Satul Socialist, martie 1973 (Anul 5, nr. 1185-1211)
1973-03-23 / nr. 1204
PAGINA 2 în organizarea activităţilor cultural-educative PARTEA TINERILOR - INTERES, PARTEA FACTORILOR RESPONSABILI AI COMUNEI - DEZINTERES DIN Despre munca educativă desfăşurată în rîndul tineretului de la sate, despre cerinţele actuale ale acesteia, am mai scris în ziarul nostru- Reluarea discuţiei nu e decît o dovadă a acuităţii cu care se pune, în continuare, tema. Constatările prilejuite de o scurtă oprire în comuna prahoveană Puchenii Mari nu sunt deloc îmbucurătoare. Situată de-a lungul autostrăzii Ploieşti - Bucureşti, aşezarea îţi dă impresia unui orăşel- Sute de case noi, adevărate vile, sînt o carte de vizită promiţătoare. Pe trotuare, zeci de fete şi băieţi se îndreaptă, bănuim, către căminul cultural. Sîntem contrazişi, însă, de cuvintele cuiva din apropiere : — Se duc la Ploieşti, la film. — Aici nu se aduc filme ? — S-ar aduce ele, dar unde ? Intrebaţi-l mai bine pe-al lui Tăsică, pe Gheorghe, el se ocupă cu tinerii, atîţi ciţi mai sînt... Peste cîteva minute îl găsim pe tovarăşul Gheorghe Tăsică, secretarul comitetului U.T.C. — Comuna, ni se spune, are trei sate şi două cămine culturale, la Moşneni şi Pietroşani- Distanţa între ele, 6 kilometri. Distanţa faţă de centrul administrativ, din Pucheni, la fel. Directorii Eugen Pătraşcu şi, respectiv, Constantin Herea sunt şi directori de şcoală, aşacă activităţile cultural - educative sunt mai mult „încropite la repezeală, la diferite ocazii sărbătoreşti." — Dar în centru ? ! — In centru... n-avem cămin cultural. Ne-am mai gîndit noi la cîteva acţiuni, că avem cu cine — organizaţia U.T.C. numără 242 de membri — dar din 1969 nu mai dispunem de local. Clădirea căminului, pe care-o vedeţi vizavi de primărie, ne-a fost luată, atunci, de C.L.F. O dată cu pierderea clădirii au urmat promisiunile pentru un alt local. Nu s-au procurat nici măcar materialele. Cred că principalul vinovat este primarul Alexandru Grigore, al cărui sprijin, cel puțin de cînd sunt eu secretar, nu l-am prea sesizat. — In acest caz, organizaţia U.T.C. nu poate oferi nimic tinerilor . — Din cînd în cînd, baluri şi hore, în satele amintite- Munca educativă se face mai mult în şcoală. — Ce zic tinerii de această situaţie? — Ce să zică,, se urcă în autobuz şi pleacă la Ploieşti, iniţiative sînt : chiar la sfîrşitul lunii februarie au venit cîţiva la mine şi mi-au propus să învioreze activitatea căminului din Pietroşani. Mi-au arătat chiar un material de informare politică, un altul legat de comportarea în societate şi un proiect de program artistic. Am încercat să fac ceva, să repun pe picioare vechea brigadă de agitaţie, să obţin de la preşedintele cooperativei, Ion Stoica, un sprijin cit de mic, dar... mai mult decit un bal n-am realizat. Uneori ar dori unii tineri să joace şah, tenis, să se informeze asupra evenimentelor internaţionale din colecţia de ziare a căminului, dar lacătul de la uşă le fringe entuziasmul. Directorul are, probabil, treburi urgente la şcoală... — Ceea ce ne spuneţi e inadmisibil. — La prima adunare generală, vom cere hotărit primarului, preşedinţilor de cooperative şi cadrelor didactice să-şi îndeplinească obligaţiile ce le au faţă de organizaţia de tineret. Vom întocmi planul de activitate pe baza propunerilor uteciştilor, vom permanentiza informările politice, vom imprima un caracter educativ tuturor manifestărilor. In maximum două săptămîni vom putea vorbi din nou de brigada artistică de agitaţie din Puchenii Mari. Adresăm