Satul Socialist, iulie 1972 (Anul 4, nr. 979-1005)

1972-07-04 / nr. 981

PAGINA 2 ■­•■I PESTE 7000 DE PRODUSE METALO CHIMICE VOR URA ! COMERŢUL SĂTESC Articolul „UNELTELE AGRICO­LE — UN GOL ÎN COMERŢUL SATESC“ (vezi „Satul socialist" nr. 960 din 9 iunie — n.r.) a abordat un subiect important, asupra căruia şi noi, lucrători în cooperaţia de con­­£um, am insistat mult în ultima vreme. Două au fost obiectivele noastre : cunoaşterea cit mai exactă a solicitărilor curente şi de per­spectivă, privind desfacerea celor „1001“ — cum li se spune — de produse metalo-chimice, care — în bună parte — încă mai sunt de­ficitare în comerţul sătesc (unelte agricole, unelte pentru practicarea diferitelor meşteşuguri tradiţiona­le, obiecte de uz casnic şi gospodă­resc etc.); încheierea de contracte ferme cu unităţile care pot să realizeze şi să furnizeze comerţu­lui cooperatist asemenea produse. Prin consfătuiri organizate cu cooperatori, pe eşantioane de vîr­­­­stă şi ocupaţii, precum şi cu tehni­cieni din mediul sătesc, prin dis­cuţii de la om la om, ale gestio­narilor cu cumpărătorii şi, prin­ u­r­mărirea sistematică a caietelor, de studiu a cererii de consum, s-au putut întocmi, la nivelul fiecărui judeţ liste cu produsele metalo­­chimice solicitate. In prezent, fiind centralizate, aceste liste ne oferă date pentru întocmirea unui cata­log amplu (primul de acest fel) cu cele mai felurite unelte, accesorii de unelte, ustensile casnice etc. Catalogul la care ne referim, în curs de elaborare, va cuprinde aproximativ 7 000 de articole şi sor­timente, răspunzînd celor mai di­verse solicitări, diferenţiate pe zone geografice, judeţe şi chiar comune. De ce insistăm asupra acestor solicitări diferenţiate ? Răspunsul este următorul: numai prin cunoaş­terea cit mai exactă a necesităţilor şi a preferinţelor populaţiei din fie­care comunitate şi teritoriu admi­nistrativ se poate face o planifi­care judicioasă a producţiei de u­­nelte, obiecte de uz casnic etc. atit pentru nevoile de acum cit şi pentru cele în perspectivă. Confruntînd listele de produse solicitate, pe care le-am primit din majoritatea judeţelor, ca urmare a investigaţiilor noastre, am extras aproximativ 300 articole şi sorti­mente de strictă şi imediată utili­tate, din care 220 nu s-au mai fa­bricat în anii din urmă. Aceste produse — de la pluguri de coastă, de cîmp şi de vie, plus accesoriile lor, pînă la­, seceri, coase, unelte pentru grădinărit, foarfeci pentru pomi şi vii, prese şi teascuri pentru stors struguri, foarfeci pentru tuns oi, ţesale, urui­­tori manuale de cereale, osii de căruţe, nicovale şi menghi­ne pentru fierari şi lăcătuşi, cuţi­­toaie pentru dogari, bărdiţe pentru dulgheri, potcoave şi caiele, cuţite pentru potcovari, lacăte, strecură­tori inoxidabile, oale de fiert sub , .presiune, bidoane pentru untură şi lapte etc. — au fost cuprinse intr-un prim catalog pe care CENTROCOOP-ul l-a difuzat unor întreprinderi în scopul asimilării in fabricaţie a produselor respec­tive. Comitetul de stat pentru econo­mia şi administraţia locală, cit şi Uniunea centrală a cooperativelor meşteşugăreşti — principalii noştri furnizori — avind mai mare mo­bilitate în asimilarea şi producerea articolelor mărunte, în serii mici, ne-au prezentat spre contractare un prim lot de 34 tipuri de unelte şi obiecte de uz gospodăresc, extra­se