Satul Socialist, martie 1973 (Anul 5, nr. 1185-1211)

1973-03-23 / nr. 1204

PAGINA 2 în organizarea activităţilor cultural-educative PARTEA TINERILOR - INTERES, PARTEA FACTORILOR RESPONSABILI AI COMUNEI - DEZINTERES DIN Despre munca educativă desfăşu­rată în rîndul tineretului de la sate, despre cerinţele actuale ale acesteia, am mai scris în ziarul nostru- Relua­rea discuţiei nu e decît o dovadă a acuităţii cu care se pune, în continua­re, tema. Constatările prilejuite de o scurtă oprire în comuna prahoveană Puche­­nii Mari nu sunt deloc îmbucurătoare. Situată de-a lungul autostrăzii Plo­ieşti - Bucureşti, aşezarea îţi dă im­presia unui orăşel- Sute de case noi, adevărate vile, sînt o carte de vizită promiţătoare. Pe trotuare, zeci de fete şi băieţi se îndreaptă, bănuim, către căminul cultural. Sîntem contra­zişi, însă, de cuvintele cuiva din apro­piere : — Se duc la Ploieşti, la film. — Aici nu se aduc filme ? — S-ar aduce ele, dar unde ? In­­trebaţi-l mai bine pe-al lui Tăsică, pe Gheorghe, el se ocupă cu tinerii, a­­tîţi ciţi mai sînt... Peste cîteva minute îl găsim pe to­­varăşul Gheorghe Tăsică, secretarul comitetului U.T.C. — Comuna, ni se spune, are trei sate şi două cămine culturale, la Moşneni şi Pietroşani- Distanţa între ele, 6 kilometri. Distanţa faţă de centrul ad­ministrativ, din Pucheni, la fel. Direc­torii Eugen Pătraşcu şi, respectiv, Constantin Herea sunt şi directori de şcoală, aşa­­că activităţile cultural - educative sunt mai mult „încropite la repezeală, la diferite ocazii sărbăto­reşti." — Dar în centru ? ! — In centru... n-avem cămin cultu­ral. Ne-am mai gîndit noi la cîteva acţiuni, că avem cu cine — organiza­ţia U.T.C. numără 242 de membri — dar din 1969 nu mai dispunem de local. Clădirea căminului, pe care-o vedeţi vizavi de primărie, ne-a fost luată, atunci, de C.L.F. O dată cu pier­derea clădirii au urmat promisiunile pentru un alt local. Nu s-au procurat nici măcar materialele. Cred că prin­cipalul vinovat este primarul Alexan­dru Grigore, al cărui sprijin, cel puțin de cînd sunt eu secretar, nu l-am prea sesizat. — In acest caz, organizaţia U.T.C. nu poate oferi nimic tinerilor . — Din cînd în cînd, baluri şi hore, în satele amintite- Munca educativă se face mai mult în şcoală. — Ce zic tinerii de această situaţie? — Ce să zică,­, se urcă în autobuz şi pleacă la Ploieşti, iniţiative sînt : chiar la sfîrşitul lunii februarie au ve­nit cîţiva la mine şi mi-au propus să învioreze activitatea căminului din Pietroşani. Mi-au arătat chiar un ma­terial de informare politică, un altul legat de comportarea în societate şi un proiect de program artistic. Am încercat să fac ceva, să repun pe pi­cioare vechea brigadă de agitaţie, să obţin de la preşedintele cooperativei, Ion Stoica, un sprijin cit de mic, dar... mai mult decit un bal n-am realizat. Uneori ar dori unii tineri să joace şah, tenis, să se informeze asupra evenimentelor internaţionale din co­lecţia de ziare a căminului, dar lacă­tul de la uşă le fringe entuziasmul. Directorul are, probabil, treburi ur­gente la şcoală... — Ceea ce ne spuneţi e inadmisi­bil. — La prima adunare generală, vom cere hotărit primarului, preşedinţilor de cooperative şi cadrelor didactice să-şi îndeplinească obligaţiile ce le au faţă de organizaţia de tineret. Vom întocmi planul de activitate pe baza propunerilor uteciştilor, vom per­manentiza informările politice, vom imprima un caracter educativ tutu­ror manifestărilor. In maximum două săptămîni vom putea vorbi din nou de brigada artistică de agitaţie din Pu­­chenii Mari. Adresăm şi noi, pe această cale, celor care au fost vizaţi chemarea la îndreptarea grabnică a lucrurilor. I. LONGIN POPESCU LA FRUNZARU V OLT Un pionier­ erou şi o condamnabilă neglijenţă Concurs pionieresc de săniu­ţe, in satul Frunzaru, judeţul Olt. Se întrec pionierii clase­lor a V-a şi a VI-a. Deodată, gheaţa