Satul Socialist, decembrie 1972 (Anul 4, nr. 1110-1136)

1972-12-07 / nr. 1115

SUTUL SOCIALIST Cotidian ANUL IV Nr. 1115 JOI 7 DECEMBRIE 1972 4 pagini — 30 de bani Instruirea profesională a cooperatorilor şi cadrelor de conducere din cooperativele agricole în perioada acestei ierni OBIECTIVUL UNEI VASTE ACŢIUNI DE PROPAGANDĂ în etapa actuală, cînd conduce­rea partidului pune în faţa coope­rativelor agricole sarcina creşterii substanţiale a producţiei vegetale şi animale, pe baza dezvoltării in­tensive şi multilaterale a agricultu­rii, prin introducerea pe scară largă a mecanizării, chi­mizării şi irigaţiilor, a seminţelor şi reproducătorilor din soiuri şi rase productive, aplicarea la scara întregii a­­griculturi a tehnologiilor moderne, a metodelor înain­tate de cultivare a plantelor şi de creştere a animale­lor se impune ca o cerinţă fundamentală a progresului rapid al agriculturii cooperatiste. Statul nostru a făcut şi face in continuare eforturi susţinute pentru dotarea agriculturii cu tractoare, ma­şini şi instalaţii într-o gamă tot mai diversă, pentru crearea unei puternice baze tehnico-materiale, capabilă să aşeze agricultura în rîndul ramurilor moderne ale producţiei materiale, să o transforme treptat într-o va­riant­ă a producţiei industriale, într-un sector care să participe în măsură tot mai mare la satisfacerea ne­voilor mereu crescînde ale economiei naţionale. Con­comitent, eforturile materiale ale statului sunt îndreptate spre înfăptuirea unui vast program de cercetare care, prin soluţiile oferite, să determine valorificarea întregului potenţial productiv al pămîntului, animalelor şi celor­lalte mijloace de producţie, creşterea eficienţei econo­mice a activităţii în toate ramurile agriculturii. Este de la sine înţeles că aplicarea în practică a acestor cuceriri, exploatarea eficientă a bazei tehnico­­materiale, extinderea tehnologiilor moderne, generali­zarea experienţei acumulate de unităţile fruntaşe în organizarea producţiei şi a muncii pot fi realizate nu­mai printr-o temeinică pregătire politică şi profesio­nală a cooperatorilor, mecanizatorilor şi a celorlalţi lu­crători din agricultura cooperatistă. Pentru a răspunde acestor cerinţe, conducerea par­tidului a adoptat încă de anul trecut un amplu pro­gram de pregătire şi instruire profesională a coopera­torilor şi lucrătorilor din unităţile agricole de stat, care face parte integrantă din com­plexul de acţiuni consacrate per­fecţionării permanente a pregătirii politice şi profesionale a tuturor oa­menilor muncii. Măsurile stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi de Uniu­nea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie pentru desfăşurarea acţiunii de propagandă în perioada decembrie 1972—februarie 1973 urmăresc transformarea lunilor de iarnă într-o perioadă de intensă activitate, în care cooperatorii, cu sprijinul nemijlocit al specialiş­tilor, să-şi însuşească cunoştinţele agrozootehnice, e­­conomice şi de organizare a producţiei şi muncii, să-şî perfecţioneze pregătirea politică şi profesională, astfel încît să influenţeze direct obţinerea unor rezultate su­perioare în producţie. .Aceste măsuri alcătuiesc, de fapt, un sistem unitar şi cuprinzător de perfecţionare a pre­gătirii profesionale a cooperatorilor şi celorlalţi lu­crători din agricultură, prin cursurile agrozootehnice de masă, precum şi a cadrelor de conducere din coopera­tivele agricole, prin