Satul Socialist, septembrie 1972 (Anul 4, nr. 1032-1057)

1972-09-27 / nr. 1054

să fie bine pregătită încă de pe acum impun­­_______________________________ ■ a Stm SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naționala a Cooperativelor Agricol .....................A.V­. 1­­.................................................-------- -- .V, ■ ■ ■*- - - ----T­­.V. .........* — - - - | • 1 «Ut. ■----.C----*-.........■ ■ ■ ■­­. .'.cis - • • • . • . • ■ - . ■ .......I*....*|..• | ANUL IV Nr. 1054 || 'MURI 27 SEPTEMBRIE 1972 |[ 4 pagini — 30 bani înfăptuirea planului, a angajamentelor luate în marea întrecere socialistă şi asigurarea condițiilor pentru ca producţia agricolă a anului viitor , îndată după recoltatul cultu- I \ rilor prăşitoare, mecanizatorii au­­ trecut operativ la efectuarea lui V, crârilor de pregătire a terenului d­in vederea însâminţârii griului­­ SĂ FOLOSIM TOA­TE FORJCLI SĂ ORGANIZĂM EXEMPLAR MUNCA IA RE­COITAT Şl SEMĂNAT O BUNA PARTE DIN GRIU URMEAZA DUPA PORUMB 1 * «p­ukt* Front larg de lucru tractoarelor pentru pregătirea patului germinativ I Cu tot timpul nefavorabil din ultima vreme, în ma­joritatea unităţilor agricole cooperatiste şi de stat din judeţul Ialomiţa se lucrează intens. Muncind chiar şi pe ploaie, cooperatorii, mecanizatorii şi lucrătorii din întreprinderile agricole de stat sînt hotărîţi să adune şi să pună la adăpost cit mai grabnic roadele toamnei, să pregătească bine terenul destinat însămîn­­ţării griului. Primul interlocutor, în raidul întreprins zilele tre­cute în acest judeţ, a fost tov. ION CRISTEA, direc­torul general al Direcţiei generale agricole judeţene. Pe cele circa 20 000 hec­tare, ocupate încă cu floarea soarelui, ploile sporesc pier­derile prin scuturare Strîngeţi grabnic RECOLTA PÎNĂ LA ULTIMUL BOB! — In această toamnă avem de însămînţat cu grîu o suprafaţă de 120 500 de hectare. O serie de so­iuri de mare productivitate — Au­rora, Caucaz, Lovrin etc., cultivate în acest an doar pe 5 la sută din suprafaţă, au dat producţii, mari, de peste 4 000 de kg la hectar. Ţi­­nînd cont de experienţă dobîndită, de condiţiile pedoclimatice exis­tente la noi, am hotărît să sporim ponderea acestor soiuri de grîu la 48 la sută. Desigur obţine­rea unor producţii tot mai mari de cereale, impune respectarea unor tehnologii adecvate, pregătirea la timp şi de calitate a patului ger­minativ. ...Cooperativa agricolă Lehliu-Sat Pe o tarla de 100 de hectare, cul­ A. SURUGIU (Continuare in pag. a 3-a) ÎN PAG. A 3-A • Raid în judeţul Braşov CARTOFII, CIT MAI REPEDE ÎN SILOZURI Şl ÎN PIEŢE ! • Reamintim cooperatorilor din judeţul Mara­mureş o importantă cerinţă agrotehnică : ÎN SOL — NUMAI GRÎU DE SOI, CURAT Şl SĂNĂTOS SCHIMBUL DE SEMINŢE Şl CONDIŢIONAREA LOR TREBUIE GRABNIC ÎNCHEIATE PENTRU A SE ÎNCEPE SEMĂNATUL ÎN TOATE UNITĂȚILE AGRICOLE • Acordul global — la încheierea socotelilor PLUSURI ȘI MINUSURI ȘI CÎTEVA SUGESTII PENTRU ADUNAREA GENERALĂ DIN IARNĂ • Urmărind înfăptuirea măre­ţelor sarcini trasate de Conferinţa Naţională a partidului, colecti­vul de muncitori, ingineri şi teh­nicieni de la Fabrica de zahăr din Luduş s-a angajat să reali­zeze cincinalul în patru ani. Pină acum, s-au produs peste pian 9 000 tone de zahăr. Avînd în vedere posibilităţile şi re­zervele existente şi dorind să contribuie cu cantităţi cit mai mari de zahăr de bună calitate la aprovizionarea populaţiei, co­lectivul fabricii din Luduş a ho­târît suplimentarea angajamen­telor anuale cu încă 14 milioa­ne lei, ceea ce înseamnă că pînâ la sfîrşitul acestui an, pe lingă angajamentul iniţial, vor fi li­vrate încă 1 000 de tone de za­hăr. • La