Satul Socialist, iunie 1972 (Anul 4, nr. 953-978)

1972-06-23 / nr. 972

Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie­­ ANUL IV Nr. 972 1­INERI 23 IUNIE 1972 4 pagini — 30 bani în întreprinderile agricole de stat ...... ~ _ siwSiî din judeţul Dolj DUPĂ ORI GRIU Șl LEGUME, PRODUSE IN VALOARE DE 17 MILIOANE LEI • Pe 6 000 hectare eli­berate de recolta de orz, grîu şi legume, se vor pro­duce, în acest an, 100 000 tone de porumb pentru siloz şi masă verde , 4 000 tone de porumb boabe şi 3 000 tone de legume. • Asigurînd animalelor o furajare corespunzătoare, de-a lungul întregului an, vom obţine şi livra sta­tului 246 000 hl de lapte şi 17 800 tone de carne. In întreprinderile noastre, zootehnia are o pondere însemnată. Faptul că efectivele se cifrează la 30 000 de taurine, 26 000 de oi şi 118 000 de porci, pe de o parte, iar producţia marfă, pe care trebuie s-o livrăm statului, la 246 000 hl lapte şi 17 800 tone de carne, pe de altă parte, constituie cel mai convingător argument. Pornind de la această situaţie şi de la necesitatea de a furaja cit mai bine ani­malele, ştiut fiind că furajul, hrana determină, în ultimă instanţă, nivelul producţiei de lapte şi carne, am hotărît, încă de la începutul anului să nu ne rezumăm doar la cele 11 400 hectare de teren cul­tivat cu plante furajere anuale, 1 500 ha de lucernă şi 6 000 ha de păşune şi fineţe naturale de care dispunem. Pe baza experienţei acumulate, a condiţiilor existente şi a necesităţilor, am stabilit să semănăm în cultură succesivă, după orz şi grîu, 3 400 ha cu porumb masă verde şi siloz, de pe care vom obţine o producţie de furaje de 85 000 tone. NICOLAE FOPESCU inginerul șef al Trustului întreprinderilor agricole de stat — Dolj (Continuare Cn pag- a 2-a) PE SUPRAFEȚE mmmm Ca răspuns la chemarea locuitorilor comunei Unirea, gospodăriile populaţiei din judeţul Braşov In staţia de autobuze din centrul comunei Bran, judeţul Braşov, în faţa „Gazetei obştii" erau adunaţi mai mulţi bărbaţi şi femei. — Ia te uită — zise cineva — cei de la primărie au afişat o listă cu fruntaşii la contractări. — Cine sînt ? — întreabă un bă­­trîn. Citeşte dumneata, Ioane ; ci­teşte să aud şi eu, că mi-am lăsat ochelarii acasă. Ion începu să citească : Gheor­ghe Voinescu, din Bran — doi viţei, patru porci, patru miei şi patru oi; Simion Duicu, din satul Simon — trei viţei, trei miei şi trei oi; Dumitru Ivănoiu, din So­­hodol — doi viţei, doi porci, două oi şi trei miei; Maria Bucşă, din Predeluţ — un viţel şi doi miei; Gheorghe Rădu­­lescu, din Bran — un viţel, un bi­vol şi zece oi... Lista fruntaşilor se continuă cu Ion Pedestru, Miron Buccuş, Iosif Florescu, Ion Gonţea, Aron Bariu, Ion Puşcaru şi , Ion Chiţu, fiecare s-a angajat să livreze anul acesta, pe bază de contract, între cinci şi cincisprezece animale. „Folosind metoda popularizării prin gazeta de stradă şi în discuţii cu oamenii a avantajelor oferite de stat contractanţilor de animale, am obţinut rezultate bune — spunea Ion Moianu, primarul comunei Aflind despre cineva că a încheiat contract pentru a vinde încă un a-AUREL IVAN (Continuare în pag. a 2-a) AWVWWW * 1 200 de familii din Bran au semnat contracte * Cînd conducătorii obştii dau exemplu * îngrijiţi păşunile, ca să aveţi vite multe ! vvwvwwwwvwv Cresc, îngraşă şi vînd statului mii de animale în plus PRINTR-O LARGĂ OBILIZARE DE FORŢE, PRIN INIŢIATIVĂ ŞI SPIRIT DE RĂSPUNDERE LUCRATORII OGOARELOR VOR DA ŢĂRII MAI MULTE PRODUSE UN ANGAJAMENT, O CHEMARE, o înaltă Îndatorire patriotică: SĂ SCURTĂM LA PERIOADA SECERIŞULUI, SĂ NU IROSIM NICI UN BOB! A început secerişul ! Mai întii, undeva la o fermă in Cimpia Olteniei, apoi în cî­­teva cooperative din Bărăgan, pentru ca, în numai cîteva zile, frontul de lucru să se lărgească, cuprinzînd aproape toate marile zone cerealiere- Și chiar dacă valul de ploi care traversează de cîteva zile ţara a oprit înaintarea în lan a combinelor, marea bătălie a strîngerii orzului şi chiar a grînelor este, de acum, o acţiune la or­dinea zilei. Avem de secerat griul, care promite o recoltă bună, superioară celei realizate anul trecut, de pe cîteva milioane de hec­tare. Cu cit vom executa mai repede a­­ceastă lucrare cu atît cîştigul ţării, al fie­căruia dintre noi va fi mai mare. Vom e­­vita pierderile de boabe, deci irosirea unei anumite părţi a strădaniilor şi eforturilor materiale făcute de-a lungul unui an, vom elibera mai rapid terenul pentru a putea însămînţa, în cultură dublă, cu