Satul Socialist, iulie 1972 (Anul 4, nr. 979-1005)
1972-07-04 / nr. 981
PAGINA 2 ■•■I PESTE 7000 DE PRODUSE METALO CHIMICE VOR URA ! COMERŢUL SĂTESC Articolul „UNELTELE AGRICOLE — UN GOL ÎN COMERŢUL SATESC“ (vezi „Satul socialist" nr. 960 din 9 iunie — n.r.) a abordat un subiect important, asupra căruia şi noi, lucrători în cooperaţia de con£um, am insistat mult în ultima vreme. Două au fost obiectivele noastre : cunoaşterea cit mai exactă a solicitărilor curente şi de perspectivă, privind desfacerea celor „1001“ — cum li se spune — de produse metalo-chimice, care — în bună parte — încă mai sunt deficitare în comerţul sătesc (unelte agricole, unelte pentru practicarea diferitelor meşteşuguri tradiţionale, obiecte de uz casnic şi gospodăresc etc.); încheierea de contracte ferme cu unităţile care pot să realizeze şi să furnizeze comerţului cooperatist asemenea produse. Prin consfătuiri organizate cu cooperatori, pe eşantioane de vîrstă şi ocupaţii, precum şi cu tehnicieni din mediul sătesc, prin discuţii de la om la om, ale gestionarilor cu cumpărătorii şi, prin urmărirea sistematică a caietelor, de studiu a cererii de consum, s-au putut întocmi, la nivelul fiecărui judeţ liste cu produsele metalochimice solicitate. In prezent, fiind centralizate, aceste liste ne oferă date pentru întocmirea unui catalog amplu (primul de acest fel) cu cele mai felurite unelte, accesorii de unelte, ustensile casnice etc. Catalogul la care ne referim, în curs de elaborare, va cuprinde aproximativ 7 000 de articole şi sortimente, răspunzînd celor mai diverse solicitări, diferenţiate pe zone geografice, judeţe şi chiar comune. De ce insistăm asupra acestor solicitări diferenţiate ? Răspunsul este următorul: numai prin cunoaşterea cit mai exactă a necesităţilor şi a preferinţelor populaţiei din fiecare comunitate şi teritoriu administrativ se poate face o planificare judicioasă a producţiei de unelte, obiecte de uz casnic etc. atit pentru nevoile de acum cit şi pentru cele în perspectivă. Confruntînd listele de produse solicitate, pe care le-am primit din majoritatea judeţelor, ca urmare a investigaţiilor noastre, am extras aproximativ 300 articole şi sortimente de strictă şi imediată utilitate, din care 220 nu s-au mai fabricat în anii din urmă. Aceste produse — de la pluguri de coastă, de cîmp şi de vie, plus accesoriile lor, pînă la, seceri, coase, unelte pentru grădinărit, foarfeci pentru pomi şi vii, prese şi teascuri pentru stors struguri, foarfeci pentru tuns oi, ţesale, uruitori manuale de cereale, osii de căruţe, nicovale şi menghine pentru fierari şi lăcătuşi, cuţitoaie pentru dogari, bărdiţe pentru dulgheri, potcoave şi caiele, cuţite pentru potcovari, lacăte, strecurători inoxidabile, oale de fiert sub , .presiune, bidoane pentru untură şi lapte etc. — au fost cuprinse intr-un prim catalog pe care CENTROCOOP-ul l-a difuzat unor întreprinderi în scopul asimilării in fabricaţie a produselor respective. Comitetul de stat pentru economia şi administraţia locală, cit şi Uniunea centrală a cooperativelor meşteşugăreşti — principalii noştri furnizori — avind mai mare mobilitate în asimilarea şi producerea articolelor mărunte, în serii mici, ne-au prezentat spre contractare un prim lot de 34 tipuri de unelte şi obiecte de uz gospodăresc, extrase din catalog. Este vorba de brăzdare de coastă, cuţite pentru plug, fierăstraie, săpăligi cu două şi trei coarne, foarfeci pentru omizit, potcoave pentru bovine, nicovale, accesorii pentru coase şi alte asemenea articole, care nu s-au mai fabricat în ultima vreme. Aceiaşi furnizori ne-au suplimentat contractele la vase din aluminiu, la aurolac şi la alte produse ce nu satisfăceau cerinţele puse în faţa comerţului sătesc-Suplimentări importante de mărfuri, pentru a fi desfăcute prin cooperaţia de consum, au făcut, de asemenea, Ministerul Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Chimice şi Ministerul Industriei Uşoare. Acest început bun se va consolida în 1973 şi se va desăvîrşi pînă la sfîrşitul cincinalului. Pe baza catalogului de produse întocmit de noi, care va fi un util instrument de lucru, unităţile industriale îşi vor putea pregăti baza materială necesară fabricării produselor solicitate (S.D.V.