din catalog. Este vorba de brăz­­dare de coastă, cuţite pentru plug, fierăstraie, săpăligi cu două şi trei coarne, foarfeci pentru omizit, pot­coave pentru bovine, nicovale, ac­cesorii pentru coase şi alte aseme­nea articole, care nu s-au mai fa­bricat în ultima vreme. Aceiaşi furnizori ne-au suplimentat con­tractele la vase din aluminiu, la aurolac şi la alte produse ce nu satisfăceau cerinţele puse în faţa comerţului sătesc-Suplimentări importante de măr­furi, pentru a fi desfăcute prin cooperaţia de consum, au făcut, de asemenea, Ministerul Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Chimice şi Ministerul Industriei Uşoare. Acest început bun­­ se va­ conso­lida în 1973 şi se­ va desăvîrşi pînă la sfîrşitul cincinalului. Pe baza catalogului de produse întoc­mit de noi, care va fi un util in­strument de lucru, unităţile indus­triale îşi vor putea pregăti baza materială necesară fabricării pro­duselor solicitate (S.D.V.-uri, uti­laje şi materii prime) astfel că, în viitorul apropiat, comerţul sătesc va fi capabil să satisfacă orice ne­cesităţi cu privire la unelte agri­cole, scule pentru practicarea dife­ritelor meşteşuguri, obiecte de uz casnic şi gospodăresc etc. ION VETRINEANU director general al direcţiei generale comerciale din CENTROCOOP Zor­m mare După puterea In­terină : „61 de tone de îngrăşăminte a­loroa­se au sosit astă-seară în staţia Stoeneşti, iar alte 40 vor sosi cu un tren de noapte'­, a urmat sarcina de serviciu, transmisă scurt: „Transportăm cu şapte autocamioane. Plecarea din sfert în sfert de oră­­“. Maşina de 5 tone a lui Petre Cernat a pornit ultima, cu vreo zece minute întîrziere şi cu nu­­­mai trei încărcători-deScărbâ­­tori. ,, v,*•«.-­...Maşinile cooperativei agri­cole din Scărişoara trag la ram­pă din 15 în 15 minute cu re­gularitate de metronom. Plat­formele autocamioanelor şi ale vagoanelor sunt la aceeaşi înăl­ţime, iar obloanele din spate ale maşinilor ţin loc de pod. Sacii nu mai trebuie să fie coborîţi din vagon şi s­trecaţi în­ mit­rcn-­­mioane, ci doar mutaţi­­din loc. Astfel raţionalizată, munca e mai uşoară şi mai spornică. To­tuşi, şi Firică Velicu şi Gheor­­ghe Aristide Cojocaru, oameni trecuţi de 40 de ani, şi mult mai tinărul Marin Emilian Co­jocaru sunt obosiţi. Cind au tre­buit să plece în prima cursă abia se întorseseră de la prăşti­tul porumbului. Acum e trecut de miezul nopţii şi-şi simt um­e-­ rii amorţiţi. — Cind o să intru în aşternut — spune Velicu — poţi tăia lemne pe mine după numai tin­er ţinut. Nu li se întimplă prea des să încarce şi să descarce noaptea, dar ori de cite ori se iveşte a­­ceasta necesitate, ei nu pregetă. Cooperativa nu a plătit anul a­­cesta nici un leu locaţie, iar pe atît de solicitata rampă a gării din Stoeneşti materiile şi ma­terialele unităţii lor nu blo­chează spaţiile. Descărcate in­tr-un timp mai scurt decit pre­văd normele C.F.R., vagoanele îşi reduc durata de staţionare şi o măresc pe cea de transport efectiv. S-o fi gîndind Firică Velicu cind împinge, obosit, sa­cii cu uree din vagon in auto­camioane că de munca sa in miez de noapte beneficiază nu numai cooperativa al cărui membru este ? M. BOCA Miercuri 5 iulie . Programig I. 6.00 Magică,şi actu­alităţi. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Su­marul presei. 9.30 Viaţa cărţilor. