Satul Socialist, iunie 1972 (Anul 4, nr. 953-978)

1972-06-01 / nr. 953

Nr. 953 Joi 1 iunie Lucrări de întreţinere (­urmare din pag. 1) îusa condiţii ca plantele să folo­sească integral substanţele nutri­tive din ser, rezervele de apă exi­stente, s-a trecut intens la cea de-a doua praşilă manuală. Astfel, floa­rea soarelui a fost prăşită a doua oară mecanic pe 488 725 de hec­tare, iar manual pe 372 232 hectare — 66 la sută din suprafaţă. La sfe­cla de zahăr, praştia li s-a execu­tat pe 02 la sută din suprafaţă şi a început praşila III care s-a reali­zat pe 45 785 hectare (25 la sută). In zonele cultivate cu cartofi, for­ţele au fost concentrate îndeosebi la prăşitul acestei importante cul­turi, astfel încît lucrarea s-a reali­zat mecanic pe 44 853 din cele 115154 hectare şi manual pe aproape 27 000 de hectare. Stadiul avansat de vegetaţie a porumbului, necesitatea asigurării tuturor condiţiilor pentru dezvolta­rea in continuare, a acestei culturi au mobilizat mii şi mii de coopera­tori şi mecanizatori la executarea celei de a doua praşile. Pînă acum porumbul s-a prăşit, în întreprin­derile agricole de stat şi coopera­tivele agricole de producţie, pe 676 000 hectare mecanic şi pe a­­proape 555 000 de hectare manual. Preocuparea deosebită pentru folo­sirea tuturor forţelor existente, a mijloacelor mecanice din dotare, pentru a nu pierde nici o oră, mun­ca de la revărsatul zorilor şi pînă seara tîrziu, au avut ca urmare realizarea unei viteze zilnice la prăşitul mecanic de aproape 185 000 hectare şi la prăşitul ma­nual de peste 151 000 hectare la porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi şi alte culturi. Prac­tic, în ultimele patru zile culturile s-au prăşit mecanic pe 736 517 hec­tare şi manual pe 606 076 hectare în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole. Făcînd totul pentru ca fie­care maşină, fiecare agregat să lucreze la întreaga capacitate, par­­ticipînd zi de zi şi ceas de ceas la muncă, cooperatorii şi mecanizato­rii pot obţine recolte la nivelul ce­rinţelor economiei noastre, al sar­cinilor pe care le are de îndeplinit agricultura în cel de al doilea an al actualului cincinal. LA FOCUL CENTRAL (Urmare din pag. I) furnizeze, lunar, cîte 1 500 de porci îngrăşaţi. Cit despre rezultatele economice înregistrate la aceste complexe, ele vor fi evidente dacă vom cita cîţiva indicatori­­princi­pali. Astfel, încă de la primipare, se obţin în complexe cîte 9—10 purcei la o fătare; sporul mediu zilnic de creştere în greutate înre­gistrat a fost de peste 170 g la pur­ceii sugari, 318 g la tineret şi de 500 g la porcii puşi la îngrăşat; consumurile specifice nu au depă­şit 0,66 U.N. la purceii sugari, 2,8 U.N. la tineret şi 4,2 U.N. la por­cii puşi la îngrăşat. Practic, în primele patru luni ale anului, com­plexele au livrat 200 de tone de carne de porc peste plan, aducînd un aport substanţial la îndeplini­rea şi depăşirea planului pe între­gul judeţ. Consemnînd aceste rezultate se cuvine menţionat că ele sunt rodul eforturilor depuse de către colecti­vele de muncă de la unităţile menţionate, de crescătorii de ani­male şi specialişti. Organizarea judicioasă a procesului de pro­ducţie, asigurarea şi folosirea ra­ţională a furajelor, preocuparea constantă pentru popularea la timp şi aplicarea tehnologiilor de creştere şi îngrăşare care au de­terminat obţinerea unor producţii bune, constituie şi în prezent su­portul realizării ritmice a grafice­lor de livrare. Totodată, prin aces­te măsuri complexele vor reuşi să producă peste 65 la sută din cei 237 000 purcei necesari pînă la sfâr­şitul anului şi în prima parte a anului 1973 în întregul judeţ. Ar trebui să adăugăm faptul că pentru producerea furajelor — atît a concentratelor cît şi a celor de volum — complexele au fost în­zestrate cu terenul necesar şi au fost create ferme specializate în acest scop. Aşadar, există garanţii că această importantă problemă