-uri, utilaje şi materii prime) astfel că, în viitorul apropiat, comerţul sătesc va fi capabil să satisfacă orice necesităţi cu privire la unelte agricole, scule pentru practicarea diferitelor meşteşuguri, obiecte de uz casnic şi gospodăresc etc. ION VETRINEANU director general al direcţiei generale comerciale din CENTROCOOP Zorm mare După puterea Interină : „61 de tone de îngrăşăminte aloroase au sosit astă-seară în staţia Stoeneşti, iar alte 40 vor sosi cu un tren de noapte', a urmat sarcina de serviciu, transmisă scurt: „Transportăm cu şapte autocamioane. Plecarea din sfert în sfert de oră“. Maşina de 5 tone a lui Petre Cernat a pornit ultima, cu vreo zece minute întîrziere şi cu numai trei încărcători-deScărbâtori. ,, v,*•«.-...Maşinile cooperativei agricole din Scărişoara trag la rampă din 15 în 15 minute cu regularitate de metronom. Platformele autocamioanelor şi ale vagoanelor sunt la aceeaşi înălţime, iar obloanele din spate ale maşinilor ţin loc de pod. Sacii nu mai trebuie să fie coborîţi din vagon şi strecaţi în mitrcn-mioane, ci doar mutaţidin loc. Astfel raţionalizată, munca e mai uşoară şi mai spornică. Totuşi, şi Firică Velicu şi Gheorghe Aristide Cojocaru, oameni trecuţi de 40 de ani, şi mult mai tinărul Marin Emilian Cojocaru sunt obosiţi. Cind au trebuit să plece în prima cursă abia se întorseseră de la prăştitul porumbului. Acum e trecut de miezul nopţii şi-şi simt ume- rii amorţiţi. — Cind o să intru în aşternut — spune Velicu — poţi tăia lemne pe mine după numai tiner ţinut. Nu li se întimplă prea des să încarce şi să descarce noaptea, dar ori de cite ori se iveşte aceasta necesitate, ei nu pregetă. Cooperativa nu a plătit anul acesta nici un leu locaţie, iar pe atît de solicitata rampă a gării din Stoeneşti materiile şi materialele unităţii lor nu blochează spaţiile. Descărcate intr-un timp mai scurt decit prevăd normele C.F.R., vagoanele îşi reduc durata de staţionare şi o măresc pe cea de transport efectiv. S-o fi gîndind Firică Velicu cind împinge, obosit, sacii cu uree din vagon in autocamioane că de munca sa in miez de noapte beneficiază nu numai cooperativa al cărui membru este ? M. BOCA Miercuri 5 iulie . Programig I. 6.00 Magică,şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Viaţa cărţilor. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Melodii populare de pe Valea Timişului. 10.30 Vreau să ştiu.11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Formaţia Wallace Collection. 11.15 Consultaţie juridică. 11.30 Cîntare patriei. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din repertoriul soliştilor Doina Badea şi Giorgio. 12.15 Recital Mihaela Botez. .12.30 întîlnire cu melodia populară. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Estivală — muzică de prînz. 14.00 Compozitorul săptâmînii — Edvard Grieg. 14.40 Interpreţi de muzică populară. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Creştere şi eficienţă economică. 15.30 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Corul Şcolii generale nr. 75 din Bucureşti. 16.30 Ştiinţa la zi. 16.35 Muzică uşoară de Richard Bartzer şi Sile Dinicu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Melodii populare. 17.45 Formaţiile Cromatic şi Trubadurii. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară, de Zaharia Stancu. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Marea întrecere socialistă în întîmpinarea Conferirii Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. 21.00 Orchestra Nelu Urziceanu. 21.10 Revista şlagărelor. 21.25 Moment poetic. Vasile Voiculescu. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Programul II . 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă. 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.20 Mari interpreţi : Arthur Grumiaux. 8.45 Cîntecul săptâmînii . ..Partid, măreţ conducător" de Emil Lerescu, versuri de Eugen Frunză. 9.00 Selecţiuni din operetele lui Millöcker. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Orchestra de muzică populară „Vilceanca" din Rîmnicu Vilcea. 10.00 Conştiinţa patriotică în acţiune. 10.20 Imn ţării mele — cîntece. 10.50 Valsuri. 11.00 Pagini din scena lirică. 11.30 Momente muzicale. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Muzică populară algeriană. 12.30 Confluenţeritmice — muzică uşoară. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Fragmente din opereta „Paganini" de Lehar. 13.30 Viaţa de concert a Capitalei. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Aşa-i jocul pe la noi — ţinutul Bihorului. 14.30 Cartea politică. 14.40 Muzică de balet. 15.00 Melodii de George Grigoriu. 15.20 Muzică populară venezueleamă. 15.30 Raddioşcoală. Biologie generală. 16.00 Radiojurnal. 10.15 Concerte pentru pian şi orchestră de Mozart. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Muzică populară. 17.30 Teatru serial. Aurul negru de Cezar Petrescu. 17.51 Miniaturi pentru pian de Florica Racoviţă. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Opera pentru toţi. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Lecturi paralele. 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Cîntă Maria Ciobanu. 20.15 Teatru radiofonic. Premiera : Coloana infinită de Angela Platti. 21.50 Muzică uşoară. 22.00 Simfonia a III-a „Ovidiu" de Sigismund Toduţă. 22.30 Universitatea radio. 22.45 Instantanee solistice : Roxana Matei şi Michele. 23.00 Buletin de ştiri. „Cupa României“* la fotbal Un titlu care obligă Aşadar, după 30 de ani, „Cupa României" revine în vitrina cu trofee a clubului Rapid. După Ionică Bogdan şi Filote, Tănăsescu şi Moldoveanu, ca să amintim doar pe ciţiva componenţi ai echipei din 1942 (cind Rapid a câştigat ultima dată Cupa), Dumitru şi Lupescu, Răducanu şi Boc readuc formaţia giuleşteană pe primul loc în cea mai populară competiţie de fotbal din ţara noastră. Deşi oarecum nescontată (vezi cum s-a calificat Rapid în întilnirile cu Minaur Zlatna şi FC Galaţi), victoria finală a bucureştenilor este perfect meritată. De acest lucru cred că v-aţi convins şi dumneavoastră urmărind pe micul ecran desfăşurarea jocului. In rîndurile care urmează, vă propunem, să privim Rapidul prin prisma .Cupei Cupelor", competiţie în care ne va reprezenta în viitorul sezon fotbalistic. Duminică, deşi partida nu s-a ridicat peste valoarea meciurilor de campionat, giuleştenii şi-au axat jocul mai mult pe contraatac. Formaţia antrenată de Bazil Marian a găsit repede şi foarte simplu drumul spre poarta lui Suciu. Fără a contesta reuşita fazelor, reţinem, totuşi, uşurinţa cu care feroviarii au depăşit apărarea adversă, nesigură şi (mai ales), neatentă. Reţinem, de asemenea, faptul că „oamenii de gol" — duminică Neagu şi Marin Stelian — au ratat din poziţii clare foarte mult pentru o formaţie care-şi doreşte o comportare bună in competiţia rezervată câştigătoarelor de cupă din Europa. Nu trebuie să uităm, de asemenea, că Lupescu — stîlpul apărării giuleştene — nu va mai evolua, după toate probabilităţile, în sezonul viitor, la Rapid (în treacăt fie spus, nu prea vedem cine-i va lua locul), că puţini dintre titularii de astăzi se ridică la valoarea unor jucători de talie internaţională. Aceasta fiind situaţia neîntre- SATUL SOCIALISTNr. 