîţiva indicatoriprincipali. Astfel, încă de la primipare, se obţin în complexe cîte 9—10 purcei la o fătare; sporul mediu zilnic de creştere în greutate înregistrat a fost de peste 170 g la purceii sugari, 318 g la tineret şi de 500 g la porcii puşi la îngrăşat; consumurile specifice nu au depăşit 0,66 U.N. la purceii sugari, 2,8 U.N. la tineret şi 4,2 U.N. la porcii puşi la îngrăşat. Practic, în primele patru luni ale anului, complexele au livrat 200 de tone de carne de porc peste plan, aducînd un aport substanţial la îndeplinirea şi depăşirea planului pe întregul judeţ. Consemnînd aceste rezultate se cuvine menţionat că ele sunt rodul eforturilor depuse de către colectivele de muncă de la unităţile menţionate, de crescătorii de animale şi specialişti. Organizarea judicioasă a procesului de producţie, asigurarea şi folosirea raţională a furajelor, preocuparea constantă pentru popularea la timp şi aplicarea tehnologiilor de creştere şi îngrăşare care au determinat obţinerea unor producţii bune, constituie şi în prezent suportul realizării ritmice a graficelor de livrare. Totodată, prin aceste măsuri complexele vor reuşi să producă peste 65 la sută din cei 237 000 purcei necesari pînă la sfârşitul anului şi în prima parte a anului 1973 în întregul judeţ. Ar trebui să adăugăm faptul că pentru producerea furajelor — atît a concentratelor cît şi a celor de volum — complexele au fost înzestrate cu terenul necesar şi au fost create ferme specializate în acest scop. Aşadar, există garanţii că această importantă problemă va fi rezolvată corespunzător. O altă măsură care asigură realizarea unei producţii sporite de carne, livrarea unor cantităţi mari la fondul de stat, este organizarea unui număr de 23 ferme specializate pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor. Dacă altădată, aproape toate cele 205 cooperative agricole din judeţ creşteau porci, acum prin concentrarea producţiei şi specializarea unităţilor, ţinând seama de experienţa şi de condiţiile concrete, am reuşit ca într-un număr mai mic de unităţi să creştem mai multe animale şi să obţinem o producţie mai mare. In aceste ferme există materialul biologic pentru îngrăşat, au fost asigurate furajele necesare şi datorită aplicării acordului global a sporit răspunderea şi interesul crescătorilor de animale, preocuparea lor pentru îngrijirea bună a animalelor şi folosirea tuturor resurselor de sporire a producţiei. Iată, aşadar, modul cum acţionăm, măsurile luate la nivel judeţean şi în unităţi, eforturile pe care le fac cooperatorii pentru îndeplinirea angajamentului luat privind producerea şi livrarea unor cantităţi sporite de carne de porc în acest an. (Urmare din pag. 1) pemalul Buzăului dintr-un loc renumit. E grădina de legume a cooperativei agricole din Mărăcineni. Aici lucrează mai bine de 150 de femei. Grădina se întinde pe o suprafaţă de 100 de hectare. Frumoasă privelişte, frumoase aceste roade ale pământului sfinţit de truda omului. Ferma legumicolă e condusă de inginera Maria Lazăr. Un timp, după absolvirea facultăţii de horticultură din Craiova, a lucrat prin părţile Transilvaniei. A venit la Mărăcineni acum trei ani, în această unitate a găsit cel mai favorabil cadru de afirmare a vocaţiei şi cunoştinţelor sale. In 1971, a realizat o producţie de legume de 22 454 kg la hectar. Pentru această performanţă, cooperativa agricolă a fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa I. Aşadar, femeile au aşezat pe frontispiciul cooperativei agricole din Mărăcineni o înaltă distincţie care cinsteşte bunul cel mai de preţ al omului : munca. — Vreau să vă spun că fără aceste femei, tovarăşele mele de trudă zilnică, n-aş fi făcut mai nimic, îmi mărturiseşte Maria Lazăr. Lor le datorez împlinirea acelor vise pe care le-am nutrit pe băncile facultăţii. Harnicelor, priceputelor lor mîini, cinstei şi, de ce n-aş spune, abnegaţiei lor. Din primăvară pînă în toamnă, zilnic, o muncă migăloasă. Piaţa are nevoie mereu de legume proaspete şi în sortimente variate. In primăvara aceasta, pină în prezent, am livrat 58 600 kg de legume, mai mult cu 10 tone decit prevăzusem. Distincţia primită ne obligă. Dacă în 1971 ferma legumicolă a adus un venit de 2 431 000 lei, anul acesta vrem să depăşim această sumă. In urma acestor depăşiri, cooperativa poate aloca mai mulţi bani la fondul de acumulare, asigurîndu-se astfel progresul ei. Progresul cooperativei şi al satului. Dar pentru aceasta, aşa cum menţionam, trebuie trudă zilnică. Din primăvară pînă în toamnă. Şi iarna. Da, portretul lor se cere compus din cuvinte care să cuprindă această trudă zilnică, această dăruire izvorâtă dintr-o conştiinţă limpede, înaintată, pe care o relevă femeia timpurilor noastre. Bogatele haruri ale sătencei, forţa sa creatoare sunt puse în valoare, contribuţia ei la dezvoltarea cooperativei agricole e imensă. ...Privesc acum o podgorie, la ULMENI, tot pe meleagurile Buzăului. E miezul zilei şi munca e în toi. Se lucrează de la răsăritul soarelui. La floarea soarelui, în cîteva zile, se termină praşila a doua manuală. Din 300 de persoane, cîte lucrează la cooperativa agricolă din Ulmeni, 285 sunt femei. Majoritatea echipelor, mai precis 11 din 18, sunt conduse de femei. Firesc. Cooperativa din această localitate şi-a propus să realizeze un venit suplimentar de 138 000 Iei. Podgoria va da aproape jumătate din acest venit suplimentar. — Nădejdea noastră, după cum vedeţi, ne spune preşedintele Paul Tănăsoiu, sunt femeile. Ne-am propus să sporim, anul acesta, valoarea producţiei globale cu 600 000 lei faţă de anul trecut. Vom realiza un spor de cel puţin 1 milion lei. Podgoria e sectorul nostru cel mai important. Pătrundem în podgorie. Un domeniu care, prin excelenţă, altădată aparţinea bărbaţilor, acum e al femeilor. De la dezgropatul viţei de vie, la tăiat şi cercuit, de la praşile la legatul lăstarilor şi pînă la cules, femeile sînt zilnic în vie. Stropitul se face mecanic. Să vă fac cunoştinţă cu Alexandrina Stanciu, căreia îmi place să-i spun : mamă. A ieşit la pensie, are 64 de ani, dar nu stă acasă. Este una dintre cele mai vrednice femei din Ulmeni. E mărunţică, firavă, dar iute la treabă. Ea constituie un exemplu pentru toţi. Urmăresc cu cită rapiditate leagă lujerii viţei de vie. — Grea munca le vie ? — Mai mult migăloasă, maică. Munca, atunci cînd îţi place, nu-i o povară. Omul adevărat, cu munca o duce şi-şi luminează traiul. — Supărări aveţi ? — O dată m-am supărat. Dar, tot vina mea a fost. Mă grăbeam şi n-a ieşit treaba cum se cuvine. Şi băiatul meu mi-a făcut observaţie. Băiatul Alexandrinei Stanciu e şeful fermei viticole. Un podgorean straşnic. Un om vrednic ca şi cea care l-a născut şi l-a crescut şi l-a învăţat să trăiască în cinste şi demnitate. Da, portretul acestor femei trebuie compus din cele