Satul Socialist, septembrie 1972 (Anul 4, nr. 1032-1057)
1972-09-27 / nr. 1054
să fie bine pregătită încă de pe acum impun_______________________________ ■ a Stm SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naționala a Cooperativelor Agricol .....................A.V. 1.................................................-------- -- .V, ■ ■ ■*- - - ----T.V. .........* — - - - | • 1 «Ut. ■----.C----*-.........■ ■ ■ ■. .'.cis - • • • . • . • ■ - . ■ .......I*....*|..• | ANUL IV Nr. 1054 || 'MURI 27 SEPTEMBRIE 1972 |[ 4 pagini — 30 bani înfăptuirea planului, a angajamentelor luate în marea întrecere socialistă şi asigurarea condițiilor pentru ca producţia agricolă a anului viitor , îndată după recoltatul cultu- I \ rilor prăşitoare, mecanizatorii au trecut operativ la efectuarea lui V, crârilor de pregătire a terenului din vederea însâminţârii griului SĂ FOLOSIM TOATE FORJCLI SĂ ORGANIZĂM EXEMPLAR MUNCA IA RECOITAT Şl SEMĂNAT O BUNA PARTE DIN GRIU URMEAZA DUPA PORUMB 1 * «pukt* Front larg de lucru tractoarelor pentru pregătirea patului germinativ I Cu tot timpul nefavorabil din ultima vreme, în majoritatea unităţilor agricole cooperatiste şi de stat din judeţul Ialomiţa se lucrează intens. Muncind chiar şi pe ploaie, cooperatorii, mecanizatorii şi lucrătorii din întreprinderile agricole de stat sînt hotărîţi să adune şi să pună la adăpost cit mai grabnic roadele toamnei, să pregătească bine terenul destinat însămînţării griului. Primul interlocutor, în raidul întreprins zilele trecute în acest judeţ, a fost tov. ION CRISTEA, directorul general al Direcţiei generale agricole judeţene. Pe cele circa 20 000 hectare, ocupate încă cu floarea soarelui, ploile sporesc pierderile prin scuturare Strîngeţi grabnic RECOLTA PÎNĂ LA ULTIMUL BOB! — In această toamnă avem de însămînţat cu grîu o suprafaţă de 120 500 de hectare. O serie de soiuri de mare productivitate — Aurora, Caucaz, Lovrin etc., cultivate în acest an doar pe 5 la sută din suprafaţă, au dat producţii, mari, de peste 4 000 de kg la hectar. Ţinînd cont de experienţă dobîndită, de condiţiile pedoclimatice existente la noi, am hotărît să sporim ponderea acestor soiuri de grîu la 48 la sută. Desigur obţinerea unor producţii tot mai mari de cereale, impune respectarea unor tehnologii adecvate, pregătirea la timp şi de calitate a patului germinativ. ...Cooperativa agricolă Lehliu-Sat Pe o tarla de 100 de hectare, cul A. SURUGIU (Continuare in pag. a 3-a) ÎN PAG. A 3-A • Raid în judeţul Braşov CARTOFII, CIT MAI REPEDE ÎN SILOZURI Şl ÎN PIEŢE ! • Reamintim cooperatorilor din judeţul Maramureş o importantă cerinţă agrotehnică : ÎN SOL — NUMAI GRÎU DE SOI, CURAT Şl SĂNĂTOS SCHIMBUL DE SEMINŢE Şl CONDIŢIONAREA LOR TREBUIE GRABNIC ÎNCHEIATE PENTRU A SE ÎNCEPE SEMĂNATUL ÎN TOATE UNITĂȚILE AGRICOLE • Acordul global — la încheierea socotelilor PLUSURI ȘI MINUSURI ȘI CÎTEVA SUGESTII PENTRU ADUNAREA GENERALĂ DIN IARNĂ • Urmărind înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de Conferinţa Naţională a partidului, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Fabrica de zahăr din Luduş s-a angajat să realizeze cincinalul în patru ani. Pină acum, s-au produs peste pian 9 000 tone de zahăr. Avînd în vedere posibilităţile şi rezervele existente şi dorind să contribuie cu cantităţi cit mai mari de zahăr de bună calitate la aprovizionarea populaţiei, colectivul fabricii din Luduş a hotârît suplimentarea angajamentelor anuale cu încă 14 milioane lei, ceea ce înseamnă că pînâ la sfîrşitul acestui an, pe lingă angajamentul iniţial, vor fi livrate încă 1 000 de tone de