981 Marți 4 Iulie în fiecare zi, la brutăria cooperativei agricole din Galicea, judeţul Vilcea, brigadierul Gheorghe Petrică pregăteşte piinile rumenite, proaspete, aromate „PĂUNIŢA“ DIN SÎNGI Despre comuna Sîngiorz — acum oraşul Singiorz-Băi din ţinutul Năsăudului — s-a mai auzit îndeosebi datorită apelor minerale, cunoscutul HEBE. Dar despre „Păuniţa“ lor nu prea. Aşa i se spune ansamblului de dansuri populare al casei de cultură din localitate. Se ştie că portul popular năsăudean are, ca podoabă feciorească la pălărie, o roată multicoloră din pene de păun care dă costumaţiei un farmec original aparte. Dar „păuniţa d e podoabă—tot din pene de păun — a sîngiorzencelor, purtată de druşte la nunţi şi la ocazii sărbătoreşti deosebite. „Păuniţa“ e a noastră, precizează cu justificată mindrie primarul Traian Istrate, păunii sunt specifici Mocodului şi Salvei. De la ea numele ansamblului. La început, acesta fusese o formaţie obişnuită multor cămine culturale, apoi a început să devină cunoscut prin originalitate şi acurateţe, Someşana de la Sîngiorz, invîrtitele şi ,,Purtata", delimitindu-se prin elemente locale de cele — asemănătoare — de pe valea de sus a Someşului Mare, de la Şanţ şi Hodna pînă către Dej. Zece perechi de tineri — ţărani, muncitori, ciţiva intelectuali, — trei solişti vocali şi trei instrumentişti, îndrăgostiţi de dansul popular, ca şi de melodiile locului, constituie întregul ansamblu „Păuniţa". Cu vremea — îndeosebi în ultimii ani — repertoriul şi-a lărgit aria de cuprindere, incît acum pot să reprezinte producţia folclorică din Maramureş ca şi din Oltenia, din Banat ori Moldova. E un ansamblu, sub acest raport, complet, în exclusivitate de amatori. Bineînţeles, repertoriul de căpătîi rămîne cel de-acasă, năsâudean. De bună seamă, valoarea l-a impus să ne reprezinte anul trecut peste graniţă, la Nancy, în Franţa. Singiorzenii nu se aşteptau la atîta preţuire, dădeau spectacole acasă şi prin împrejurimi, participau pe ici-pe colo, la festivaluri interjudeţene, dar pasiunea lor rămînea întreagă, ceea ce îi menţinea în evidenţa formaţiilor folclorice... De acolo, au fost selecţionaţi să reprezinte ţara şi s-au pomenit că parcurg Franţa prin Paris şi Bordeaux, pină-n vecinătatea Pirineilor, cu spectacolele lor folclorice, aplaudate întii de pădurarii şi ciobanii năsăudeni cu palme late şi aspre, ca să constate că străinii intră într-un fel de delir la vederea lor... Aşa că au adus de la Nancy cele mai înalte distincţii ale întrecerii folclorice internaţionale organizată acolo. Ce să mai spui ? Să mai spui că folclorul nostru a cucerit lumea este ca şi cum ai zice că iarba ei verde; ştie oricine atîta. Ci să preţuim creaţia noastră populară, zămislită prin veacuri şi şlefuită cu pricepere şi gust artistic, un deplin anonimat care se dovedeşte intr-una genial. „Păuniţa“ din Singiorz-Băi constituie una doar dintre nestematele care, împrăştiate prin lume să fie cunoscute, vorbesc prin măiestria artei lor şi frumuseţea spectacolului despre admirabila forţă de creaţie a poporului român, strălucit valorificată in condiţiile societăţii socialiste. DUMITRU MIRCEA „TÎRGUL CIR în fiecare an, în prima duminică a lunii iulie, mii de oameni se adună la tradiţionalul „Tirg al cireşelor", de la Brincoveneşti, judeţul Mureş. Anul acesta şi-au dat întîlnire aici locuitorii comunelor şi satelor de pe valea Gurghiului, Lutului, Idicelului, Belcii şi Mureşului de Sus. Spre locul de întîlnire s-au revărsat ca un torent tumultuos de munte virstnici şi tineri, flăcăi