va fi rezolvată corespunzător. O altă măsură care asigură rea­lizarea unei producţii sporite de carne, livrarea unor cantităţi mari la fondul de stat, este organizarea unui număr de 23 ferme speciali­zate pentru creşterea şi îngrăşa­­rea porcilor. Dacă altădată, aproa­pe toate cele 205 cooperative agri­cole din judeţ creşteau porci, acum prin concentrarea producţiei şi specializarea unităţilor, ţinând seama de experienţa şi de condi­ţiile concrete, am reuşit ca într-un număr mai mic de unităţi să creş­tem mai multe animale şi să obţi­nem o producţie mai mare. In a­­ceste ferme există materialul bio­logic pentru îngrăşat, au fost asi­gurate furajele necesare şi datorită aplicării acordului global a sporit răspunderea şi interesul crescători­lor de animale, preocuparea lor pentru îngrijirea bună a animale­lor şi folosirea tuturor resurselor de sporire a producţiei. Iată, aşadar, modul cum acţio­năm, măsurile luate la nivel jude­ţean şi în unităţi, eforturile pe care le fac cooperatorii pentru îndeplinirea angajamentului luat privind producerea şi livrarea unor cantităţi sporite de carne de porc în acest an. (Urmare din pag. 1) pe­­malul Buzăului dintr-un loc re­numit. E grădina de legume a coo­perativei agricole din Mărăcineni. Aici lucrează mai bine de 150 de femei. Grădina se întinde pe o su­prafaţă de 100 de hectare. Fru­moasă privelişte, frumoase aceste roade ale pământului sfinţit de truda omului. Ferma legumicolă e condusă de inginera Maria Lazăr. Un timp, după absolvirea facultăţii de horticultură din Craiova, a lu­crat prin părţile Transilvaniei. A venit la Mărăcineni acum trei ani, în această unitate a găsit cel mai favorabil cadru de afirmare a vo­caţiei şi cunoştinţelor sale. In 1971, a realizat o producţie de legume de 22 454 kg la hectar. Pentru această performanţă, cooperativa agricolă a fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa I. Aşadar, femeile au aşezat pe frontispiciul cooperativei agri­cole din Mărăcineni o înaltă dis­tincţie care cinsteşte bunul cel mai de preţ al omului : munca. — Vreau să vă spun că fără aceste femei, tovarăşele mele de trudă zilnică, n-aş fi făcut mai ni­mic, îmi mărturiseşte Maria La­zăr. Lor le datorez împlinirea acelor vise pe care le-am nutrit pe băncile facultăţii. Harnicelor, pri­ceputelor lor mîini, cinstei şi, de ce n-aş spune, abnegaţiei lor. Din primăvară pînă în toamnă, zilnic, o muncă migăloasă. Piaţa are ne­voie mereu de legume proaspete şi în sortimente variate. In primă­vara aceasta, pină în prezent, am livrat 58 600 kg de legume, mai mult cu 10 tone decit prevăzusem. Distincţia primită ne obligă. Dacă în 1971 ferma legumicolă a adus un venit de 2 431 000 lei, anul acesta vrem să depăşim această sumă. In urma acestor de­păşiri, cooperativa poate aloca mai mulţi bani la fondul de acumu­lare, asigurîndu-se astfel progresul ei. Progresul cooperativei şi al sa­tului. Dar pentru aceasta, aşa cum menţionam, trebuie trudă zilnică. Din primăvară pînă în toamnă. Şi iarna. Da, portretul lor se cere compus din cuvinte care să cuprindă această trudă zilnică, această dă­ruire izvorâtă dintr-o conştiinţă limpede, înaintată, pe care o re­levă femeia timpurilor noastre. Bogatele haruri ale sătencei, forţa sa creatoare sunt puse în valoare, contribuţia ei la dezvoltarea coo­perativei agricole e imensă. ...Privesc acum o podgorie, la ULMENI, tot pe meleagurile Bu­zăului. E miezul zilei şi munca e în toi. Se lucrează de la răsăritul soarelui. La floarea soarelui, în cîteva zile, se termină praşila a doua manuală. Din 300 de per­soane, cîte lucrează la cooperativa agricolă din Ulmeni, 285 sunt fe­mei. Majoritatea echipelor, mai precis 11 din 18, sunt conduse de femei. Firesc. Cooperativa din această localitate şi-a propus să realizeze un venit suplimentar de 138 000 Iei. Podgoria va da aproape jumătate din acest venit suplimentar. — Nădejdea noastră, după cum vedeţi, ne