cedează. Cîţiva elevi se agaţă cu disperare de margi­nile copcilor. Profesoara Con­stanţa Nica, singurul cadru di­dactic prezent între elevi, sare curajoasă în sprijinul celor ameninţaţi, dar gheaţa se ru­pe, sporind numărul celor pe­riclitaţi şi spaima copiilor. Cu o admirabilă prezenţă de spi­rit, păstrindu-şi sîngele rece, Petre Voicu, pionier, elev în clasa a Vil-a, a intuit unica măsură salvatoare. A rupt din apropiere un plop, mai lung şi mai groscior, pe care l-a întins profesoarei şi pionierilor Ion Mogoş, Marin şi Dumitru Voi­­nea şi Florea Diaconu. Prin acţiunea sa cutezătoare, pio­nierul Petre Voicu a salvat astfel de la moarte cinci vieţi. Mai mult n-a putut face... Cînd a întins pentru a şasea oară plopul, elevele Alexandra Mogoş şi Crina Radu au apu­cat prăjina de la mijloc, a­­ceasta s-a frînt şi pionierele s-au înecat. A treia victimă a fost Constantin Diaconu, un coleg de clasă nu mai puţin cutezător, al lui Voicu. Văzind că cele două eleve nu mai ies la suprafaţă, acesta, bun înno­­tător, a plonjat in copcă, de unde însă nu a mai ieşit. Pentru fapta sa bravă, pio­nierească, Petre Voicu a primit titlul, diploma şi insigna de cutezător. Cu prilejul primirii titlului, multe laude şi mulţu­miri i s-au adus de pionierii salvaţi şi de părinţii lor. Pe lingă actele de eroism de­scrise mai sus, cele intîmplate la Frunzaru relevă însă şi altceva şi anume uşurinţa cu care s-a ales locul concursu­lui — un lac avînd adîncimea de aproape patru metri şi pe a cărui suprafaţă gheaţa HTi era pretutindeni îndeajuns de groasă. Gravă, totodată, a fost şi lipsa unui număr corespun­zător de cadre didactice care­­ să asigure buna desfăşurare a­ întrecerii pioniereşti, suprave­gherea atentă a copiilor. Acum, după consumarea tragediei, toţi profesorii şcolii dau vina pe întim­plare. Numai că, aşa cum zicea bunicul elevului Constantin Diaconu, „întîm­­plarea e aşa cum şi-o face o­­mul“. TRAIAN DUMITRESCU Comuna oamenilor: buzoianu Vintilă Vodă. Noile realizări edilitar-gospodărești se înscriu ca o mărturie a hărniciei PROGRAMUL I : 5,00 Buletin de ştiri. 5,05 Cintec şi joc pe plaiurile ţării. 5,30 Jurnal agrar. 5,40 Piese de estradă. 6,00 — 8,08 Radio-programul dimineţii. 8,08 Matineu muzical. Pro­gram de valsuri. 8,30 La microfon, melodia preferată. 9,00 Buletin de ştiri. 9,30 Mioriţa. 9,50 Muzică uşoară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 înregis­trări ale orchestrei Barbu Lăutaru. 10,20 Piese instrumentale. 10,30 Din ţările socialiste. Emisiune de la Mos­cova. 11,00 Buletin de ştiri. , 11,05 Melodii de Mişu Iancu. 11,35 Te eri­­tăm, frumoasă Românie ! — montaj RADIO Simbăti 24 martie de versuri. 12,00 Discul zilei — Rita Pavone. 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,30 Radiorecording. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17,00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 17,45 Program susţinut de participanţi la concursul „Steaua fără nume floarea din grădină". 18,00 Orele se­rii. 20,00 Zece melodii preferate. 20,45 Consemnări de Radu Selejan. 20,50 „La hanul melodiilor" cu Ionel Budişteanu, Adriana Codreanu, Marcel Budală, Marica Pitu, Elisa­­beta Ticuţă, Saveta Bogdan. 21,30 Revista şlagărelor. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Muzică de dans. 24,00 Buletin de ştiri. 0,03 — 6,00 Estrada nocturnă. 1 DUMINICA 25 MARTIE 8,00 Gimnastica pentru toţi. 8,15 Pentru sănătatea dv. 8,30 Cravatele roşii. 9,45 Viaţa satului. Invitatul emisiunii: Ion Neamţu, directorul I.A.S. Huşi, judeţul Vaslui. • De luni pînă duminică — jurnal de ac­tualitate săptămînală • „împliniri", reportaj despre realizările unui co­lectiv de cercetători de la Staţiunea experimentală Ştefăneşti-Argeş • Pe scenă şi în viaţă. Selecţiuni din programul brigăzii artistice a căminului cultural Băneasa — Ga­laţi • Secvenţa săptămînii: Gospo­dari şi... gospodari. • Cîntece şi jocuri populare în interpretarea Ansamblului folcloric „Alunelul" din Teleorman. 