cursuri de 3-5 zile, de două luni şi de 1 an. Potrivit acestui plan, cursurile agrozooteh­nice de masă se vor desfăşura pe formaţii de muncă, într-o perioadă compactă de 3-4 săptămîni, între 1 de­cembrie 1972 şi 1 martie 1973, timp în care se vor dezbate 10-12 teme. Desfăşurarea lor într-o perioadă compactă de timp va imprima cursurilor un caracter mai organizat, efi­ciență sporită, în sensul că cele 3-4 săptămîni vor fi dedicate efectiv învățăturii, ca preocupare principală a cooperatorilor în această perioadă. Cursurile agrozootehnice trebuie să fie frecventate în mod obligatoriu de toţi cooperatorii care participă la muncă, iar tematica lecţiilor şi dezbaterilor să fie orientată spre cele mai actuale probleme pe care le ridică activitatea unităţii şi formaţiei respective, sar­cinile lor concrete din planurile de producţie. Prezen­­ t Continuare in pag. a 7-a) BÉLA CSERESNYÉS vicepreședinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție I O VALOROASĂ INIŢIATIVA A CONSILIULUI INTERCOOPERATIST TOPRAISAR-CONSTANŢA Echipe de mecanizatori pentru fertilizarea cu îngrăşăminte naturale Ca urmare a măsurilor sta­bilite de Comitetul judeţean de partid Constanta, unităţile agricole de stat şi cooperatiste au trecut la organizarea unor acţiuni de masă pentru o cît mai bună folosire a gunoiului de grajd. Potrivit planului în­tocmit de direcţia generală a agriculturii, cooperativele a­­gricole trebuie să fertilizeze în această iarnă cu îngrăşă­minte organice cel puţin 25 000 de hectare. Pentru rea­lizarea acestui obiectiv, consi­liul intercooperatist Topraisar a luat iniţiativa de a organiza o echipă de fertilizări com­pusă din mecanizatori care lucrează cu un graifer şi cinci remorci. Această echipă va lucra în paralel cu echipe de cooperatori care transportă gunoi la cîmp cu atelajele. Graficul întocmit pentru echipa de mecanizatori pre­vede fertilizarea, pentru în­ceput, a terenurilor destinate culturii , legumelor, cartofilor și sfeclei de zahăr în coopera- V. IOSIF coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 3-a)_1 în pag. a 3-a I • Acordul global la încheierea socotelilor ÎN LOC DE 2 675 LEI, 15 000 LEI BENEFICIU LA FIECARE HECTAR DE GRĂDINĂ • Fondul de întrajutorare ÎNDEMN PENTRU MAI BUNA GOSPODĂRIRE A MIJLOACELOR PROPRII DEPOZITUL DE FURAJE ARATĂ CE FEL DE GOSPODAR­EȘTI ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. în ziua de 5 decembrie 1972 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român. Comitetul Executiv a examinat unele propuneri de îmbunătăţire în continuare a activităţii marinei civile, precum şi a flotei de pescuit oceanic. Comitetul Exe­cutiv a stabilit măsuri care să ducă la organizarea mai raţională a marinei ci­vile, la mai buna gospodărire şi folosire a flotei fluviale şi maritime, la crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor navelor şi scurtarea terme­nelor de reparaţii. S-a stabilit să se ac­ţioneze cu mai multă fermitate pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Comi­tetului Executiv privind pregătirea per­sonalului navigant, precum şi pentru în­tărirea disciplinei întregului personal. Comitetul Executiv a hotărît ca flota de pescuit oceanic să fie transferată de la Ministerul Agriculturii, Industriei Ali­mentare şi Apelor în cadrul marinei ci­vile din subordinea Ministerului Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor. Comitetul Executiv a discutat, de