zahăr. • La fabrica de zahăr din Bod, judeţul Braşov, unde noua campanie de prelucrare a sfeclei a început în această toamnă cu 12 zile mai devreme decit prevederile iniţiale, s-au obţinut importante succese. Datorită faptului că acum utilajele şi instalaţiile sunt mai bine folosite se prelucrează mecanic cu 200 tone de sfeclă mai mult decit a prelucrat fabrica pină în actuala campanie. Ca urmare, prevederile de plan pe primele 9 luni ale anului au fost realizate cu 15 zile înainte de termen, lucru ce va duce pină la sfîrşitul acestei luni la realizarea unei producţii suplimentare în valoare de circa 14 000 000 lei. • Lucrătorii Complexului cooperatist de creşterea şi îngrăşarea mieilor de la Udaţi, judeţul Buzău, au îndeplinit şi depăşit planul pe primele 9 luni ale anului. Astfel, pină la 20 septembrie ei au livrat la fondul pieţei 220 tone de carne, cu 40 tone peste prevederi. Pînâ la sfîrşitul acestei luni ei vor livra suplimentar încă 40 tone de carne. RAIDUL NOSTRU • Indiferent de starea vremii, cooperatorii din Lehliu-Sat, Griviţa, Vlad Ţepeş, Rovine şi din multe alte comune participă activ la muncă, folosesc din plin mijloacele de transport la strînsul recoltei • La Lupşanu, toate lucrările agricole se desfăşoară „cu încetinitorul", sub privirea nepăsătoare a preşedintelui şi inginerului-şef • Controlul exigent al organelor agricole trebuie să se facă simţit şi în alte comune ale judeţului <AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA/*AA-1 i În centrul activităţii noastre EDUCAREA TINERETULUI PRIN MUNCA : PENTRU MUNCĂ în conformitate cu măsurile luate de Plenara C.C. al U.T.C. din 9 iunie a.c. care a dezbătut activitatea Uniunii Tineretului Comunist cu privire la întărirea muncii politico-educative în rîndul tineretului sătesc în vederea mobilizării acesteia la înfăptuirea politicii partidului de modernizare a agriculturii, de dezvoltare generală a vieţii satelor. Plenara Comitetului judeţean U.T C.—Harghita, din iunie a.c., a adoptat un program concret, menit să contribuie, în mod direct la mobilizarea tineretului de la sate în vederea obţinerii unor rezultate la nivelul cerinţelor actuale şi în acelaşi timp să contribuie la educarea tinerilor prin muncă şi pentru muncă. Un accent puternic s-a pus pe acţiunile care au vizat şi vizează creşterea responsabilităţii faţă de muncă a tineretului sătesc, în vederea participării sale active la dezvoltarea agriculturii. Cu ocazia adunărilor U.T.C. au fost dezbătute sarcinile de producţie ale unităţilor în care lucrează tinerii. A intrat în obişnuinţă ca la fiecare început de campanie agricolă să invităm la aceste adunări preşedinţii şi inginerii din cooperativele agricole pentru a evidenţia posibilităţile prin care organizaţiile U.T.C. de la sate pot să contribuie la terminarea înainte de termen a lucrărilor agricole. O atenţie deosebită am acordat participării tinerilor la dezvoltarea sectorului zootehnic, cu atît mai mult, cu cit regiunea deluroasă şi muntoasă din judeţul nostru oferă posibilităţi ideale pentru creşterea animalelor. In această privinţă am căutat să asigurăm continuitatea organizării unor schimburi de experienţă a tinerilor din zootehnie. Am organizat asemenea schimburi de experienţă la I.A.S. Miercurea Ciuc şi la cooperativele agricole Misentea, Sînpaul, Martiniş şi Ditrău. în cadrul acestora tinerii s-au întîlnit cu cei mai destoinici crescători de animale, care le-au vorbit despre metodele lor de muncă, metode care le-au permis obţinerea unor rezultate deosebite. Cunoscînd că stabilitatea cadrelor are un rol important în procesul