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Melo­dii populare de pe Valea Timişului. 10.30 Vreau să ştiu.11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Formaţia Wallace Collection. 11.15 Consultaţie juri­dică. 11.30 Cîntare patriei. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din repertoriul soliştilor Doina Badea şi Giorgio. 12.15 Recital Mihaela Botez. .12.30 întîlnire cu melodia populară. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Estivală — muzică de prînz. 14.00 Compozitorul săptâmînii — Edvard Grieg. 14.40 Interpreţi de muzică populară. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Creştere şi eficienţă econo­mică. 15.30 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Corul Şcolii generale nr. 75 din Bucu­reşti. 16.30 Ştiinţa la zi. 16.35 Mu­zică uşoară de Richard Bartzer şi Sile Dinicu. 16.50 Publicitate ra­dio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Melodii­ populare. 17.45 Formaţiile Cromatic şi Trubadurii. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară, de Zaharia Stancu. 20.05 Zece melo­dii preferate. 20.40 Marea întrecere socialistă în întîmpinarea Confe­ririi Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Re­publicii. 21.00 Orchestra Nelu Ur­­ziceanu. 21.10 Revista şlagărelor. 21.25 Moment poetic. Vasile Voicu­­lescu. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Programul II . 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă. 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8.05 Tot îna­inte (emisiune pentru pionieri). 8.20 Mari interpreţi : Arthur Gru­­miaux. 8.45 Cîntecul săptâmînii . ..Partid, măreţ conducător" de Emil Lerescu, versuri de Eugen Frunză. 9.00 Selecţiuni din opere­tele lui Millöcker. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Orchestra de muzică populară „Vilceanca" din Rîmnicu Vilcea. 10.00 Conştiinţa patriotică în acţiune. 10.20 Imn ţării mele — cîntece. 10.50 Valsuri. 11.00 Pa­gini din scena lirică. 11.30 Momente muzicale. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpre­mieră cotidiană. 12.15 Muzică populară algeriană. 12.30 Conflu­enţe­­ritmice — muzică uşoară. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Fragmente din opereta „Paganini" de Lehar. 13.30 Viaţa de concert a Capitalei. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Aşa-i jocul pe la noi — ţinutul Bihoru­lui. 14.30 Cartea politică. 14.40 Muzică de balet. 15.00 Melodii de George Grigoriu. 15.20 Muzică populară venezueleamă. 15.30 Rad­­dioşcoală. Biologie generală. 16.00 Radiojurnal. 10.15 Concerte pentru pian şi orchestră de Mozart. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Muzică populară. 17.30 Teatru serial. Aurul negru de Ce­zar Petrescu. 17.51 Miniaturi pen­tru pian de Florica Racoviţă. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Opera pen­tru toţi. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Lecturi paralele. 19.50 Noapte bu­nă, copii ! 20.00 Cîntă Maria Cio­­banu. 20.15 Teatru radiofonic. Pre­miera : Coloana infinită de Angela Platti. 21.50 Muzică uşoară. 22.00 Simfonia a III-a „Ovidiu" de Sigismund Toduţă. 22.30 Universi­tatea radio. 22.45 Instantanee so­listice : Roxana Matei şi Michele. 