mai calde cuvinte. SATUL SOCIALIST In perimetrul asociaţiei intercooperatiste pentru producerea legumelor din Scurteşti, judeţul Buzău, harnicele cooperatoare execută cu grijă lucrările de întreţinere la varza timpurie PAGINA 7 ÎN ÎNTIMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII PE FIECARE HECTAR. IN FIECARE FERMA producţii mai mari şi mai ieftine!! • De pe 100 de hectare, o producţie globală în valoare de 2 400 000 lei • Folosirea intensivă a pământului prin culturi succesive • în spaţiile dintre pomi , culturi de fasole pentru boabe • Realizînd două recolte pe circa 5 000 de hectare, cooperatorii din judeţul Sălaj vor obţine o producţie suplimentară în valoare de 40 milioane lei. Am străbătut, zilele trecute, ogoarele cooperativei agricole din Românaşi, judeţul Sălaj. Peste tot, cîmpul anticipează o recoltă bogată. Peste tot, cooperatori şi mecanizatori, cu sapa în mînă, ori la comenzile agregatelor agricole, într-un adevărat front al muncii. Stăm de vorbă cu tovarăşul Gheorghe Opriş, secretarul comitetului comu nal de partid. — Evenimentul po»» tio w se apropie, de importanţă majoră pentru dezvoltarea econo» mico-socială a întregii ţări — Conferinţa Naţională a P.C.R. — a mobilizat noi energii, a scos la iveală noi iniţiative valoroase, care vin să întregească pro* gramul de acţiuni stabilit, şi comuna noastră, la începutul acestui an. Membrii comitetului comunal de partid, dînd curs propunerilor făcute de numeroşi cooperatori fruntaşi, au desfăşurat, cu sprijinul specialiştilor, o amplă activitate de reevaluare a resurselor şi posibilităţilor de care dispunem. Aşa s-a născut iniţiativa ca, în acest an, pe 100 de hectare, să înregistrăm o valoare a producţiei globale de circa 2 400 000 lei. — Pe Ce se bazează acest angajament ? — în primul rînd pe faptul că, în mare parte, de pe aceste 100 de hectare vom obţine două recolte, reuşind ca, aşa cum ne-a indicat conducerea partidului şi cum impun cerinţele economiei noastre, să folosim intensiv — precizează Ioan Buda, şef al cooperămîntul tovarăşul inginerul sativei. Cu creionul în mînă, inginerul-şef ne demonstrează că, de pe cele 60 de hectare cultivate cu legume, cooperativa va obţine o producţie globală în valoare de 1 300 000 lei. Pe 10 hectare, se vor cultiva succesiv fasole pentru conserve şi varză de toamnă, deci se vor realiza alţi 150 000 lei. Peste 800 000 lei se vor obţine din cultura a 15 hectare de secară infestată cu cornul secarei, pe lîngă suma de 1 500 lei la hectar, cit reprezenta valoarea boabelor şi a paielor. Cele 10 hectare de livadă, din satul Ciumărna, vor asigura în acest an circa 15 000 lei. Cultivînd, însă, spaţiile dintre pomi cu fasole pentru boabe, cooperativa va câştiga în plus încă 24 000 lei. După recoltatul orzului, pe cele 5 hectare, se va cultiva sfecla furajeră şi, în acest fel, se va realiza o producţie cu 30 000 lei în plus faţă de cea planificată pe această suprafaţă. Printr-o simplă adunare rezultă, deci, că pe cele 100 de hectare, se va obţine o valoare a producţiei globale de aproape 2 400 000 lei, deci 24 000 lei la hectar. „ Acesta este doar începutul, precizează tovarăşul Opriş. Vom iniţia noi acţiuni, vom descoperi noi rezerve pentru sporirea producţiei agricole. Avem oameni minunaţi, a căror experienţă, hărnicie, sunt garanţii că în viitorul apropiat vom ajunge să obţinem un astfel de randament la fiecare hectar de