muncii, am analizat cauzele fluctuaţiei tinerilor ocupaţi în sectorul zootehnic, luînd, in consecinţă, anumite măsuri. Sub acest raport am acţionat şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale acestor tineri. In prezent se desfăşoară faza de masă a concursului „Cel mai harnic şi mai priceput crescător de animale“. Cîştigătorii acestui concurs vor participa la un schimb de experienţă în judeţul Timiş, unde vor vizita fermele de vaci de la Pădureni şi Recaş. A început să prindă viaţă şi în judeţul nostru iniţiativa lansată de către tinerii cooperatori de la Ştefăneşti-Ilfov, cu privire la dotarea fermelor cu diferite mijloace de strictă necesitate cu ajutorul şi cu contribuţia nemijlocită a tinerilor FABIAN ANDREI prim-secretar al Comitetului judeţean U.T.C. Harghita (Continuare în pag. a 7-a) încheierea grabnică a recoltării întregului sortiment de legume din grădini constituie un imperativ al acestor zile de toamnă. De la ferma legumicolă a cooperativei agricole din Gurbăneşti, judeţul Ilfov, sunt trimise în fiecare zi spre pieţele Capitalei importante cantităţi de ardei, gogoşări, varză de toamnă, vinete etc. în imagine , harnicele cooperatoare culeg castraveţii de pe ultimele suprafețe. Comuna Salcea, aşezată în apropierea oraşului Suceava, este una din multele localităţi rurale ale „ţării de sus“ care se afirmă printr-o puternică şi rapidă dezvoltare economică. Pe vremuri, terenurile agricole ale gospodarilor erau considerate ca avînd o fertilitate scăzută. Toamnele se încheiau cu recolte modeste, iar producţiile la hectar se situau mult sub media pe ţară. In ultimii ani însă, cooperativa agricolă de producţie din localitate, preocupîndu-se pentru adîncirea specializării în domeniul culturii sfeclei de zahăr şi legumelor, a izbutit să realizeze la aceste culturi, însemnate sporuri de producţie, depăşind spectaculos media tradiţională. Anul trecut numele comunei Salcea a făcut înconjurul judeţului şi al ţării , cooperatorii de aici au obţinut la cultura sfeclei o producţie medie la hectar de 43 416 kilograme, acest succes fiindu-le răsplătit prin acordarea „Ordinului Muncii“ clasa 1. S-a petrecut oare un „miracol“ la Salcea ? Cu această întrebare am demarat într-o amplă convorbire purtată cu o serie de factori de răspundere din cooperativă și din comună. După părerea tovarășului Vasile Oanea, inginer-şef al cooperativei, succesele înregistrate de unitatea în care lucrează sunt rezultatul firesc al unor perfecţionări intervenite în metodele de muncă şi relaţiile dintre oameni. — Vorba din bătrini spune că „cine caută găseşte la noi — a existat şi există o stare de frămîntare creatoare, se simte în atitudinea fiecărui cooperator dorinţa de autodepăşire. De cînd lucrăm laolaltă, oamenii, au înţeles cît de strîns legată este înflorirea cooperativei de bunăstarea lor personală. Muncind bine, „cu cap“, bizuindu-se cu încredere în tot ceea ce ştiinţa oferă în sprijinul activităţii lor, cooperatorii au prins gustul performanţelor. îndrăznesc să afirm că în această toamnă rezultatele de anul trecut sînt reeditate şi chiar lăsate în urmă. Vedeţi că nu este vorba de un miracol. — Aţi folosit o expresie asupra căreia vă rog să vă explicaţi. Ce înseamnă concret aici, la dumneavoastră, a munci, „cu cap ?“ ? A trece prin filtrul gîndirii fiecare acţiune, a privi activitatea fiecărei formaţii de lucru prin prisma eficienţei economice, a dovedi nu numai hărnicie dar şi isteţime în rezolvarea noianului de treburi mai mari şi mai mici ale cooperativei ADRIAN DUMITRAŞCU (Continuare in pag. a 2-a) [ BAR $1 Al CONCLUZIILOR V