23.00 Buletin de ştiri. „Cupa României“* la fotbal Un titlu care obligă Aşadar, după 30 de ani, „Cupa României" revine în vitrina cu trofee a clubului Rapid. După Io­nică Bogdan şi Filote, Tănăsescu şi Moldoveanu, ca să amintim doar pe ciţiva componenţi ai echi­pei din 1942 (cind Rapid a câşti­gat ultima dată Cupa), Dumitru şi Lupescu, Răducanu şi Boc re­­aduc formaţia giuleşteană pe pri­mul loc în cea mai populară com­petiţie de fotbal din ţara noastră. Deşi oarecum nescontată (vezi cum s-a calificat Rapid în întil­­nirile cu Minaur Zlatna şi F­C­ Galaţi), victoria finală a bucu­­reştenilor este perfect meritată. De acest lucru cred că v-aţi con­vins şi dumneavoastră urmărind pe micul ecran desfăşurarea jo­cului. In rîndurile care urmează, vă propunem, să privim Rapidul prin prisma .Cupei Cupelor", compe­tiţie în care ne va reprezenta în viitorul sezon fotbalistic. Duminică, deşi partida nu s-a ridicat peste valoarea meciurilor de campionat, giuleştenii şi-au a­­xat jocul mai mult pe contraatac. Formaţia antrenată de Bazil Ma­rian a găsit repede şi foarte sim­plu drumul spre poarta lui Suciu. Fără a contesta reuşita fazelor, reţinem, totuşi, uşurinţa cu care feroviarii au depăşit apărarea ad­versă, nesigură şi (mai ales), ne­atentă. Reţinem, de asemenea, faptul că „oamenii de gol" — du­minică Neagu şi Marin Stelian — au ratat din poziţii clare foarte mult pentru o formaţie care-şi doreşte o comportare bună in competiţia rezervată câştigătoare­lor de cupă din Europa. Nu tre­buie să uităm, de asemenea, că Lupescu — stîlpul apărării giu­­leştene — nu va mai evolua, după toate probabilităţile, în sezonul viitor, la Rapid (în treacăt fie spus, nu prea vedem cine-i va lua locul), că puţini dintre titula­rii de astăzi se ridică la valoarea unor jucători de talie internaţio­nală. Aceasta fiind situaţia ne­între- SATUL SOCIALISTNr. 981 Marți 4 Iulie în fiecare zi, la brutăria cooperativei agricole din Galicea, judeţul Vilcea, brigadierul Gheorghe Petrică pregăteşte piinile rumenite, proaspete, aromate „PĂUNIŢA“ DIN SÎNGI Despre comuna Sîngiorz — acum oraşul Singiorz-Băi din ţinu­tul Năsăudului — s-a mai auzit îndeosebi datorită apelor minerale, cunoscutul HEBE. Dar despre „Păuniţa“ lor nu prea. Aşa i se spu­ne ansamblului de dansuri populare al casei de cultură din localitate. Se ştie că portul popular năsău­­dean are, ca podoabă feciorească la pălărie, o roată multicoloră din pene de păun care dă costumaţiei un farmec original aparte. Dar „păuniţa d e podoabă—tot din pene de păun — a sîngiorzencelor, pur­tată de druşte la nunţi şi la oca­zii sărbătoreşti deosebite. „Păuni­­ţa“ e a noastră, precizează cu jus­tificată mindrie primarul Traian Istrate, păunii sunt specifici Mo­­codului şi Salvei. De la ea nume­le ansamblului. La început, aces­ta fusese o formaţie obişnuită mul­tor cămine culturale, apoi a început să devină cunoscut prin originali­tate şi acurateţe, Someşana de la Sîngiorz, invîrtitele şi ,,Purtata", delimitindu-se prin elemente loca­le de cele — asemănătoare — de pe valea de sus a Someşului Ma­re, de la Şanţ şi Hodna pînă că­tre Dej. Zece perechi de tineri — ţărani, muncitori, ciţiva intelec­tuali, — trei solişti vocali şi trei instrumentişti, îndrăgostiţi de dansul popular, ca şi de melodiile locului, constituie întregul an­samblu „Păuniţa". Cu vremea — îndeosebi în ultimii ani — reper­toriul şi-a lărgit aria de cuprinde­re, incît acum pot să reprezinte producţia folclorică din Maramu­reş ca şi din Oltenia, din Banat ori Moldova. E un ansamblu, sub