şi noi, pe această cale, celor care au fost vizaţi chemarea la îndreptarea grabnică a lucrurilor. I. LONGIN POPESCU LA FRUNZARU V OLT Un pionier erou şi o condamnabilă neglijenţă Concurs pionieresc de săniuţe, in satul Frunzaru, judeţul Olt. Se întrec pionierii claselor a V-a şi a VI-a. Deodată, gheaţa cedează. Cîţiva elevi se agaţă cu disperare de marginile copcilor. Profesoara Constanţa Nica, singurul cadru didactic prezent între elevi, sare curajoasă în sprijinul celor ameninţaţi, dar gheaţa se rupe, sporind numărul celor periclitaţi şi spaima copiilor. Cu o admirabilă prezenţă de spirit, păstrindu-şi sîngele rece, Petre Voicu, pionier, elev în clasa a Vil-a, a intuit unica măsură salvatoare. A rupt din apropiere un plop, mai lung şi mai groscior, pe care l-a întins profesoarei şi pionierilor Ion Mogoş, Marin şi Dumitru Voinea şi Florea Diaconu. Prin acţiunea sa cutezătoare, pionierul Petre Voicu a salvat astfel de la moarte cinci vieţi. Mai mult n-a putut face... Cînd a întins pentru a şasea oară plopul, elevele Alexandra Mogoş şi Crina Radu au apucat prăjina de la mijloc, aceasta s-a frînt şi pionierele s-au înecat. A treia victimă a fost Constantin Diaconu, un coleg de clasă nu mai puţin cutezător, al lui Voicu. Văzind că cele două eleve nu mai ies la suprafaţă, acesta, bun înnotător, a plonjat in copcă, de unde însă nu a mai ieşit. Pentru fapta sa bravă, pionierească, Petre Voicu a primit titlul, diploma şi insigna de cutezător. Cu prilejul primirii titlului, multe laude şi mulţumiri i s-au adus de pionierii salvaţi şi de părinţii lor. Pe lingă actele de eroism descrise mai sus, cele intîmplate la Frunzaru relevă însă şi altceva şi anume uşurinţa cu care s-a ales locul concursului — un lac avînd adîncimea de aproape patru metri şi pe a cărui suprafaţă gheaţa HTi era pretutindeni îndeajuns de groasă. Gravă, totodată, a fost şi lipsa unui număr corespunzător de cadre didactice care să asigure buna desfăşurare a întrecerii pioniereşti, supravegherea atentă a copiilor. Acum, după consumarea tragediei, toţi profesorii şcolii dau vina pe întimplare. Numai că, aşa cum zicea bunicul elevului Constantin Diaconu, „întîmplarea e aşa cum şi-o face omul“. TRAIAN DUMITRESCU Comuna oamenilor: buzoianu Vintilă Vodă. Noile realizări edilitar-gospodărești se înscriu ca o mărturie a hărniciei PROGRAMUL I : 5,00 Buletin de ştiri. 5,05 Cintec şi joc pe plaiurile ţării. 5,30 Jurnal agrar. 5,40 Piese de estradă. 6,00 — 8,08 Radio-programul dimineţii. 8,08 Matineu muzical. Program de valsuri. 8,30 La microfon, melodia preferată. 9,00 Buletin de ştiri. 9,30 Mioriţa. 9,50 Muzică uşoară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 înregistrări ale orchestrei Barbu Lăutaru. 10,20 Piese instrumentale. 10,30 Din ţările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11,00 Buletin de ştiri. , 11,05 Melodii de Mişu Iancu. 11,35 Te erităm, frumoasă Românie ! — montaj RADIO Simbăti 24 martie de versuri. 12,00 Discul zilei — Rita Pavone. 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,30 Radiorecording. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17,00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 17,45 Program susţinut de participanţi la concursul „Steaua fără nume floarea din grădină". 18,00 Orele serii. 20,00 Zece melodii preferate. 20,45 Consemnări de Radu Selejan. 20,50 „La hanul melodiilor" cu Ionel Budişteanu, Adriana Codreanu, Marcel Budală, Marica Pitu, Elisabeta Ticuţă, Saveta Bogdan. 21,30 Revista şlagărelor. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Muzică de dans. 24,00 Buletin de ştiri. 0,03 — 6,00 Estrada nocturnă. 1 DUMINICA 25 MARTIE 8,00 Gimnastica pentru toţi. 8,15 Pentru sănătatea dv. 8,30 Cravatele roşii. 9,45 Viaţa satului. Invitatul emisiunii: Ion Neamţu, directorul I.A.S. Huşi, judeţul Vaslui. • De luni pînă duminică — jurnal de actualitate săptămînală • „împliniri", reportaj despre realizările unui colectiv de cercetători de la Staţiunea experimentală Ştefăneşti-Argeş • Pe scenă şi în viaţă. Selecţiuni din programul brigăzii artistice a căminului cultural Băneasa — Galaţi • Secvenţa săptămînii: Gospodari şi... gospodari. • Cîntece şi jocuri populare în interpretarea Ansamblului folcloric „Alunelul" din Teleorman. 11,00 Emisiune în limba maghiară. 12,30 De strajă patriei. 13,00 «» Alo, aici e Stroe !e Cîntece de voie bună. Interpretează Mariana Bădoiu. • Anecdote cu actori îndrăgiţi. • Invicibilul Mighty Mouse. « Micro-recital umoristic: Stela Popescu. • Melodii în primă audiţie interpretate de Dan Spătaru. • Să rîdem cu Nea Mărin. Interpretează Amza Pelea • Pe strunele viorii. Melodii interpretate de orchestra Ion Calistrache. 14:00 • Fotbal: Steaua—C.F.R. Cluj (repriza I). • Maratonul Vasaloppet, cea mai mare cursă de ski din lume: 85 km — 10 000 de concurenţi ! înregistrare primită de la TV suedeză. 15:00 • Fotbal: Steaua —C.F.R. Cluj (repriza a II-a) • Schi-varietăţi. Emisiune primită de la TV franceză. • „C.F.R." de I.L. Caragiale. Interpretează Costache Antoniu, Radu Beligan şi Marcel Anghelescu. • Canţonete interpretate de Nicolae Herlea. • Jurnal de călătorie: „Piramidele" văzute de Dionisie Şincan şi George Brătianu. • Trei melodii cu Dida Drăgan. • Din albumul caricaturistului Neil Cobar. • Cărţi poştale ilustrate : Panicella (Spania). • „Micul caporal a fost avansat" reportaj de Aristide Buhoiu. • Moment folcloric cu Angela Moldovan, Elena Zamfir şi Ion Cristoreanu. • Charlie Chaplin in „Vagabondul", premieră pe ţară. • Muzică uşoară cu formaţia instrumentală condusă de Dan Stoian. 18:10 Film serial pentru tineret: „Pierduţi în spaţiu". Episodul XXII — „Planeta fantomă". 18,55 Avanpremieră. 19,00 Vetre folclorice, Valea Jiului. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,15 Preferinţele dumneavoastră îşi dau concursul: Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Jean Constantin, Mihai Fotino, Cornel Vulpe, Nicu Constantin, Marius Pepino, Dan Damian, Alex. Lulescu, Mihai Mereuţă, Irina Loghin şi Benone Sinulescu, Doina Badea, Mihaela Mihai, Angela Similea, Corina Chiriac, Ioana Iliant, Gabriela Ijac, Vuigi Ionescu, Cristina Savu şi Ovidiu Vîlcu, Radu Stoenescu, şi Mihai Constantinescu. 22,00 Imagini ateniene. 22,15 Telejurnal. 22,30 Hochei pe gheaţă. România—Italia (Campionatul mondial — grupa B), înregistrare de la Graz. LUNI 26 MARTIE 17,30 Curs de limbă franceză. Lecţia 47-a (reluare). 18,00 Telex. 18,05 La ordinea zilei... Azi, judeţul Mehedinţi. 18,20 Căminul... la Arad. 19.00 Scena. Emisiune de actualitate critică şi teatrală. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a întregului popor. 20,00 Cîntecul săptămînii. In România, de George Grigoriu pe versuri de Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu. Interpretează Jeanina Matei. 20,05 Ancheta Tv. Cit ne costă lipsa de răspundere. 20,45 Roman-foileton. „Cintec la apusul soarelui". Episodul II — „Aratul". 21.30 Revista literar-aristică TV. 22.30 24 de ore. 22,50 Luminile rampei. MARŢI 27 MARTIE 9,00—10,00 Teleşcoală. 10,00 Telex. 10,05 Publicitate. 