teren. La uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, tovarăşul preşedinte Ioan Tihăuan ne spune că exemplul cooperatorilor din Românaşi nu este singular. Anul acesta, bunăoară, în Sălaj se va obţine o a doua recoltă de pe circa 5 000 de hectare. Aceasta înseamnă o producţie globală suplimentară în valoare de 40 milioane lei, dar posibilităţile noastre sunt mult mai mari. Şi vom face totul pentru a le pune în valoare. Va fi răspunsul nostru faptic la grija pe care, permanent, partidul o poartă agriculturii cooperatiste, oamenilor ei. N. VEREŞ coresp. „Satului socialist" SPIRITUL GOSPODĂRESC ÎN ACŢIUNE cnmnmnnnnnr^e o La cooperativa agricolă din Cătunu, judeţul Dîmboviţa, ing. Gheorghe Petrescu, împreună cu brigadierul Gheorghe. Ciucur, cercetează stadiul de vegetaţie al griului o 2 Foto : C. DUMITRU b 000000 0.0 OQOOgQOQQfl kUt L • FATĂ DE ANUL TRECUT UN VOLUM DE LUCRĂRI SPORIT CU 25 LA SUTĂ. • NU EXISTĂ SECTOR DE ACTIVITATE ÎN CARE SA NU SE SIMTĂ PREZENȚA S.M.A. • ÎN FIECARE COOPERATIVĂ AGRICOLĂ, PRODUCȚII MAI MARI CA ÎN 1971* • TOATE SECȚIILE SECTOARE MECANICE AGRICOLE. LUCREAZĂ EFECTIV CA ALE COOPERATIVELOR | __I PRIN DIVERSIFICAREA LUCRĂRILORPRODUCTIVITATE ÎNALTĂ Pentru rezultatele obţinute în anul 1971 — depăşirea volumului de lucrări cu 18,3 la sută şi o contribuţie substanţială la obţinerea unor producţii mari în toate cele nouă cooperative agricole deservite — staţiunii pentru mecanizarea agriculturii Hemeiuş, în care lucrez de 18 ani, i s-a conferit „Ordinul Muncii" clasa I. Ecoul puternic stirnit în inimile tuturor lucrătorilor staţiunii noastre de acordarea acestei înalte distincţii se amplifică acum, cu fiecare zi, în marea întrecere socialistă desfăşurată de mecanicii agricoli în cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Rezultatele dobîndite anul trecut constituie doar un început pe calea valorificării la nivel superior a resurselor mari de care dispune staţiunea pentru depăşirea şi diversificarea volumului de lucrări, şi creşterea pe această cale a contribuţiei noastre la obţinerea de către cooperativele agricole deservite a unor producţii mari la toate culturile şi în toate sectoarele de activitate. Ne desfăşurăm munca în condiţii mai grele. Unităţile deservite au multe terenuri în zona de deal, cultivă suprafeţe întinse cu sfeclă de zahăr, cartofi şi porumb, au extins pomicultura şi viticultura, pun un mare accent pe dezvoltarea şi modernizarea zootehniei, iar nivelul producţiilor şi al veniturilor spre care tind sunt strâns legate, depind în mod hotărâtor de gradul de mecanizare a lucrărilor. Obiectivele ce ni le-am propus în cadrul întrecerii socialiste, spre îndeplinirea cărora ne concentrăm acum toate eforturile, vizează tocmai satisfacerea cerințelor cooperativelor agricole în ceea ce priveşte creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor în toate sectoarele. Prin utilizarea la întreaga capacitate a tractoarelor şi maşinilor din dotare ne-am propus să executăm, in acest an, un volum de lucrări mai mare cu 25 la sută faţă de anul trecut. Avem în vedere, în principal, efectuarea unor lucrări de mare importanţă, între care erbicidarea culturilor prăşitoare, transportul şi împrăştiatul gunoiului de grajd, prăşit, dislocat şi transport la sfecla de zahăr, plantat, prăşit, recoltat şi combaterea dăunătorilor la cartofi, stropit şi arat în livezi şi vii, fertilizarea şi regenerarea