acest raport, complet, în exclusivi­tate de amatori. Bineînţeles, re­pertoriul de căpătîi rămîne cel de-acasă, năsâudean. De bună seamă, valoarea l-a im­pus să ne reprezinte anul trecut peste graniţă, la Nancy, în Franţa. Singiorzenii nu se aşteptau la atîta preţuire, dădeau spectacole acasă şi prin împrejurimi, participau pe ici-pe colo, la festivaluri inter­­judeţene, dar pasiunea lor rămînea întreagă, ceea ce îi menţinea în evidenţa formaţiilor folclorice... De acolo, au fost selecţionaţi să re­prezinte ţara şi s-au pomenit că parcurg Franţa prin Paris şi Bor­deaux, pină-n vecinătatea Pirinei­­lor, cu spectacolele lor folclorice, aplaudate întii de pădurarii şi cio­banii năsăudeni cu palme late şi aspre, ca să constate că străinii intră într-un fel de delir la vede­rea lor... Aşa că au adus de la Nancy cele mai înalte distincţii ale întrecerii folclorice internaţiona­le organizată acolo. Ce să mai spui ? Să mai spui că folclorul nostru a cucerit lumea este ca şi cum ai zice că iarba ei verde; ştie oricine atîta. Ci să preţuim creaţia noastră populară, zămislită prin veacuri şi şlefuită cu pricepe­re şi gust artistic, un deplin anoni­mat care se dovedeşte intr-una ge­nial. „Păuniţa“ din Singiorz-Băi constituie una doar dintre nestema­tele care, împrăştiate prin lume să fie cunoscute, vorbesc prin mă­iestria artei lor şi frumuseţea spectacolului despre admirabila forţă de creaţie a poporului ro­mân, strălucit valorificată in con­diţiile societăţii socialiste. DUMITRU MIRCEA „TÎRGUL CIR în fiecare an, în prima duminică a lunii iulie, mii de oameni se adună la tradiţionalul „Tirg al cireşelor", de la Brincoveneşti, ju­deţul Mureş. Anul acesta şi-au dat întîlnire aici locuitorii comu­nelor şi satelor de pe valea Gur­­ghiului, Lutului, Idicelului, Belcii şi Mureşului de Sus. Spre locul de întîlnire s-au revărsat ca un torent tumultuos de munte virstnici şi tineri, flăcăi şi fete, îmbrăcaţi în frumoase costume populare. Ei au adus bucuria caracteristică locui­torilor acestor meleaguri — ro­mâni, maghiari, germani. Sute de artişti amatori din Lepindea, Bobohalma, Ernei, Uila, Voivo­­deni, Tusin, Brincovenești, cei de la Casa de cultură din Reghin­ au prezentat programe artistice. băm cum vor face faţă rapidiştii dificilelor întâlniri internaţionale pe care le vor avea de susţinut. Sigur, este prematur să anticipăm evoluţia Rapidului în noua ediţie a „Cupei Cupelor". Se impune, însă ca, în perioada care urmea­ză, conducerea clubului, jucătorii şi antrenorii în cauză să analize­ze cu atenţie şi simţ de răspun­dere comportarea din campionat şi (mai ales prin această prismă) sa ia măsurile corespunzătoare, astfel incit rezultatele obţinute in „Cupa Cupelor" să reflecte cu a­­devărat posibilităţile laureaţilor de astăzi, solii de miine ai fotba­lului românesc intr-o competiţie care se bucură de bune aprecieri în lumea fotbalului continental. MARIAN GHIOLDUŞ A început barajul pentru divizia 6 Duminică, la Bucureşti, Ploieşti, Hunedoara şi Rm. Vilcea au în­ceput jocurile de baraj pentru promovarea în divizia B. Scorul pri­mei etape a fost înregistrat la Bucureşti, unde Delta Tulcea a surcla­sat (scor 10—1) formaţia I.T.A. Paşcani. In celelalte trei meciuri s-au înregistrat următoarele rezultate : Industria Sîrmei Cîmpia Turzii— Victoria Cărei 3-1 (la Hunedoara); Flacăra Moreni—Electronica