furaje şi alte plante, milionul de hectare prevăzut, in sfirşit vom executa la timp arăturile de vară — baza recoltei viitoare. Pornind de la asemenea considerente, lucrătorii din agricultură s-au angajat, în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii, să scurteze la maximum perioada strînge­rii grînelor, astfel ca recolta bună a anu­lui să ajungă cit mai repede în hambare, integral. Pe ce se bizuie angajamentele ? Cum şi-au propus să lucreze în această scurtă dar atît de importantă campanie organizaţiile de partid, organele agricole judeţene, mecanizatorii, muncitorii din I.A.S. şi specialiştii ? Ce iniţiative — dem­ne de a fi cunoscute — au apărut în unele unităţi ? In sfirşit, ce-ar mai fi de făcut, ce probleme se cer urmărite cu şi mai mare atenţie pentru atingerea scopului propus ? CITIŢI A III-A. RĂSPUNSURILE IN PAGINA Rodul lanului de griu adunat cu grijâ si transportat in magazie —­iata principala preocupare a coope­ratorilor din Mâcin, judeţul Tulcea IERI A PĂRĂSIT CAPITALA ŞEFUL STATULUI CAMBODGIA PRINŢUL NORODOM SIANUK Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful sta­tului Cambodgia, preşedintele Fron­tului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Mo­nique Sianuk, şi-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alte­ţele lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au venit pînă la Aeroportul Inter­naţional Bucureşti-Otopeni, îm­preună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheor­­ghe Maurer şi soţia sa, Elena Mau­rer, Janos Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Con­siliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul­ Republicii So­cialiste România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi aeroportul erau împodobite cu dra­pelele de stat ale României şi Cam­bodgiei. Pe frontispiciul pavilionu­lui central al aerogării se aflau portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stan­k. Urarea „Trăiască prietenia ★ In după-amiaza zilei de 21 iunie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, pre­şedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi şeful statului Cam­bodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Sianuk, au făcut şi solidaritatea militantă dintre po­porul român şi poporul cambod­gian “ se putea citi pe o mare pan­cartă înălţată pe platoul central, al aeroportului. La aeroport au venit, de aseme­nea, să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarăşii: Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernu­lui, vicepreşedinţi ai Marii Adu­nări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi în ţara noas­tră şi alţi membri ai corpului di­plomatic. O gardă militară aliniată pe ae­roport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 de salve de artileria. Prinţul Norodom Stanik şi pre­şedintele Nicolae Ceauşescu trec în­­ revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiuni­lor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti, de la persoanele oficiale ro­mâne prezente pe aeroport. Oaspe­ţii răspund îndelung aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oa­meni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducă­torii partidului şi statului nostru. La despărţire, prinţul Norodom o vizită la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, importantă uni­tate a industriei noastre uşoare. Cei doi şefi de stat au fost înso­ţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Mau­rer, cu soţia, Elena Maurer, Janos Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, Corneliu Mănescu, Marin Alexie, precum şi de persoanele o­­ficiale care însoţesc pe şeful sta­tului Cambodgia — domnii Ieng Sary, Sarin Chhak, cu soţia, Hy­ot Sambath, cu soţia, Thiounn Prasith Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mii­­nile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Mo­nique Siam­k îşi iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori. Alteţele lor Regale au fost însoţite în vizita oficială de prietenie în ţara noastră de domnii Ieng Sary, trimis special al părţii din interior a Frontului Unit Naţional al Cam­bodgiei (F.U.N.C.) şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei (G.R.U.N.C.), Sarin Chirak, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministrul a­­facerilor externe al G.R.U.N.C., cu soţia, Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ambasador al Regatului Cambod­gia în Republica Socialistă Româ­nia, cu soţia, Thiounn Prasith, membru