10,15 Avanpremieră. 10,20 Teleenciclopedia (reluare). 11,00 Telecinemateca pentru tineret. Nu fi trist ! O producţie a studiourilor cinematografice sovietice, ecranizare după romanul „Unchiul meu, Benjamian". 12,23 Pe-un picior de plai (reluare). 12,45 52 de iniţiative în 52 de săptămîni (reluare). 13,00 Telejurnal. 17,30 Curs de limbă rusă. Lecţia a 46-a (reluare). 18,00 Telex. 18,05 Publicitate. 18,10 Tehnic-club. 18,40 Panoramic ştiinţific. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. Cincinalul inainte de termen — cauză a întregului popor. 20,00 Cîntecul săptămînii. In România, de George Grigoriu pe versuri de Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu. Interpretează Ion Bănică. 20,05 Tele-obiectiv. 20,25 Seară de teatru. In vîntul de primăvară, de Letiţia Papu. 21,30 Din cîntecele ţării cu dor. Recitalul tinerei interprete de muzică populară Elena Munteanu. 22,00 24 de ore. Contraste în lumea capitalului. 22,3 Hochei pe gheaţă. România—R.D. Germană. (Campionatul Mondial — grupa B). înregistrare de la Graz. MIERCURI 28 MARTIE 9,00 Curs de limba engleză. Lecţia a 46-a. 9,30 De la Alfa la Omega. Enciclopedie pentru elevi. 10,00 Telex. 10,05 Prim-plan (reluare). 10,35 Cîntece şi jocuri din Oaş (reluare). 10,45 Film serial. Pe urmele lui Caplla. Producţie a studiourilor de televiziune din R.S.F. Iugoslavia Episodul IX. 11,45 La ordinea zilei (reluare). Azi, judeţul Mehedinţi. 12.00 Revista literar-artistică TV (reluare). 13.00 Telejurnal. 15.00 —17.15 Hochei pe gheaţă: România—Elveţia. (Campionatul mondial — grupa B.) Transmisiune directă de la Graz. 17.30 Curs de limbă germană. Lecţia a 46-a (reluare). 18.00 Telex. 19,05 Tragerea Prono-expres. 18,15 Dialog. 18,40 Barzi şi rapsozi. Secvenţe filmate la primul festival al rapsozilor populari organizat la Brăila între 23—25 februarie 1973. 19.00 Timp şi anotimp în agricultură. • Jurnal de campanie • Oameni ai recoltelor bogate. Vi-1 prezentăm astăzi pe dr. ing. Constantin Olaru — creatorul mai multor soiuri de grîu românesc. • Telefoileton — „Se ţine tare... dar cu cheltuială mare". 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a întregului popor. 20,00 Cîntecul săptămînii. In România, de George Grigoriu pe versuri de Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu. Interpretează Trio Grigoriu. 20,05 Drumuri în istorie. O aniversare glorioasă. Se împlinesc 80 de ani de cînd, la 31 martie 1893, s-a constituit Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România, primul partid politic al clasei muncitoare din țara noastră. 20,25 Telecinemateca. Ciclul Ingrid Bergman. Vizita. 22,05 24 de ore. România în lume. 22,45 Fotbal: Austria—Olanda. înregistrare de la Viena. JOI 29 MARTIE 9.00 Curs de limbă franceză. Lecţia a 48-a. 9,30 Prietenii lui Aşchiuţă. 10,00 Telex. 10,05 Publicitate. 10,10 Tehnic-club (reluare). 10,40 Bucureştiul necunoscut (reluare). 11,00 Telecinemateca (reluare). Ciclul Ingrid Bergman. „Vizita". 12,40 Teleobiectiv (reluare). 13,00 Telejurnal. 16,00—17,00 Telescoala. 17,30 Emisiune în limba maghiară. 18,30 Telex. 18,35 Publicitate. 18,40 Omul și muzica lui. Felix Mendelssohn- Bartholdy. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. Cincinalul inainte de termen — cauză a întregului popor. 20.00 Cîntecul săptămînii. In România, de George Grigoriu, pe versuri de Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu. Interpretează Eva Kiss/ 20.05 Reportaj TV. Manifest al celui de-al 8-lea deceniu. Emisiune consacrată aniversării a 80 de ani de la crearea P.S.D.M.R. 20.20 Retrospectivă Walt Disney. 