şi fete, îmbrăcaţi în frumoase costume populare. Ei au adus bucuria caracteristică locuitorilor acestor meleaguri — români, maghiari, germani. Sute de artişti amatori din Lepindea, Bobohalma, Ernei, Uila, Voivodeni, Tusin, Brincovenești, cei de la Casa de cultură din Reghin au prezentat programe artistice. băm cum vor face faţă rapidiştii dificilelor întâlniri internaţionale pe care le vor avea de susţinut. Sigur, este prematur să anticipăm evoluţia Rapidului în noua ediţie a „Cupei Cupelor". Se impune, însă ca, în perioada care urmează, conducerea clubului, jucătorii şi antrenorii în cauză să analizeze cu atenţie şi simţ de răspundere comportarea din campionat şi (mai ales prin această prismă) sa ia măsurile corespunzătoare, astfel incit rezultatele obţinute in „Cupa Cupelor" să reflecte cu adevărat posibilităţile laureaţilor de astăzi, solii de miine ai fotbalului românesc intr-o competiţie care se bucură de bune aprecieri în lumea fotbalului continental. MARIAN GHIOLDUŞ A început barajul pentru divizia 6 Duminică, la Bucureşti, Ploieşti, Hunedoara şi Rm. Vilcea au început jocurile de baraj pentru promovarea în divizia B. Scorul primei etape a fost înregistrat la Bucureşti, unde Delta Tulcea a surclasat (scor 10—1) formaţia I.T.A. Paşcani. In celelalte trei meciuri s-au înregistrat următoarele rezultate : Industria Sîrmei Cîmpia Turzii— Victoria Cărei 3-1 (la Hunedoara); Flacăra Moreni—Electronica Bucureşti 2-0 (la Ploieşti); Independenţa Sibiu—Vagonul Arad 1-1 (la Rm. Vilcea). Astăzi după amiază, sunt programate partidele : Delta Tulcea—Petrolul Moineşti; Electronica Bucureşti—Gloria Buzău; Vagonul Arad—Metalul Drobeta Tr. Severin; Victoria Cărei—Metrom Braşov. Meciul Spasski-Fischer din nou sub semnul întrebării Duminică la orele 12, la Palatul Sporturilor din Reykjavik (Islanda) trebuia să înceapă meciul pentru titlul mondial de şah dintre marii maeştri Boris Spasski şi Robert Fischer. Spunem trebuia, pentru că atît la festivitatea de deschidere (care a avut loc în sala Teatrului naţional din capitala Islandei) cit şi la şedinţa tehnică programată duminică (cînd trebuia să aibă loc tragerea la sorţi a culorilor pentru prima partidă), salangerul a absentat. Deci, capriciosul şahist american nu s-a dezminţit nici de astă dată. După ce a dat peste cap toate pregătirile (se ştie că prima jumătate a meciului trebuia să aibă loc în capitala Iugoslaviei, dar pînă la urmă — din cauza pretenţiilor exagerate ale şahistului american — Bel r gradul a renunţat la organizarea partidelor), Fischer este din nou în centrul atenţiei lumii şahiste. Invocînd diferite motive, printre care şi faptul că este bolnav, el şi-a amîrgat de trei ori plecarea spre capitala Islandei, de două ori hotărirea fiind luată chiar de aeroport. Acum, Fischer a cerut ca începerea meciului să fie amînată cu două zile. Deşi regulamentul prevede că neprezentarea la prima partidă atrage după sine descalificarea, preşedintele Federaţiei internaţionale de şah, dr. Max Euwe, cu asentimentul lui Boris Spasski, a hotărît — din respect pentru eforturile organizatorilor — ca prima partidă să înceapă cu 48 de ore mai tîrziu, adică astăzi. Rămîne de văzut dacă salangerul se va prezenta sau nu la masa de joc. Oricum, atitudinea americanului este aspru criticată în cercurile şahiste islandeze, după cum nemulţumiţi sînt şi cei ciţiva mii de spectatori sosiţi din toate colţurile lumii spre a asista la confruntarea dintre cei doi corifei ai şahului mondial. Sperînd, totuşi, că meciul va avea loc, vă informăm, stimaţi cititori, că întîlnirea dintre Spasski şi Fischer cuprinde 24 de partide, care se vor desfăşura cite trei pe săptămînă: marţea, joia şi duminica. Pentru a deveni campion mondial, Fischer va trebui