ase­menea, proiectul legii cu privire la orga­nizarea şi funcţionarea Consiliului Cen­tral de Control al Activităţii Economice şi Sociale şi a stabilit să fie îmbunătăţit pe baza observaţiilor aduse în cadrul discuţiei şi înaintat Marii Adunări Naţio­nale spre dezbatere şi adoptare. Comitetul Executiv a examinat şi aprobat propunerile Ministerului Indus­triei Chimice, Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Elec­trotehnicii şi Ministerului Minelor, Pe­trolului şi Geologiei privind principalii indicatori tehnico-economici pentru unele investiţii noi prevăzute în actualul plan cincinal. Comitetul Executiv a rezolvat, tot­odată, unele probleme ale activităţii cu­rente. URGENTAŢI ARATURILE, DAR NU UITAŢI CELELALTE LUCRĂRI RESTANTE! Arăturile de toamnă, lucrare ho­­tărîtoare pentru producţia anului următor, au fost efectuate în jude­ţul Iaşi în proporţie de 53,8 la sută în cooperative şi de 46,3 la sută în întreprinderile de stat. Precipitaţii­le neobişnuit de abundente, care au creat serioase dificultăţi mecaniza­torilor, explică în bună parte rămî­­nerile în urmă. Iată, însă, că decembrie a debutat cu o vreme simţitor ameliorată pe întreg teritoriul judeţului. In con­diţii de bună organizare a muncii, ritmul de lucru la arături poate fi sensibil mărit. Raidul întreprins în zilele din ur­mă în unităţi cooperatiste ne-a per­mis să constatăm că majoritatea ca­drelor tehnice şi de conducere a­­cordă arăturilor aceeaşi atenţie pe care o acordau acum o lună strîn­­gerii recoltei şi însămînţării griu­lui. RAID-ANCHETA IN JUDEŢUL IAŞI „Noi, ne spunea PAUL IONESCU, inginer şef la cooperativa din He­­leşteni, ştim ce înseamnă să laşi a­­răturile pentru primăvară. Pe tere­nul pe care nu l-am arat toamna, producţia de porumb la hectar a fost totdeauna cu aproape o tonă de boabe mai mică". Pentru ca aseme­nea pierderi de recoltă să nu se mai întîmple, eliberarea terenului și arăturile s-au executat la Heleșteni pe bază de grafice. Cînd mecaniza­torii constată că, pe o tarla, solul ION SACHELARIE coresp. „Satului socialist** (Continuare in pag. a 3-a) vom Înfăptui Înainte de termen prin încheierea cu succes a anului 1972, prin pregătirea temeinică a tuturor condițiilor pentru realizarea prevederilor maxime ale planului pe anul 1973 CINCINALUL * La fiecare hectar de seră un plus de 18 tone de roşii, 13 tone de ardei şi 25 tone de castraveţi • De două ori şi jumă­tate mai multe benefi­cii decît se prevăzuse Răspunzîmd invitaţiei unuia din­tre cei mai activi corespondenţi ai ziarului, iată-ne la serele din Băr­căneşti, amplasate pe 70 de hec­tare, în binecunoscuta zonă indus­trială a Brazilor, de lingă Ploieşti, în cele nouă sere, în sala de sor­tare, calibrare şi ambalaj, în a­t­­elierul mecanic, pretutindeni, se munceşte cu rîvnă pentru strîn­­gerea şi valorificarea, cu rezulta­te cît mai bune, a recoltei obţi­nute în ciclul doi de producţie. Organizarea temeinică a produc­ţiei şi a muncii, extinderea me­canizării şi chimizării, folosirea cu randament sporit a fiecărui metru pătrat de seră, aplicarea cu rigu­rozitate a tehnologiilor înaintate în producerea legumelor în sistem industrial, întărirea disciplinei în muncă, toate la un loc au permis colectivului acestei întreprinderi intercooperatiste să îndeplinească sarcinile de plan pe 1972 cu 42 de zile mai devreme. — Datorită realizării unei den­sităţi optime a plantelor — ne spune directorul — am obţinut