spune preşedintele Paul Tănăsoiu, sunt femeile. Ne-am pro­pus să sporim, anul acesta, va­loarea producţiei globale cu 600 000 lei faţă de anul trecut. Vom reali­za un spor de cel puţin 1 milion lei. Podgoria e sectorul nostru cel mai important. Pătrundem în podgorie. Un do­meniu care, prin excelenţă, altă­dată aparţinea bărbaţilor, acum e al femeilor. De la dezgropatul viţei de vie, la tăiat şi cercuit, de la praşile la legatul lăstarilor şi pînă la cules, femeile sînt zilnic în vie. Stropitul se face mecanic. Să vă fac cunoştinţă cu Alexan­drina Stanciu, căreia îmi place să-i spun : mamă. A ieşit la pensie, are 64 de ani, dar nu stă acasă. Este una dintre cele mai vrednice femei din Ulmeni. E mărunţică, firavă, dar iute la treabă. Ea constituie un exemplu pentru toţi. Urmăresc cu cită rapiditate leagă lujerii viţei de vie. — Grea munca le vie ? — Mai mult migăloasă, maică. Munca, atunci cînd îţi place, nu-i o povară. Omul adevărat, cu munca o duce şi-şi luminează traiul. — Supărări aveţi ? — O dată m-am supărat. Dar, tot vina mea a fost. Mă grăbeam şi n-a ieşit treaba cum se cuvine. Şi băiatul meu mi-a făcut observaţie. Băiatul Alexandrinei Stanciu e şeful fermei viticole. Un podgorean straşnic. Un om vrednic ca şi cea care l-a născut şi l-a crescut şi l-a învăţat să trăiască în cinste şi demnitate. Da, portretul acestor femei tre­buie compus din cele mai calde cuvinte. SATUL SOCIALIST In perimetrul asociaţiei inter­­cooperatiste pentru producerea legumelor din Scurteşti, jude­ţul Buzău, harnicele coopera­toare execută cu grijă lucrările de întreţinere la varza tim­purie PAGINA 7 ÎN ÎNTIMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII PE FIECARE HECTAR. IN FIECARE FERMA producţii mai mari şi mai ieftine!! • De pe 100 de hectare, o producţie globală în valoare de 2 400 000 lei • Folosirea intensivă a pământului prin culturi succesive • în spaţiile dintre pomi , culturi de fasole pentru boabe • Realizînd două recolte pe circa 5 000 de hectare, cooperatorii din judeţul Sălaj vor obţine o producţie su­­plimentară în valoare de 40 milioane lei. Am străbătut, zilele trecute, ogoarele coope­rativei agricole din Ro­­mânaşi, judeţul Sălaj. Peste tot, cîmpul anti­cipează o recoltă boga­tă. Peste tot, coopera­tori şi mecanizatori, cu sapa în mînă, ori la co­menzile agregatelor a­­gricole, într-un adevă­rat front al muncii. Stăm de vorbă cu tovarăşul Gheorghe Opriş, secre­­tarul comitetului comu­ nal de partid. — Evenimentul po»» tio w se apropie, de importanţă majoră pen­­tru dezvoltarea econo» mico-socială a întregii ţări — Conferinţa Na­ţională a P.C.R. — a mobilizat noi energii, a scos la iveală noi ini­ţiative valoroase, care vin să întregească pro* gramul de acţiuni sta­­bilit, şi comuna noa­­stră, la începutul a­­cestui an. Membrii co­mitetului comunal de partid, dînd curs propu­nerilor făcute de nume­roşi cooperatori frun­taşi, au desfăşurat, cu sprijinul specialiştilor, o amplă activitate de reevaluare a resurselor şi posibilităţilor de care dispunem. Aşa s-a născut iniţiativa ca, în acest an, pe 100 de hec­tare, să înregistrăm o valoare a producţiei globale de circa 2 400 000 lei. — Pe Ce se bazează acest angajament ? — în primul rînd pe faptul că, în mare par­te, de pe aceste 100 de hectare vom obţine două recolte, reuşind ca, aşa cum ne-a indi­cat conducerea partidu­lui şi cum impun ce­rinţele economiei noa­stre, să folosim intensiv — precizează Ioan Buda, şef al coope­rămîntul tovarăşul inginerul sat­ivei. Cu creionul în mînă, inginerul-şef ne demon­strează că, de pe cele 60 de hectare cultivate cu legume, cooperativa va obţine o producţie globală în valoare de 1 300 000 lei. Pe 10 hec­tare, se vor cultiva succesiv fasole pentru conserve şi varză de toamnă, deci se vor realiza alţi 150 000 lei. Peste 800 000 lei se vor obţine din cultura a 15 hectare de secară in­festată cu cornul seca­rei, pe lîngă suma de 1 500 lei