20.43 Tinerii despre ei înşişi. 21.05 Steaua fără nume. Floarea din grădină, emisiune-concurs pentru tineri interpreţi de muzică populară. 22.05 24 de ore. Din ţările socialiste. 22.35 Aplauze pentru români. VINERI 30 MARTIE 9.00 Curs de limba rusă. Lecţia a 47-a. 9,30 O viaţă pentru o idee (reluare). 10,00 Telex. 10,05 Avanpremiera. 10,10 Biblioteca pentru toţi (reluare). George Bacovia (I). 10,55 Publicitate. 11,00 Hochei pe gheaţă. România—S.U.A. (Campionatul Mondial — grupa B). Transmisiune directă de la Graz. 13,15 Telejurnal. 16,00—17,00 Teleşcoală. 17,30 Curs de limba engleză. Lecţia a 46-a (reluare). 18,00 Telex. 18,05 Tragerea Loto. 18,15 Atenţie la... neatenţie ! 18,35 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Teleconferinţa de presă. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a întregului popor. 20,15 Cîntecul săptămînii. In România, de George Grigoriu, pe versuri de Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu. Interpretează Doina Spătaru-Utinescu. 20,20 Avanpremieră. 20,25 Film artistic. Golgota. 22,00 24 de ore. 20,30 Patinaj artistic. Concursul internaţional „Prietenie". Aspecte înregistrate de la patinoarul „23 August". SIMBATA 31 MARTIE 9,00 Curs de limbă germană. Lecţia a 47-a. 9,30 A fost odată ca niciodată... 10,00 Telex. 10,05 Publicitate. 10,10 Ansambluri folclorice. Ansamblul „Alunelul" din judeţul Dolj (reluare). 10,40 De vorbă cu gospodinele. 11,00 Film artistic. Marele Scott (reluare). 12,40 Telex tehnico-ştiinţific (reluare). 13,00 Telejurnal. 15,00 Hochei pe gheaţă. România — Iugoslavia. (Campionatul Mondial — grupa B). Transmisiune directă de la Graz. 17,15 Emisiune în limba germană. 19.00 Documentar TV. 19,20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. Cincinalul inainte de termen — cauză a întregului popor- 20.05 Cîntecul săptămînii. In România, de George Grigoriu, pe versuri de Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu. Interpretează George Enache. 20,10 52 de iniţiative în 52 de săptămini. 20,25 Teleenciclopedia. 21,00 Film serial — Mannix. 21,50 „Zboară, arcuşule, pe strună !“ Intîlnire cu interpreţi şi actori îndrăgiţi. In distribuţie: Alexandru Giugaru, Nicolae Herlea, Ionel Budişteanu, Dem Rădulescu, Doina Badea, Lucia Ţibuleac, Dumitru Furdui, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu, Anda Călugăreanu, Dan Spătaru, Sofia Vicoveanca, Ion Bogza, un grup de balerini ai Operei Române. 22.50 Telejurnal. 23,00 Săptămina sportivă. 23,15 Patinaj artistic: Concursul Internaţional „Prietenie". Aspecte înregistrate de la patinoarul „23 August". TELEVIZIUNE Programul 1 pe săptămîna 25 — 31 martie SATUL SOCIALIST Pe linia preocupării continue a partidului şi statului nostru pentru perfecţionarea legislaţiei se înscriu şi măsurile adoptate prin Decretul nr. 86 din 27 februarie 1973, pentru îmbunătăţirea prevederilor Legii nr. 59/1968 privind comisiile de judecată. Dată fiind importanţa cunoaşterii acestor reglementări de către masa cooperatorilor, de angajaţii organizaţiilor cooperatiste agricole şi de conducerile acestora, şi răspunzînd numeroaselor scrisori ce ne-au fost adresate, vom prezenta, in lumina legii şi a decretului amintite, pricinile care pot face obiectul sesizării acestor organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie. în acest articol ne vom opri asupra faptelor prevăzute de art. 11 din Legea nr. 59, cu completările aduse prin Decretul nr. 86, săvîrşite la locul de muncă, fapte ce