să totalizeze 12,5 puncte, în timp ce lui Spasski îi sunt necesare 12 puncte pentru a-şi păstra titlul. Arbitrul principal al întîlnirii este marele maestru vest-german Lothar Schmidt, M. BRAILEANU Veşti de la sate • HUNEDOARA. S-a încheiat campionatul de fotbal organizat in zona Haţegului, judeţul Hunedoara. Pe primul loc s-a clasat echipa U.E.L. Haţeg. Demn de remarcat este faptul că din cele 10 formaţii participante, 7 sunt din mediul rural: Răsăritul — Rîu de Mori — clasată pe locul II, Streiul Plopi, Prietenia — Siîvaş, Viforul — Ruşi, Recolta — Unirea, Retezatul — Sintămăria şi Progresul — Beia. în următoarea ediţie alte 7 formaţii săteşti (printre care: Plaiul — Rîu Alb, Voinţa — Sălaş, Victoria — Bretea Română) vor fi prezente la startul întrecerilor. NICU SBUCHEA • BIHOR. In cinstea celei de-a 10-a aniversări a încheierii cooperativizării agriculturii, în judeţul Bihor se află în plină desfăşurare o competiţie la care participă sportivi şi sportive din 17 centre comunale. Organizate pe 3 etape (în cadrul cooperativelor agricole, pe comună sau asociaţie sportivă şi pe centre de comune), întrecerile de atletism (triatlon), ciclism (2 km — fete, 5 km — băieţi), călărie, fotbal şi volei sunt deschise tuturor tinerilor care au domiciliul stabil la sateFormaţiile care vor prezenta în concurs nn încă de anul trecut, în comunele judeţului s-au organizat 90 de centre de învăţare a înotului, la care s-au înscris peste 1 600 copii de la sate. Anul acesta au mai luat fiinţă încă 10 centre, în unele comune (Tămăşeu, Sînnicolaul de Munte, Cadea, Pădurea Neagră) s-au construit bazine de înot cu apă termală. • CLUJ. De la începutul anului şi pînă acum, tinerii din satele judeţului Cluj au amenajat, prin muncă voluntar patriotică, 12 terenuri de volei, 7 de handbal şi baschet, 3 de fotbal şi un complex sportiv — la Palatca, în zilele care urmează, 76 de echipe, campioane ale asociaţiilor sportive la fotbal, handbal şi volei (împărţite în 16 serii geografice) vor lua startul în „Cupa recoltei" — ediţia 1972. La competiţiile sportive de masă organizate la sate, arbitrajele sunt asigurate in mare parte de către elevi absolvenţi ai cursului de arbitri organizat de Comitetul judeţean U.T.C., în colaborare cu C.J.E.F.S. RADU LEVIRDA număr mai mare de fete vor primi un punctaj suplimentar. Primilor clasaţi li se vor acorda premii constînd în echipament şi material sportiv. ★ Calitatea de gestionar în organizaţiile cooperatiste agricole [I] nesc pe lingă atribuţiile de bază astfel de operaţiuni, cum sunt, de pildă unii conducători auto, şefi ai formaţiilor de muncă şi alţii, nu au fost considerate gestionari, deşi în unele cazuri, ele gestionează bunuri în valori mult mai mari decât anumite persoane a căror muncă de bază este cea de gestionar. Prin astfel de interpretări greşite, litatea de gestionar în cooperativele agricole şi în unităţile economice intercooperatiste, dată de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, prin Ordinul 84/1970, în aplicarea prevederilor legii, în această categorie de persoane intră în primul rînd acelea care îndeplinesc asemenea operaţiuni în cadrul atribuţiunilor de bază, cum sunt: casierii şi mandatarii de încasări şi plăţi ; magazinerii; şefii de depozite şi ajutoarele lor ; gestionarii de magazine şi vinzătorii cu gestiune ; achizitorii ; expeditorii şi însoţitorii de mărfuri ; bibliotecarii ; bufetierii; administratorii de creşe şi grădiniţe. în organizaţiile cooperatiste agricole, specificul muncii face ca şi alte persoane să aibă calitate de gestionari, chiar dacă activitatea lor de bază nu este aceea de a primi, păstra şi elibera bunuri. Aşa, sunt de exemplu conducătorii auto care transportă mărfuri fără însoţitori, şefii