în ambele cicluri cîte 14,8 kg roşii, 5,8 kg ardei şi 25 kg castraveţi la fiecare mp de seră. Calculînd a­­ceste producţii la hectar, înseam­nă că recoltăm în plus, faţă de plan, 18 tone roşii, 13 tone ardei şi 25 tone castraveţi. Cele mai mari şi mai bune recolte le-au ob­ AL. ŞTEFANESCU (Continuare in pag. a 3-a) Tulpinile încărcate cu roşii în pîrgă dau garanţie legumicultorilor din Bărcăneşti că pînă la sfîrşitul anu­lui vor livra in plus, faţă de plan, încă 1 200 de time Colectivul de muncă al serelor intercooperatiste Bărcăneşti raportează: „AM ÎNCHEIAT ANUL CU 42 ZILE MAI DEVREME" — Alo ! Redacţia ziarului „Satul socialist" ? La telefon ing. Petre Niţă, directorul serelor intercooperatiste din Bărcăneşti. Vă rog să notaţi : în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii, colectivul nostru de muncă raportează ÎNDEPLINIREA PLANULUI ANUAL CU 42 DE ZILE MAI DEVREME. Dacă vă interesează şi alte date, vă stăm la dis­poziţie... r\A/SA/VAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA*AAAAAAAAAAAAAAA^. • Angajaţi în marea întrecere socialistă pentru întîmpinarea cu rezultate cît mai bune în produc­ţie a celei de a 25-a aniversări a Republicii, me­canizatorii, teh­nicienii şi ingi­nerii de la S.M.A. Tiream, judeţul Satu Ma­re, au obţinut pe 10 luni venituri ce depăşesc cu 800 000 lei pre­vederile de plan, în condiţiile re­ducerii cheltuie­lilor planificate cu 600 000 lei. In aceste condiţii, cheltuielile la mia de lei veni­turi au fost re­duse cu 96 lei. Pînă la 1 decem­brie planul anual de venituri a fost îndeplinit integral. • Printre uni­tăţile economice din judeţul Tul­­cea care şi-au îndeplinit înain­te de termen sarcinile de plan pe anul în curs, înscriind fru­moase succese închinate apro­piatei sărbători a poporului nos­tru, cea de a 25-a aniversare a Re­ 1947 - 1972 publicii, se nu­mără şi com­plexul intercoo­­peratist pentru­ creşterea şi în­­grăşarea porci­lor din Satul Nou. Faţă de prevederile pla­nului anual, în 11 luni au fost înregistrate ur­mătoarele depă­şiri: 1 020 de pur­cei obţinuţi, 881 înţărcaţi, 385 porci trecuţi la îngrăşat peste numărul prevă­zut şi 60 tone carne livrată su­plimentar. • Crescătorii de animale de la co­operativa agri­colă din Pădu­­reni, judeţul Ti­miş, au îndeplinit planul anual la toţi indicatorii. La 15 noiembrie, cooperativa li­vrase suplimen­tar faţă de obli­gaţiile contrac­tuale 323 hl lapte şi 5 tone de carne. Printr-o bună îngrijire a animalelor lucrătorii fermei au reuşit să ob­ţină 227 viţei, cu 16 mai mulţi decît era prevă­zut în această perioadă. In ace­laşi timp efecti­vul de vaci şi ju­­ninci prevăzut pe întregul an a fost depăşit cu­ 16. Depăşirea pro­ducţiei de lapte va permite uni­tăţii să vîndă statului pînă la finele anului în­că 500 hl lapte. REPUBLICU­H CUTEZANŢA, H DĂRUIREA, H SUCCESELE­­ NOASTRE $ tiu : un puternic instinct te împinge către fascinantele spectacole ale apariţiei pe harta ţării a cutărui sau cutărui gigant industrial ori de cîte ori vrei să redai ceea ce este în stare acest popor;­ ceva ce nu poate fi , cu precizie definit te îndeamnă mai ales către acei oameni şi către a­­cele fapte de excepţie care se ză­resc de la distanţă... Şi totuşi, azi mă abat. Azi mă pierd în imensul Podiş al Transilvaniei, prin acele locuri unde o dureroasă monotonie stăpinise veacuri la rînd şi îşi lă­sase adine amprenta în atmosfera încremenită și ea. Nu aleg un sat anume. Nici