Bucu­reşti 2-0 (la Ploieşti); Independenţa Sibiu—Vagonul Arad 1-1 (la Rm. Vilcea). Astăzi după amiază, sunt programate partidele : Delta Tul­cea—Petrolul Moineşti; Electronica Bucureşti—Gloria Buzău; Vagonul Arad—Metalul Drobeta Tr. Severin; Victoria Cărei—Metrom Braşov. Meciul Spasski-Fischer din nou sub semnul întrebării Duminică la orele 12, la Pa­latul Sporturilor din Reykjavik (Islanda) trebuia să înceapă me­ciul pentru titlul mondial de şah dintre marii maeştri Boris Spas­ski şi Robert Fischer. Spunem trebuia, pentru că atît la festivi­tatea de deschidere (care a avut loc în sala Teatrului naţional din capitala Islandei) cit şi la şedinţa tehnică programată duminică (cînd trebuia să aibă loc trage­rea la sorţi a culorilor pentru prima partidă), salangerul a ab­sentat. Deci, capriciosul şahist a­­merican nu s-a dezminţit nici de astă dată. După ce a dat peste cap toate pregătirile (se ştie că prima jumătate a meciului tre­buia să aibă loc în capitala Iu­goslaviei, dar pînă la urmă — din cauza pretenţiilor exagerate ale şahistului american — Bel­ r gradul a renunţat la organizarea partidelor), Fischer este din nou în centrul atenţiei lumii şahiste. Invocînd diferite motive, printre care şi faptul că este bolnav, el şi-a amîrgat de trei ori plecarea spre capitala Islandei, de două ori hotărirea fiind luată chiar de ae­roport. Acum, Fischer a cerut ca începerea meciului să fie amîna­­tă cu două zile. Deşi regulamen­tul prevede că neprezentarea la prima partidă atrage după sine descalificarea, preşedintele Fede­raţiei internaţionale de şah, dr. Max Euwe, cu asentimentul lui Boris Spasski, a hotărît — din respect pentru eforturile organi­zatorilor — ca prima partidă să înceapă cu 48 de ore mai tîrziu, adică astăzi. Rămîne de văzut dacă salangerul se va prezenta sau nu la masa de joc. Oricum, atitudinea americanului este as­pru criticată în cercurile şahiste islandeze, după cum nemulţumiţi sînt şi cei ciţiva mii de spectatori sosiţi din toate colţurile lumii spre a asista la confruntarea din­tre cei doi corifei ai şahului mon­dial. Sperînd, totuşi, că meciul va avea loc, vă informăm, stimaţi ci­titori, că întîlnirea dintre Spasski şi Fischer cuprinde 24 de partide, care se vor desfăşura cite trei pe săptămînă: marţea, joia şi dumi­nica. Pentru a deveni campion mondial, Fischer va trebui să to­talizeze 12,5 puncte, în timp ce lui Spasski îi sunt necesare 12 puncte pentru a-şi păstra titlul. Arbitrul principal al întîlnirii este marele maestru vest-german Lothar Schmidt, M. BRAILEANU Veşti de la sate • HUNEDOARA. S-a încheiat campionatul de fotbal organizat in zona Haţegului, judeţul Hunedoara. Pe primul loc s-a clasat echipa U.E.L. Haţeg. Demn de remarcat este faptul că din cele 10 formaţii participante, 7 sunt din mediul rural: Răsăritul — Rîu de Mori — clasată pe locul II, Streiul Plopi, Prietenia — Siîvaş, Viforul — Ruşi, Recolta — Unirea, Retezatul — Sintămăria şi Progresul — Beia. în următoarea ediţie alte 7 formaţii săteşti (printre care: Plaiul — Rîu Alb, Voinţa — Sălaş, Victoria — Bretea Română) vor fi pre­zente la startul întrecerilor. NICU SBUCHEA • BIHOR. In cinstea celei de-a 10-a aniversări a încheierii cooperativizării agriculturii, în judeţul Bihor se află în plină desfăşurare o competiţie la care participă sportivi şi sportive din 17 centre comunale. Organizate