formaţiilor de muncă ai atelierelor şi secţiilor de producţie, responsabilii de activităţi industriale şi prestări servicii, şefii de garaje, de transporturi şi alte persoane care, in cazurile în care formaţiile de producţie sau de muncă pe care le conduc nu au gestionari, ei iau în primire întreaga gestiune a formaţiilor respective. Stabilirea cores- punzătoare a funcţiei de gestionar este o condiţie de bază în aplicarea ansamblului de măsuri prevăzut de legea nr. 22/1969, pentru întărirea disciplinei şi a răspunderii materiale, dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc. AUREL ŞTIRBU consilier juridic principal Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie N. R. Mai mulţi cititori ai ziarului nostru — îndeosebi preşedinţi de cooperative agricole, gestionari şi contabili şefi — ni s-au adresat, cerîndu-ne să publicăm precizări ale legilor referitoare la activitatea gestionară în organizaţiile cooperatiste agricole. în întîmpinarea acestor cereri, vom publica un ciclu de încă trei articole, pe următoarele teme : CONDIŢIILE NECESARE EXERCITĂRII FUNCŢIEI DE GESTIONAR: CONSTITUIREA GARANŢIILOR GESTIONARE; RĂSPUNDEREA GESTIONARĂ, au fost scoase de sub incidenţa legii amintite numeroase persoane care, intr-o formă sau alta, gestionează bunuri ale organizaţiilor cooperatiste agricole. Prin bunuri, în sensul legii, se înţeleg orice bunuri materiale, mijloace băneşti sau oricare alte valori. Pentru stabilirea corectă, în lumina prevederilor legii, a funcţiilor care dau calitatea de gestionar, trebuie pornit de la faptul că orice persoană care execută operaţiuni de primire, păstrare şi eliberare de bunuri aflate în proprietatea, administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a unei organizaţii cooperatiste agricole, indiferent de modul de dobîndire sau de locul unde se află bunurile, are calitate de gestionar. Prin urmare, calitatea de gestionar nu este dată de faptul dacă o persoană este angajat sau membru cooperator şi nici de modul în care este retribuită, ci de atribuţiile ce le îndeplineşte în cadrul organizaţiei cooperatiste agricole, aşa cum reiese, de altminteri, şi din lista funcţiilor care atribuie ca :A^/vyywwwwwvwwwywwwwwwvwvwvwww'. Reglementărilor anterioare privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste, Legea nr. 22/1969 le aduce o serie de completări cu privire la stabilirea funcţiei de gestionar. Organizaţiile cooperatiste agricole au sarcina ca, pornind de la definiţia generală dată prin lege noţiunii de gestionar, (potrivit căreia gestionar este acel angajat al unei organizaţii socialiste care are ca atribuţie principală de serviciu primirea, păstrarea şi eliberarea de bunuri) să stabilească, in raport de specificul muncii lor, funcţiile prin a căror exercitare, persoanele respective dobîndesc calitatea de gestionar. Din unele controale efectuate în cooperative agricole a reieşit că, în majoritatea cazurilor funcţiile de gestionari au fost stabilite corect şi încadrate cu elemente corespunzătoare, cinstite şi cu simţ gospodăresc. S-au constatat însă şi cazuri de necunoaştere a funcţiilor care, potrivit legii, atribuie calitatea de gestionar celor care le exercită. Astfel, conducerile unor cooperative agricole din judeţele Vaslui, Bacău, Mureş şi altele, au considerat că membrii cooperatori, chiar dacă îndeplinesc funcţii care implică operaţii de primire, păstrare şi eliberare de bunuri nu sunt gestionari, potrivit legii, dacă nu au şi calitatea de angajaţi, în alte cooperative agricole din judeţele Ilfov şi Ialomiţa, s-au aplicat prevederile legii, cu privire la gestionari, numai în cazul persoanelor care au ca atribuţie de bază primirea, păstrarea şi eliberarea de bunuri ; persoanele care îndepli