păşunilor, recoltarea şi conservarea furajelor, irigarea a 2670 de hectare, modernizarea adăposturilor de animale şi întreţinerea şi repararea tuturor instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor proprietatea cooperativelor agricole. Toate secţiile noastre de mecanizare din unităţi sunt organizate şi funcţionează ca sectoare mecanice ale cooperativelor agricole. Mecanicii agricoli sunt încadraţi, alături de cooperatori, în formaţiuni mixte de lucru şi răspund de producţiile ce se obţin de pe terenurile repartizate. La Letea Veche, Mărgineni, Măgura, Luizi-Călugăra, Gîrleni şi alte cooperative atelierele mecanice ale secţiilor noastre deservesc şi unităţile agricole, asigurând efectuarea tuturor lucrărilor solicitate de cooperative, între care reparaţii la unelte şi utilaje, introducerea apei şi a adăposturilor automate în grajduri etc. Pe primele cinci luni ale anului, datorită diversificării şi cuprinderii unor noi sectoare de activitate, am efectuat un volum de lucări aproape dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Culturile de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, păşunile şi fineţele, viile şi livezile sunt bine întreţinute. La prăşitoare, de exemplu, am efectuat cite două şi chiar trei praşile mecanice. Am participat intens la combaterea dăunătorilor, la fertilizarea pajiştilor, la întreţinerea şi funcţionarea tuturor instalaţiilor de irigat etc. Putem spune că nu există sector de activitate în cadrul cooperativelor agricole în care să nu se simtă prezenţa secţiei de mecanizare, contribuţia mecanicilor agricoli la efectuarea lucrărilor. Anul trecut, unele dintre cooperativele agricole deservite au obţinut producţii medii de 4 800 kg porumb, 30 400 kg sfeclă de zahăr, 26 000 kg cartofi la hectar. Angajamentul nostru este ca anul acesta, prin lucrări de calitate şi la timp şi prin organizarea exemplară a recoltării, să sprijinim toate unităţile să obţină asemenea producţii şi chiar mai mari. Posibilităţi există, iar hărnicia cu care lucrează, umăr la umăr, tractorişti şi cooperatori, stadiul avansat al lucrărilor de întreţinere, ne garantează că angajamentele luate în întrecerea socialistă vor fi depăşite. MIRCEA CRUCEANU directorul S.M.A. Hemeiuş, judeţul Bacău După culturile timpurii (Urmare din pag. 1) Serii noastre s-a luat măsura alcătuirii unui grup de tractoare şi semănători care să asigure eliberatul terenului, pregătirea şi însămînţarea culturilor duble. Supravegheat de un tehnician agronom şi un mecanic bun, acest grup „de şoc“, cum îl numim noi va merge în spatele combinelor astfel că nu-i nici o exagerare spunînd că sunt asigurate condiţii ca în ziua în care se recoltează, o bună parte din suprafaţă să şi fie însămînţată. La noi în fermă recoltarea orzului — soiul Intensiv’, de mare productivitate şi precoce — consider că va începe pe data de 10 iunie. Aşadar, înainte de 15 iunie încă 60 de hectare vor fi în totalitate semănate cu porumb, iar pînă la începutul lunii iulie vom însămînţa şi restul suprafeţei. O parte din această cultură va fi destinată insilozării. Hibridul dublu 310 pe care il avem în magazie şi-l vom folosi pînă la toamnă va ajunge în fază de lapte-ceară aşa cum se recomandă pentru a obţine un furaj cu o valoare nutritivă ridicată. Sîntem hotărîţi ca în acest fel să realizăm o cantitate de siloz cu peste 50 la sută mai mare decit cea planificată.