pe 3 etape (în cadrul cooperati­velor agricole, pe comună sau asociaţie sportivă şi pe centre de comune), întrecerile de atle­tism (triatlon), ciclism (2 km — fete, 5 km — băieţi), călărie, fotbal şi volei sunt deschise tu­turor tinerilor care au domici­liul stabil la sate­­Formaţiile care vor prezenta în concurs nn încă de anul trecut, în co­munele judeţului s-au organizat 90 de centre de învăţare a îno­tului, la care s-au înscris peste 1 600 copii de la sate. Anul aces­ta au mai luat fiinţă încă 10 centre, în unele comune (Tăm­ă­­şeu, Sînnicolaul de Munte, Ca­­dea, Pădurea Neagră) s-au cons­truit bazine de înot cu apă ter­mală. • CLUJ. De la începutul anu­lui şi pînă acum, tinerii din satele judeţului Cluj au amenajat, prin muncă voluntar patriotică, 12 te­renuri de volei, 7 de handbal şi baschet, 3 de fotbal şi un complex sportiv — la Palatca, în zilele care urmează, 76 de echipe, campioane ale asociaţii­lor sportive la fotbal, handbal şi volei (împărţite în 16 serii geogra­fice) vor lua startul în „Cupa recoltei" — ediţia 1972. La competiţiile sportive de masă organizate la sate, arbitrajele sunt asigurate in mare parte de către elevi absolvenţi ai cursului de arbitri organizat de Comitetul judeţean U.T.C., în colaborare cu C.J.E.F.S. RADU LEVIRDA număr mai mare de fete vor primi un punctaj suplimentar. Primilor clasaţi li se vor acorda premii constînd în echipament şi material sportiv. ★ Calitatea de gestionar în organizaţiile cooperatiste agricole [I] nesc pe lingă atri­buţiile de bază astfel de operaţiuni, cum sunt, de pildă unii conducători auto, şefi ai for­maţiilor de muncă şi alţii, nu au fost considerate gestio­nari, deşi în u­­nele cazuri, ele gestionează bunuri în valori mult mai mari decât anumi­te persoane a că­ror muncă de bază este cea de gestio­nar. Prin astfel de interpretări greşite, litatea de gestionar în cooperativele a­­gricole şi în uni­tăţile economice in­­tercooperatiste, da­tă de Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare şi Apelor, prin Or­dinul 84/1970, în aplicarea prevede­rilor legii, în această cate­gorie de persoane intră în primul rînd acelea care în­deplinesc asemenea operaţiuni în ca­drul atribuţiuni­­lor de bază, cum sunt: casierii şi mandatarii de în­casări şi plăţi ; magazinerii; şefii de depozite şi a­­jutoarele lor ; ges­tionarii de magazi­ne şi vinzătorii cu gestiune ; achizito­rii ; expeditorii şi însoţitorii de măr­furi ; bibliotecarii ; bufetierii; adminis­tratorii de creşe şi grădiniţe. în organizaţiile cooperatiste agrico­le, specificul muncii face ca şi alte per­soane să aibă ca­litate de gestionari, chiar dacă activi­tatea lor de bază nu este aceea de a primi, păstra şi elibera bunuri. Aşa, sunt de exemplu­ conducătorii auto care transportă mărfuri fără înso­ţitori, şefii formaţii­lor de muncă ai ate­lierelor şi secţiilor de producţie, res­ponsabilii de activi­tăţi industriale şi prestări servicii, şe­fii de garaje, de transporturi şi alte persoane care, in cazurile în care for­maţiile de produc­ţie sau de muncă pe care le conduc nu au gestionari, ei iau în primire în­treaga gestiune a formaţiilor respec­tive. Stabilirea cores-­ punzătoare a func­ţiei de gestionar este o condiţie de bază în aplicarea ansamblului de măsuri prevăzut de legea nr. 22/1969, pentru întărirea disciplinei şi a răs­punderii