prezintă un pericol social redus, motiv pentru care ele nu sunt considerate infracţiuni, ci abateri şi care, potrivit art. 15, lit. a din legea amintită, sunt de competenţa comisiilor de judecată din organizaţiile cooperatiste agricole. Aceste fapte sunt : Lovirea sau alt act de violenţă săvîrşit cu intenţie, (trasul de păr, îmbrîncirea etc) care nu a cauzat o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii (răniri sau alte suferinţe fizice), pentru vindecarea cărora ar fi necesare îngrijiri medicale. Ameninţarea cu săvîrşirea unei infracţiuni, cum ar fi bătaia, uciderea etc sau a unei fapte infracţionale păgubitoare ca : schilodirea animalelor, aprinderea imobilelor, recoltelor etc, de natură să alarmeze persoana în cauză, soţul sau rudele apropiate, ca, de exemplu, copii, părinţi etc. Insulta adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, gesturi sau alte mijloace, prin expunerea la batjocură, ori atribuirea unui defect, boală sau infirmitate, care, chiar reale de ar fi, nu ar trebui relevate. Furtul între cooperatori ori angajaţi, dacă valoarea pagubei nu depăşeşte 500 lei. Această faptă constă în luarea unui bun mobilmişcător , din posesia sau detenţia altei persoane, fără consimţămîntul acesteia, în scopul de a şi-l însuşi. Abuzul de încredere, dacă valoarea pagubei nu depăşeşte 500 lei. Fapta constă în însuşirea unui bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu sau dispunerea de acest bun pe nedrept, ca, de exemplu, înstrăinarea, ori refuzul de a-l restitui. Sustragerea sub orice formă — furt, delapidare, înşelăciune, abuz de încredere, nerestituirea bunului găsit — din avutul organizaţiei cooperatiste agricole, dacă valoarea pagubei pricinuite nu depăşeşte 500 lei.Nu constituie abateri şi ca atare nu cad în competenţa comisiilor de judecată, chiar dacă prejudiciul este sub 500 lei, faptele ce constau în fals, distrugerea sau degradarea cu intenţie a unor bunuri, abuzul în serviciu şi nici acele fapte care ar fi putut pune in pericol maşini, instalaţii, depozite, alte bunuri sau valori importante, ori ar fi putut provoca tulburări grave în desfăşurarea procesului muncii. Aceste fapte au caracter penal. Neglijenţa în serviciu, dacă valoarea pagubei cauzate avutului obştesc nu depăşeşte 1 000 lei. Fapta constă în încălcarea din culpă, dar fără intenţie, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă. Fac excepţie şi, ca atare, nu intră în competenţa comisiei de judecată, faptele de neglijenţă care au pus în pericol maşini, instalaţii, depozite, alte bunuri sau valori materiale, ori ar fi putut provoca tulburări grave în desfăşurarea procesului muncii. Constituie abateri şi se judecă de comisiile de judecată faptele cooperatorilor şi ale angajaţilor săvîrşite cu intenţie, prin care au fost provocate stricăciuni locuinţelor şi instalaţiilor din imobilele proprietatea organizaţiei cooperatiste agricole sau la cele din folosinţa acestor organizaţii, prin care s-a adus o pagubă avutului obştesc ce nu depăşeşte 500 lei. De asemenea, sunt abateri şi se judecă de comisiile de judecată şi faptele de instigare, complicitate, tăinuire şi favorizare săvîrşite de cooperatori sau angajaţi, la oricare din faptele amintite. Potrivit completării aduse la Legea nr. 59 prin Decretul nr. 84, pricinile privitoare la faptele menţionate mai sus nu vor putea fi judecate de comisiile de judecată în cazurile în care făptuitorul se găseşte în una din următoarele situaţii : A fost condamnat anterior. Condamnarea anterioară se consideră