la hectar, cit re­prezenta valoarea boa­belor şi a paielor. Cele 10 hectare de livadă, din satul Ciumărna, vor asigura în acest an cir­ca 15 000 lei. Cultivînd, însă, spaţiile dintre pomi cu fasole pentru boabe, cooperativa va câştiga în plus încă 24 000 lei. După recol­tatul orzului, pe cele 5 hectare, se va cultiva sfecla furajeră şi, în­ a­­cest fel, se va realiza o producţie cu 30 000 lei în plus faţă de cea pla­nificată pe această su­prafaţă. Printr-o sim­plă adunare rezultă, deci, că pe cele 100 de hectare, se va obţine o valoare a producţiei globale de aproape 2 400 000 lei, deci 24 000 lei la hectar. „ Acesta este doar începutul, precizează to­varăşul Opriş. Vom iniţia noi acţiuni, vom descoperi noi rezerve pentru sporirea produc­ţiei agricole. Avem oa­meni minunaţi, a căror experienţă, hărnicie, sunt garanţii că în vii­torul apropiat vom a­­junge să obţinem un astfel de randament la fiecare hectar de teren. La uniunea judeţeană a cooperativelor agrico­le de producţie, tovară­şul preşedinte Ioan Tihăuan ne spune că exemplul cooperatorilor din Românaşi nu este singular. Anul acesta, bunăoară, în Sălaj se va obţine o a doua re­coltă de pe circa 5 000 de hectare. Aceasta în­seamnă o producţie globală suplimentară în valoare de 40 milioane lei, dar posibilităţile noastre sunt mult mai mari. Şi vom face totul pentru a le pune în valoare. Va fi răs­punsul nostru faptic la grija pe care, perma­nent, partidul o poartă agriculturii cooperatiste, oamenilor ei. N. VEREŞ coresp. „Satului socialist" SPIRITUL GOSPODĂRESC ÎN ACŢIUNE cnmnmnnnnnr^­e o La cooperativa agricolă din Cătunu, judeţul Dîmboviţa,­­ ing. Gheorghe Petrescu, împre­ună cu brigadierul Gheorghe­­. Ciucur, cercetează stadiul de­­ vegetaţie al griului o 2 Foto : C. DUMITRU b 000000 0.0 OQOOgQOQQfl k­Ut L • FATĂ DE ANUL TRECUT UN VOLUM DE LU­CRĂRI SPORIT CU 25 LA SUTĂ. • NU EXISTĂ SECTOR DE ACTIVITATE ÎN CARE SA NU SE SIMTĂ PREZENȚA S.M.A. • ÎN FIECARE COOPERATIVĂ AGRICOLĂ, PRODUCȚII MAI MARI CA ÎN 1971* • TOATE SECȚIILE SECTOARE MECANICE AGRICOLE. LUCREAZĂ EFECTIV CA ALE COOPERATIVELOR | __I PRIN DIVERSIFICAREA LUCRĂRILOR­­PRODUCTIVITATE ÎNALTĂ Pentru rezultatele obţinute în anul 1971 — depăşirea volumului de lucrări cu 18,3 la sută şi o con­tribuţie substanţială la obţinerea unor producţii mari în toate cele nouă cooperative agricole deservite — staţiunii pentru mecanizarea agriculturii Hemeiuş, în care lucrez de 18 ani, i s-a conferit „Ordinul Muncii" clasa I. Ecoul puternic stirnit în inimile tuturor lucrători­lor staţiunii noastre de acordarea acestei înalte distincţii se amplifică acum, cu fiecare zi, în marea între­cere socialistă desfăşurată de meca­nicii agricoli în cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a aniver­sări a Republicii. Rezultatele dobîndite anul trecut constituie doar un început pe calea valorificării la nivel superior a re­surselor mari de care dispune sta­ţiunea pentru depăşirea şi diversi­ficarea volumului de lucrări, şi creşterea pe această cale a contri­buţiei noastre la obţinerea de către cooperativele agricole deservite a unor producţii mari la toate cultu­rile şi în toate sectoarele de activi­tate. Ne desfăşurăm munca în condiţii mai grele. Unităţile deser­vite au multe terenuri în zona de deal, cultivă suprafeţe întinse cu sfeclă de zahăr, cartofi şi porumb, au extins pomicultura şi viticultura, pun un mare accent pe dezvoltarea şi modernizarea zootehniei, iar ni­velul producţiilor şi al veniturilor spre care tind sunt strâns legate, de­pind în mod hotărâtor de gradul de mecanizare a lucrărilor. Obiectivele ce ni le-am propus în cadrul între­cerii socialiste, spre îndeplinirea cărora ne concentrăm acum toate eforturile, vizează tocmai satisfa­cerea cerințelor cooperativelor agri­cole în ceea ce priveşte creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor în toate sectoarele. Prin utilizarea la întreaga capa­citate