nu cunosc vreunul în mod deosebit. UN SAT CARE PUTEA TRECE NEOBSERVAT Porumbacu de Jos, unde m-a lăsat la întîmplare trenul personal, îmi era absolut străin pînă acum două zile şi — de ce să ocolesc — despre existenţa lui nici nu ştiusem. Este un sat micuţ, cu vreo 300 de fa­milii ; reporterul grăbit in căuta­rea senzaţionalului, nici nu l-ar fi zărit din avion. întrebarea care îmi stăruia în minte era aceasta : ce înseamnă traseul Republicii, raportat la di­mensiunile unui sat cu 300 de fa­milii ? Răspunsul nu era scris ni­căieri ; sau, dacă vreţi, răspunsul era scris pretutindeni aici, în ini­ma podişului, dar pentru descifra­rea lui trebuia refăcut itinerarul pe care oamenii acestui sat l-au străbătut prin ani. Să-l urmărim pe Gheorghe Poşa, ţăran destoinic, pe care, imediat ce şi-au unit pă­­mînturile într-o cooperativă, cele 300 de familii l-au ales preşedinte. Şi spune Gheorghe Poşa : — Prin ’920-’930, satul nostru a­­proape că nici nu exista că sat. Erau pur şi simplu nişte case risi­pite ici-colo. Viaţa lui adevărată şi intensă a început abia încoace, după Eliberare. Colectivizarea nu s-a făcut într-o noapte, căci exis­tau şi aici fel de fel de prejude­căţi. Odată încheiată însă — dar mai ales odată cu primele rezultate — ea a devenit factorul hotărîtor TITU CONSTANTIN (Continuare în pag. a 4-a) CONŞTIINŢE Înaintate Inginerul agronom e om tînăr, îmi vorbeşte de fetiţa lui — are trei ani şi jumătate — pe care în ultimul timp n-a văzut-o decît dormind (nu i-au lăsat treburile toamnei acesteia), zimbeşte în­găduitor la gluma bătrînului Ion Podeanu cum că „a crede doamna că ţi-ai uitat casa“, îmi face cu ochiul semn că nea Ion maga­zinerul cooperativei şi om de bi­­zuială la orice în unitate, măcar că-i pensionar (fusese mecanic de locomotivă şi, pînă zilele trecu­te, secretarul organizaţiei de partid, că se rugase să-l înlo­cuiască altcineva mai tînăr) — are dreptul să zică, de vreme ce se consideră „mina cea dreaptă“ a tovarăşului inginer. Şi trece la producţie-Producţii bune în Turdaş, co­mună hunedoreana, de lingă Orăştie. Începe cu griul. Aud că are Lovrin, Dacia, Aurora... — De unde ai, dumneata, Au­— Cine caută găseşte... Dacă vrei producţie bună, porneşte de la soiuri. Legea aceasta o ştiu din facultate. — Mai degrabă cred că ai prie­teni pe la staţiuni. Să zicem, la Turda. — La Turda, la Geoagiu... Am. Dacă stau să mă gîndesc, am co­legi prin toată ţara. Şi în Do­­brogea. — Ai terminat institutul la Cluj, ghicit-am ? — Exact... Inginerul­­agronom Ion Igna a terminat studiile în 1964. înainte fusese tehnician agricol. A lucrat în multe locuri — Mărtineşti, Şi­­bot, Căstău, Orăştie. Din 1970 a fost numit în Turdaş. îmi vorbeş­te despre Cluj cu nostalgia fie­cărui absolvent de facultate. Am întîlnit-o la toţi, indiferent de profesiune şi de locul unde şi-o îndeplinesc• Indiferent in care centru universitar şi-a trăit vîrs­ta de aur a studenţiei, Ion Igna nu putea face excepţie, îl vizitase într-un rînd o dele­gaţie, nişte colegi din Dobrogea — treburi de producţie, experien­ţă, încercări de soiuri. Prilej de rememorare a vieţii comune, anii aceia unici, în care ai devenit om cu o specialitate bine definită îţi dau acum posibilitatea de a fi răspunzător de soarta unui sec­tor căruia îi spunem economic. Dar e mai mult decît atît. E vor­ba de oameni, de conştiinţe, de viaţă. DUMITRU MIRCEA (Continuare în pag. a 2-a) RECUNOŞTINŢĂ

Next