inexistentă şi, ca atare, comisia judecă pricina, dacă fapta pentru care cel în cauză a fost condamnat nu mai este prevăzută ca infracţiune de legea penală ; infracţiunea a fost săvîrşită în timpul cînd respectivul era minor ; s-a împlinit termenul de reabilitare (3 ani în cazul condamnării la amendă sau închisoare de pînă la 1 an, 4 ani pentru o condamnare de pînă la 5 ani, 5 ani — la o condamnare de pînă la 10 ani, şi 7 ani în cazul condamnărilor mai mari (la ultimele 3 termene se mai adaugă termenul reprezentînd jumătate din pedeapsa pronunţată) ; s-a împlinit termenul de prescripţie al executării pedepsei (3 ani în cazul pedepsei cu amendă, 5 ani plus durata pedepsei de pînă la 15 ani închisoare şi 20 de ani în cazul condamnărilor mai mari) , dacă infracţiunea săvîrşită a fost amnistiată. De asemenea, comisia de judecată nu are competenţa de a judeca acele cazuri în care împotriva respectivului au fost luate de două ori măsuri de influenţare obştească în ultimii trei ani. Cînd comisia de judecată are temeiuri să creadă că făptuitorul se află în una din situaţiile menţionate mai sus, care, aşa după cum s-a menţionat, nu permit judecarea cauzei de către comisie, dovada acestor situaţii se va putea face întotdeauna numai cu înscrisuri oficiale, elaborate de organe competente. Confuziile de competenţă constatate la numeroase comisii de judecată pot fi înlăturate cu desăvîrşire dacă se au în vedere elementele obligatorii caracteristice pentru oricare pricină ce intră în competenţa acestor organe, şi anume : — făptuitorul să aibă calitate de cooperator sau angajat al organizaţiei cooperatiste agricole în care funcţionează comisia de judecată ; — fapta să fi fost săvîrşită la locul de muncă, adică oriunde pe teritoriul în care-şi desfăşoară activitatea organizaţia cooperatistă respectivă. Prin urmare, fapta unui lucrător din zootehnie, de a fi sustras produse sau alte bunuri din cîmp se consideră a fi săvîrşită la locul de muncă, deşi el nu lucrează în cîmp ; — făptuitorul să nu fi fost anterior condamnat şi să nu i se fi aplicat în ultimii 3 ani cel mult două măsuri de influenţare obştească sau sancţiuni administrative prevăzute de legea penală — în cazul faptelor cauzatoare de prejudicii, valoarea acestora să nu fie mai mare de 500 lei şi respectiv 1 000 lei în situaţia abaterilor comise prin neglijenţă. Stabilirea prejudiciului se face în cazul faptelor repetate, ca de exemplu, sustragerea de mai multe ori a unor produse, prin totalizarea pagubelor pentru care nu s-a aplicat anterior o sancţiune cu caracter administrativ, măsură de influenţare obştească sau pedeapsă penală. Neîntrunirea acestor elemente în mod cumulativ declină competenţa comisiei de judecată din organizaţia cooperatistă, în favoarea comisiei de judecată de pe lîngă consiliul popular local sau a instanţei de judecată, în raza cărora domiciliază făptuitorul. AUREL ŞTIRBU, consilier juridic principal la Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie JURISTUL NOSTRU INFORMEAZĂ Competenţele comisiilor de judecată din cooperativele apicole Vineri 23 martie Nr. 1204 Abuzul, necinstea nu pot rămîne nesancţionate (Urmare din pag. 1) ce statutul. Se nasc tot felul de încurcături. Oamenii sunt purtaţi pe drumuri. Actele, întocmite contrar legii, sunt anulate. Preşedintele nu se dă, insă bătut. Continuă. Ii dă lui Alexandru Horvath, din Cocoşi, 2,40 ha de teren arabil şi 1,60 ha fineţe în schimbul unui singur hectar de teren. De fapt, atît pămîntul cooperativei cit şi cel „schimbat" rămin, în