a tractoarelor şi maşinilor din dotare ne-am propus să execu­tăm, in acest an, un volum de lu­crări mai mare cu 25 la sută faţă de anul trecut. Avem în vedere, în principal, efectuarea unor lucrări de mare importanţă, între care erbicidarea culturilor prăşitoare, transportul şi împrăştiatul guno­iului de grajd, prăşit, dislocat şi transport la sfecla de zahăr, plan­tat, prăşit, recoltat şi combaterea dăunătorilor la cartofi, stropit şi arat în livezi şi vii, fertilizarea şi regenerarea păşunilor, recoltarea şi conservarea furajelor, irigarea a 2670 de hectare, modernizarea adă­posturilor de animale şi întreţine­rea şi repararea tuturor instalaţii­lor, maşinilor şi utilajelor proprie­tatea cooperativelor agricole. Toate secţiile noastre de mecani­zare din unităţi sunt organizate­­ şi funcţionează ca sectoare mecanice ale cooperativelor agricole. Meca­nicii agricoli sunt încadraţi, alături de cooperatori, în formaţiuni mixte de lucru şi răspund de producţiile ce se obţin de pe terenurile repar­tizate. La Letea Veche, Mărgineni, Măgura, Luizi-Călugăra, Gîrleni şi alte cooperative atelierele mecanice ale secţiilor noastre deservesc şi unităţile agricole, asigurând efec­tuarea tuturor lucrărilor solicitate de cooperative, între care reparaţii la unelte şi utilaje, introducerea apei şi a adăposturilor automate în grajduri etc. Pe primele cinci luni ale anului, datorită diversificării şi cuprinderii unor noi sectoare de activitate, am efectuat un volum de luc­ări aproape dublu faţă de ace­eaşi perioadă a anului trecut. Cul­turile de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, păşunile şi fineţele, viile şi livezile sunt bine întreţinute. La prăşitoare, de exemplu, am efectuat cite­ două şi chiar trei praşile meca­nice. Am participat intens la com­baterea dăunătorilor, la fertilizarea pajiştilor, la întreţinerea şi funcţio­narea tuturor instalaţiilor de irigat etc. Putem spune că nu există sec­tor de activitate în cadrul coopera­tivelor agricole în care să nu se simtă prezenţa secţiei de mecani­zare, contribuţia mecanicilor agri­coli la efectuarea lucrărilor. Anul trecut, unele dintre coope­rativele agricole deservite au obţi­nut producţii medii de 4 800 kg po­rumb, 30 400 kg sfeclă de zahăr, 26 000 kg cartofi la hectar. Anga­jamentul nostru este ca anul acesta, prin lucrări de calitate şi la timp şi prin organizarea exemplară a re­coltării, să sprijinim toate unităţile să obţină asemenea producţii şi chiar mai mari. Posibilităţi există, iar hărnicia cu care lucrează, umăr la umăr, tractorişti şi cooperatori, stadiul avansat al lucrărilor de în­treţinere, ne garantează că angaja­mentele luate în întrecerea socia­listă vor fi depăşite. MIRCEA CRUCEANU directorul S.M.A. Hemeiuş, judeţul Bacău După culturile timpurii (Urmare din pag. 1) Serii noastre s-a luat măsura alcătuirii unui grup de trac­toare şi semănători care să asigure eliberatul terenului, pregătirea şi însămînţarea culturilor duble. Supravegheat de un tehnician agronom şi un mecanic bun, acest grup „de şoc“, cum îl numim noi va merge în spatele combinelor astfel că nu-i nici o exagerare spunînd că sunt asigurate con­diţii ca în ziua în care se re­coltează, o bună parte din su­prafaţă să şi fie însămînţată. La noi în fermă recoltarea orzului — soiul Intensiv’, de mare productivitate şi precoce — consider că va începe pe data de 10 iunie. Aşadar, îna­inte de 15 iunie încă 60 de hectare vor fi în totalitate se­mănate cu porumb, iar pînă la începutul lunii iulie vom în­­sămînţa şi restul suprafeţei. O parte din această cultură va fi destinată insilozării. Hibri­dul dublu 310 pe care il avem în magazie şi-l vom folosi pînă la toamnă va ajunge în fază de lapte-ceară aşa cum se recomandă pentru a obţine un furaj cu o valoare nutritivă ridicată. Sîntem hotărîţi ca în acest fel să realizăm o canti­tate de siloz cu peste 50 la sută mai mare decit cea plani­ficată.

Next