supleant al Biroului Po­litic al C.C. al F.U.N.C. şi ministru însărcinat cu coordonarea efortu­rilor luptei pentru eliberarea na­ţională, Alteţa Sa prinţul Sisowath Methawi, director de cabinet al şe­fului statului. Avionul special cu care călăto­resc înalţii oaspeţi cambodgieni decolează, îndreptîndu-se spre R. P. Albania. Pînă la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escor­tată de avioane cu reacţie ale for­ţelor armate române. (Agerpres) şi Alteţa Sa prinţul Sisowath Methawi. Pe o mare pancartă aflată la in­trare se află urarea: „Bun venit solului poporului cambodgian, Samdech Norodom Sianik11. Urări călduroase adresează şi muncito­rii, tehnicienii şi inginerii, care au venit în mare număr să salute din toată inima pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe prinţul Norodom (Continuare in pag. a 4-a) Tineretul­ în primele rînduri pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen De curind, a apărut în presă angajamentul tinerilor din judeţul Iaşi care in întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii îşi propun să participe efectiv la munca cimpului, să acorde un sprijin susţinut agriculturii. Sensul acestui anga­jament a fost preluat şi de tinerii din judeţul Vrancea, de elevii şcolilor noastre, aportul lor pe ogoare la lucrările de întreţinere crescînd mult în ultima vreme. Organizaţiile tineretului comunist care activează în mediul rural, spri­jinite de şcoală şi căminul cultural, educă noua generaţie în spiritul dra­gostei de muncă, faţă de profesiile satului, sădesc în conştiinţa tinerilor stima şi respectul pentru harnicul cooperator, capabil să smulgă pămîn­­tului roade din ce în ce mai bogate. Astfel, la Homocea, Băleşti, Bordeşti, Năneşti, Ciorăşti, Măicăneşti Suraia şi în alte localităţi ale judeţului, ele-ALEXANDRU MOCANU prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al U.T.C. (Continuare in pag. a 4-a) FAPTE PILDUITOARE IN PLUS DE 18 500 TONE DE FURAJE IN „CAMARA“ ZOO­TEHNIEI Consemnăm o iniţiativă meri­torie a lucrătorilor întreprinderi­lor agricole de stat din judeţul Timiş , menită să contribuie la folosirea raţională a pămîntului şi sporirea resurselor de nutre­ţuri. Este vorba de însămînţarea unor culturi furajere intercalate prin livezi, cu deosebire în plan­taţiile tinere de pomi. Pînă acum s-au semănat 1 637 hectare cu morcovi furajeri, sfeclă furajeră, dovleci şi alte plante cu talia mică. Cele mai mari suprafeţe cu asemenea culturi interca­late le deţin întreprinderile agri­cole de stat din Lugoj — peste 416 hectare, Sinnicolaul Mare — 236 hectare, Periam — 220 hecta­re şi Giarmata — 188 hectare. Totodată, în incinta fermelor, printre construcţii, s-au însămîn­­ţat cu asemenea culturi şi cu le­guminoase anuale încă 233 hec­tare. Pe această cale, întreprinderile agricole de stat din judeţ vor a­­dăuga la producţia planificată de furaje încă 18 700 tone de nutre­ţuri valoroase. PESTE 1000 HL LAPTE FATA DE PLAN Specializată în creşterea vacilor de lapte, ferma Dancu a I. A. S. Iaşi şi-a suplimentat angajamen­tul iniţial cu 1 500 hl lapte. Medicul veterinar Valentina Hriţcu, specialista fermei în se­lecţia animalelor, ne-a declarat : „ Oamenii noştri investesc un mare volum de energie şi inteli­genţă. Prin munca plină de ab­negaţie a unor îngrijitori excep­ţionali ca Gheorghe Lungu, Erou al Muncii Socialiste, Ion Costan şi alţii, ferma va obţine în 1972 o producţie medie pe cap de va­că furajată de peste 6 000 litri de lapte. Un sprijin deosebit ne a­­cordă în acest sens oamenii de ştiinţă de la facultăţile de zoo­tehnie şi medicină veterinară din Iaşi. Pînă în prezent, producţia planificată a fost depăşită cu pes­te 1 000 hl de lapte, iar preţul de cost a fost redus cu 25 procente faţă de plan. CONSTRUCTORII ŞI-AU RES­PECTAT CUVINTUL Deşi, conform proiectului, pri­mele capacităţi ale complexului avicol intercooperatist, situat în apropierea oraşului Vaslui, urm­au să intre în funcţiune la începu­tul anului 1973, lucrătorii între­prinderii judeţene de construcţii şi-au suplimentat angajamentele în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, reuşind să termine 4 din cele II hale, care au fost populate cu 32 000 pui ; pînă la sfîrşitul acestei luni incă două hale vor intra în producţie. Creş­terea păsărilor în sistem indus­trial va îmbunătăţi aproviziona­rea populaţiei din oraşele judeţu­lui cu ouă şi carne de pasăre şi va aduce cooperativelor agricole asociate însemnate venituri.

Next