fabrica de zahăr din Bod, judeţul Braşov, unde noua campanie de prelucrare a sfe­clei a început în această toam­nă cu 12 zile mai devreme de­cit prevederile iniţiale, s-au ob­ţinut importante succese. Dato­rită faptului că acum utilajele şi instalaţiile sunt mai bine folo­site se prelucrează mecanic cu 200 tone de sfeclă mai mult de­cit a prelucrat fabrica pină în actuala campanie. Ca urmare, prevederile de plan pe primele 9 luni ale anului au fost reali­zate cu 15 zile înainte de ter­men, lucru ce va duce pină la sfîrşitul acestei luni la realizarea unei producţii suplimentare în valoare de circa 14 000 000 lei. • Lucrătorii Complexului coo­peratist de creşterea şi îngrăşarea mieilor de la Udaţi, judeţul Bu­zău, au îndeplinit şi depăşit planul pe primele 9 luni ale a­­nului. Astfel, pină la 20 septem­brie ei au livrat la fondul pieţei 220 tone de carne, cu 40 tone peste prevederi. Pînâ la sfîrşitul acestei luni ei vor livra su­plimentar încă 40 tone de carne. RAIDUL NOSTRU • Indiferent de starea vremii, co­operatorii din Lehliu-Sat, Griviţa, Vlad Ţepeş, Rovine şi din multe alte comune participă activ la muncă, fo­losesc din plin mijloacele de trans­port la strînsul recoltei • La Lupşanu, toate lucrările agri­cole se desfăşoară „cu încetinito­rul", sub privirea nepăsătoare a pre­şedintelui şi inginerului-şef • Controlul exigent al organelor agricole trebuie să se facă simţit şi în alte comune ale judeţului <AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA/*AA-1 i În centrul activităţii noastre EDUCAREA TINERETULUI PRIN MUNCA :­ PENTRU MUNCĂ în conformitate cu măsurile lua­te de Plenara C.C. al U.T.C. din 9 iunie a.c. care a dezbătut activita­tea Uniunii Tineretului Comunist cu privire la întărirea muncii poli­tico-educative în rîndul tineretului sătesc în vederea mobilizării aces­teia la înfăptuirea politicii partidu­lui de modernizare a agriculturii, de dezvoltare generală a vieţii sa­telor. Plenara Comitetului judeţean U.T­ C.—Harghita, din iunie a.c., a adoptat un program concret, me­nit să contribuie, în mod direct la mobilizarea tineretului de la sate în vederea obţinerii unor rezultate la nivelul cerinţelor actuale şi în acelaşi timp să contribuie la educa­rea tinerilor prin muncă şi pentru muncă. Un accent puternic s-a pus pe acţiunile care au vizat şi vizea­ză creşterea responsabilităţii faţă de muncă a tineretului sătesc, în vederea participării sale active la dezvoltarea agriculturii. Cu ocazia adunărilor U.T.C. au fost dezbătu­te sarcinile de producţie ale unită­ţilor în care lucrează tinerii. A in­trat în obişnuinţă ca la fiecare în­ceput de campanie agricolă să in­vităm la aceste adunări preşedinţii şi inginerii din cooperativele agri­cole pentru a evidenţia posibilită­ţile prin care organizaţiile U.T.C. de la sate pot să contribuie la ter­minarea înainte de termen a lucră­rilor agricole. O atenţie deosebită am acordat participării tinerilor la dezvoltarea sectorului zootehnic, cu atît mai mult, cu cit regiunea deluroasă şi muntoasă din judeţul nostru oferă posibilităţi ideale pentru creşterea animalelor. In această privinţă am căutat să asigurăm continuitatea or­ganizării unor schimburi de expe­rienţă a tinerilor din zootehnie. Am organizat asemenea schimburi de experienţă la I.A.S. Miercurea Ciuc şi la cooperativele agricole Misen­­tea, Sînpaul, Martiniş şi Ditrău. în cadrul acestora tinerii s-au întîlnit cu cei mai destoinici crescători de animale, care le-au vorbit despre metodele lor de muncă, metode care le-au permis obţinerea unor rezultate deosebite. Cunoscînd că stabilitatea cadrelor are un rol im­portant în procesul muncii, am