continuare, în folosinţa lui Horvath. Apoi cheltuieşte 198 834 lei pentru introducerea apei în grajduri. Ce-i drept, aproape doi ani instalaţia a funcţionat bine, îngrijitorii au fost mulţumiţi. Apoi, însă, începe şi aici „demolatul". Intr-o primă etapă este tăiată ţeava de la fîntînă pînă la castelul de apă şi de aici la rezervor. Apoi, preşedintele dă ordin să se „scurteze" şi instalaţia din grajd , cu 12 metri liniari. O vom duce în altă parte — a motivat el. Unde ? Nimeni nu ştie. Setea de căpătuială îl determină să comită alte acte de necinste. Dacă cineva are curajul să-i facă vreo observaţie, „atotputernicul" preşedinte îl ameninţă. „Ce, mă, pe mine vreţi să mă aranjaţi ? Păi ştiţi cine sunt şi ce pot face ? Eu am oameni Şi aşa, intimidaţi de imaginarii oameni, cei care încearcă să-i atragă atenţia se retrag. în acest timp, Samuel Takacs acţionează nestingherit. Deşi la repararea grajdurilor — lucrare ce a costat 16 000 lei — au lucrat opt oameni, în statul de plată sunt trecuți 14. Tövesi Alexandru, casierul cooperativei, ne spune : — După terminarea lucrării, președintele și contabila Mézei Rozalia au întocmit un borderou cuprinzind 14 nume. . La început m-am opus, știind că au muncit doar 8. Contabila Rozalia Mézei confirmă și ea acest lucru. — A venit la mine preşedintele şi mi-a dictat pe cine să trec acolo. Eu m-am conformat. Cei 6 cetăţeni care apar pe stat, cu semnături falsificate, bineînţeles, nici n-au lucrat, nici n-au semnat, nici bani n-au luat ! Banii pentru aceşti oameni i-a ridicat pînă la urmă meşterul Ludovic Nagy.: Deci, fals în acte ! Scopul ? Nagy urmărea să se sustragă de la plata unui impozit către stat de peste 3 000 de lei Totul se petrece sub girul preşedintelui. Pe cei care închid ochii cînd văd anumite abateri, preşedintele îi favorizează- Bunăoară, pe Kakasi Grigore şi Vasahely Ştefan ii pune paznici. Apoi scoate din planul de producţie 3,60 hectare de teren. Pe trei hectare se seamănă pepeni, pe 0,60 ha porumb. Acceptă ca producţia de pe cei 60 de ani, cit şi cea obţinută intercalat printre pepeni — o cantitate de 9 200 kg de porumb — să ia drumul spre casele celor doi paznici. Şi pentru că este om ,,bun“ lasuflet le mai dăruieşte 4 000 de căpăţîni de varză şi 150 de baloţi de paie şi, in plus, ceva norme. Toate aceste favoritisme, falsuri au viciat atmosfera de muncă din cooperativă. Urmînd exemplul preşedintelui, şi alţi cooperatori încep să comită abuzuri.. Şoferii, bunăoară, fac curse clandestine, falsifică foi de parcurs. Sunt prinşi şi li se impută suma de 1040 de lei. Acestea sunt faptele. Fără, discuţie, vinovaţi nu sunt numai cei care, nesocotind statutul, normele eticii şi echităţii socialiste, au abuzat de funcţie, de încrederea iniţială a obştii. Vinovaţi sînt şi cei care au tolerat săvîrşirea acestor abateri, repetarea lor , în speţă cooperatorii, lucrătorii organelor agricole judeţene care au trecut pe aici- Cum se poate să vezi că în cooperativă rezultatele sunt din ce în ce mai slabe şi să nu adopţi nici un fel de poziţie ? Sub ochii membrilor consiliului de conducere, „atotputernicul preşedinte" comitea tot felul de abuzuri, falsuri, era încălcată democraţia cooperatistă. Nu aveau oare dreptul şi datoria să-şi spună deschis cuvîntul, să acţioneze energic pentru a pune capăt acestei stări de lucruri ? în concluzie : schimbarea preşedintelui a însemnat nu numai un vot de blam dat îngîmfării, necinstei, modului defectuos de muncă, ci şi nepăsării celor care gîndesc: „nu mă bag „nu mă priveşte !“.