materiale, dezvoltarea şi a­­părarea avutului obştesc. AUREL ŞTIRBU consilier juridic principal Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie N. R. Mai mulţi cititori ai ziarului nostru — îndeosebi preşedinţi de cooperative agricole, gestionari şi contabili şefi — ni s-au adre­sat, cerîndu-ne să publicăm precizări ale legilor referitoare la activitatea gestionară în organizaţiile cooperatiste agricole. în în­­tîmpinarea acestor cereri, vom publica un ciclu de încă trei arti­cole, pe următoarele teme : CONDIŢIILE NECESARE EXERCI­TĂRII FUNCŢIEI DE GESTIONAR: CONSTITUIREA GARAN­ŢIILOR GESTIONARE; RĂSPUNDEREA GESTIONARĂ, au fost scoase de sub incidenţa legii amintite numeroase persoane care, in­tr-o formă sau alta, gestionează bunuri ale organi­zaţiilor cooperatis­te agricole. Prin bu­nuri, în sensul le­gii, se înţeleg orice bunuri materiale, mijloace băneşti sau oricare alte va­lori. Pentru stabili­rea corectă, în lu­mina prevederilor legii, a funcţiilor care dau calitatea de gestionar, trebuie pornit de la faptul că orice persoană care execută opera­ţiuni de primire, păstrare şi elibera­re de bunuri aflate în proprietatea, ad­ministrarea­, folosin­ţa sau deţinerea, chiar temporară, a unei organizaţii cooperatiste agrico­le, indiferent de modul de dobîndire sau de locul unde se află bunurile, are calitate de ges­tionar. Prin urmare, ca­litatea de gestionar nu este dată de faptul dacă o per­soană este angajat sau membru coope­rator şi nici de modul în care este retribuită, ci de atribuţiile ce le în­deplineşte în ca­drul organizaţiei cooperatiste agri­cole, aşa cum re­iese, de altminteri, şi din lista funcţii­lor care atribuie ca­ :A^/vyywwwwwvwwwywwwwwwvwvwvwww'.­ Reglemen­tărilor ante­rioare privind an­gajarea gestiona­rilor, constituirea de garanţii şi răs­punderea în legă­tură cu gestionarea bunurilor organiza­ţiilor socialiste, Le­gea nr. 22/1969 le aduce o serie de completări cu privi­re la stabilirea funcţiei de gestio­nar. Organizaţiile coo­peratiste agricole au sarcina ca, por­nind de la defini­ţia generală dată prin lege noţiunii de gestionar, (po­trivit căreia gestio­nar este acel anga­jat al unei orga­nizaţii socialiste care are ca atribu­ţie principală de serviciu primirea, păstrarea şi elibe­rarea de bunuri) să stabilească, in ra­port de specificul muncii lor, funcţiile prin a căror exer­citare,­­ persoanele respective dobîndesc calitatea de gestio­nar. Din unele con­troale efectuate în cooperative agricole a reieşit că, în ma­joritatea cazurilor funcţiile de gestio­nari au fost sta­bilite corect şi în­cadrate cu elemen­te corespunzătoare, cinstite şi cu simţ gospodăresc. S-au constatat însă şi cazuri de necunoaştere a funcţiilor care, po­trivit legii, atribuie calitatea de gestio­nar celor care le exercită. Astfel, conduce­rile unor coopera­tive agricole din judeţele Vaslui, Ba­cău, Mureş şi al­tele, au considerat că membrii coo­peratori, chiar dacă îndeplinesc funcţii care implică opera­ţii de primire, păs­trare şi eliberare de bunuri nu sunt gestionari, potrivit legii, dacă nu au şi calitatea de anga­jaţi, în alte coopera­tive agricole din judeţele Ilfov şi Ialomiţa, s-au apli­cat prevederile le­gii, cu privire la gestionari, numai în cazul persoane­lor care au ca atribuţie de bază primirea, păstra­rea şi eliberarea de bunuri ; persoa­nele care îndepli­

Next