analizat cauzele fluctuaţiei tineri­lor ocupaţi în sectorul zootehnic, luînd, in consecinţă, anumite mă­suri. Sub acest raport am acţionat şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale acestor tineri. In prezent se desfăşoară faza de masă a concursului „Cel mai har­nic şi mai priceput crescător de a­­nimale“. Cîştigătorii acestui con­curs vor participa la un schimb de experienţă în judeţul Timiş, unde vor vizita fermele de vaci de la Pă­­dureni şi Recaş. A început să prindă viaţă şi în judeţul nostru iniţiativa lansată de către tinerii cooperatori de la Şte­­făneşti-Ilfov, cu privire la dotarea fermelor cu diferite mijloace de strictă necesitate cu­ ajutorul şi cu contribuţia nemijlocită a tinerilor FABIAN ANDREI prim-secretar al Comitetului judeţean U.T.C. Harghita (Continuare în pag. a 7-a) încheierea grabnică a recoltării întregului sortiment de legume din grădini constituie un imperativ al acestor zile de toamnă. De la ferma legumicolă a cooperativei agricole din Gurbăneşti, jude­ţul Ilfov, sunt trimise în fiecare zi spre pieţele Capitalei impor­tante cantităţi de ardei, gogoşări, varză de toamnă, vinete etc. în imagine , harnicele cooperatoare culeg castraveţii de pe ulti­mele suprafețe. Comuna Salcea, aşezată în apro­pierea oraşului Suceava, este una din multele localităţi rurale ale „ţării de sus“ care se afirmă prin­­tr-o puternică şi rapidă dezvoltare economică. Pe vremuri, terenurile agricole ale gospodarilor erau consi­derate ca avînd o fertilitate scăzu­tă. Toamnele se încheiau cu recol­te modeste, iar producţiile la hectar se situau mult sub media pe ţară. In ultimii ani însă, cooperativa a­­gricolă de producţie din localitate, preocupîndu-se pentru­­ adîncirea specializării în domeniul culturii sfeclei de zahăr şi legumelor, a iz­butit să realizeze la aceste culturi, însemnate sporuri de producţie, depăşind spectaculos media tradi­ţională. Anul trecut numele comu­nei Salcea a făcut înconjurul ju­deţului şi al ţării , cooperatorii de aici au obţinut la cultura sfeclei o producţie medie la hectar de 43 416 kilograme, acest succes f­iin­du-le răsplătit prin acordarea „Ordinului Muncii“ clasa 1. S-a petrecut oare un „miracol“ la Salcea ? Cu această întrebare am demarat într-o amplă convorbire purtată cu o serie de factori de răs­pundere din cooperativă și din co­mună. După părerea tovarășului Vasile Oanea, inginer-şef al coope­rativei, succesele înregistrate de u­­nitatea în care lucrează sunt rezul­tatul firesc al unor perfecţionări intervenite în metodele de muncă şi relaţiile dintre oameni. — Vorba din bătrini spune că „cine caută găseşte la noi — a existat şi există o stare de frămîn­­tare creatoare, se simte în atitu­dinea fiecărui cooperator dorinţa de autodepăşire. De cînd lucrăm laolaltă, oamenii, au înţeles cît de strîns legată este înflorirea coope­rativei de bunăstarea lor personală. Muncind bine, „cu cap“, bizuin­­du-se cu încredere în tot ceea ce ştiinţa oferă în sprijinul activităţii lor, cooperatorii au prins gustul performanţelor. îndrăznesc să a­­firm că în această toamnă rezulta­tele de anul trecut sînt reeditate şi chiar lăsate în urmă. Vedeţi că nu este vorba de un miracol. — Aţi folosit o expresie asupra căreia vă rog să vă explicaţi. Ce înseamnă concret aici, la dumnea­voastră, a munci, „cu cap ?“ ? A trece prin filtrul gîndirii fiecare acţiune, a privi activitatea fiecărei formaţii de lucru prin pris­ma eficienţei economice, a dovedi nu numai hărnicie dar şi isteţime în rezolvarea noianului de treburi mai mari şi mai mici ale cooperativei ADRIAN DUMITRAŞCU (Continuare in pag. a 2-a) [ BAR $1 Al CONCLUZIILOR V

Next