11,00 Emisiune în limba maghiară. 12,30 De strajă pa­triei. 13,00 «» Alo, aici e Stroe !­e Cîntece de voie bună. Interpre­tează Mariana Bădoiu. • Anecdote cu actori îndrăgiţi. • Invicibilul Mighty Mouse. « Micro-recital u­­moristic: Stela Popescu. • Melodii în primă audiţie interpretate de Dan Spătaru. • Să rîdem cu Nea Mărin. Interpretează Amza Pelea • Pe strunele viorii. Melodii inter­pretate de orchestra Ion Calistra­­che. 14:00 • Fotbal: Steaua—C.F.R. Cluj (repriza I). • Maratonul Vasa­­loppet, cea mai mare cursă de ski din lume: 85 km — 10 000 de concu­renţi ! înregistrare primită de la TV suedeză. 15:00 • Fotbal: Steaua —C.F.R. Cluj (repriza a II-a) • Schi-varietăţi. Emisiune primită de la TV franceză. • „C.F.R." de I.L. Caragiale. Interpretează Cos­­tache Antoniu, Radu Beligan şi Marcel Anghelescu. • Canţonete in­terpretate de Nicolae Herlea. • Jur­nal de călătorie: „Piramidele" vă­zute de Dionisie Şincan şi Geor­ge Brătianu. • Trei melodii cu Dida Drăgan. • Din albumul caricaturis­tului Neil Cobar. • Cărţi poştale ilustrate : Panicella (Spania). • „Micul caporal a fost avansat" re­portaj de Aristide Buhoiu. • Mo­ment folcloric cu Angela Moldovan, Elena Zamfir şi Ion Cristoreanu. • Charlie Chaplin in „Vagabondul", premieră pe ţară. • Muzică uşoară cu formaţia instrumentală condusă de Dan Stoian. 18:10 Film serial pentru tineret: „Pierduţi în spaţiu". Episodul XXII — „Planeta fanto­mă". 18,55 Avanpremieră. 19,00 Ve­tre folclorice, Valea Jiului. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,15 Preferinţele dumneavoastră­ îşi dau concursul: Tom­a Caragiu, Dem Ră­­dulescu, Jean Constantin, Mihai Fo­­tino, Cornel Vulpe, Nicu Constan­tin, Marius Pepino, Dan Damian, Alex. Lulescu, Mihai Mereuţă, Iri­na Loghin şi Benone Sinulescu, Doina Badea, Mihaela Mihai, Ange­la Similea, Corina Chiriac, Ioana Iliant, Gabriela Ijac, Vuigi Ionescu, Cristina Savu şi Ovidiu Vîlcu, Radu Stoenescu, şi Mihai Constantinescu. 22,00 Imagini ateniene. 22,15 Tele­jurnal. 22,30 Hochei pe gheaţă. România—Italia (Campionatul mon­dial — grupa B), înregistrare de la Graz. LUNI 26 MARTIE 17,30 Curs de limbă franceză. Lec­ţia 47-a (reluare). 18,00 Telex. 18,05 La ordinea zilei... Azi, judeţul Me­hedinţi. 18,20 Căminul... la Arad. 19.00 Scena. Emisiune de actualitate critică şi teatrală. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a întregului po­por. 20,00 Cîntecul săptămînii. In România, de George Grigoriu pe versuri de Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu. Interpretează Jeanina Matei. 20,05 Ancheta Tv. Cit ne costă lipsa de răspundere. 20,45 Ro­­man-foileton. „Cintec la apusul soarelui". Episodul II — „Aratul". 21.30 Revista literar-aristică TV. 22.30 24 de ore. 22,50 Luminile rampei. MARŢI 27 MARTIE 9,00—10,00 Teleşcoală. 10,00 Telex. 10,05 Publicitate. 10,15 Avanpremie­ră. 10,20 Teleenciclopedia (reluare). 11,00 Telecinemateca pentru tineret. Nu fi trist ! O producţie a studio­urilor cinematografice sovietice, ecranizare după romanul „Unchiul meu, Benjamian". 12,23 Pe-un picior de plai (reluare). 12,45 52 de iniţia­tive în 52 de săptămîni (reluare). 13,00 Telejurnal. 17,30 Curs de lim­bă rusă. Lecţia a 46-a (reluare). 18,00 Telex. 18,05 Publicitate. 18,10 Tehnic-club. 18,40 Panoramic ştiin­ţific. 19,20 1001 de seri. 19,30 Tele­jurnal. Cincinalul inainte de ter­men — cauză a întregului popor. 20,00 Cîntecul săptămînii. In Româ­nia, de George Grigoriu pe versuri de Angel Grigoriu și Romeo Iorgu­lescu. Interpretează Ion Bănică. 20,05 Tele-obiectiv. 20,25 Seară de teatru. In vîntul de primăvară, de Letiţia Papu. 21,30 Din cîntecele ţării cu dor. Recitalul tinerei inter­prete de muzică populară Elena Munteanu. 22,00 24 de ore. Contras­te în lumea capitalului. 22,3­­ Ho­chei pe gheaţă. România—R.D. Germană. (Campionatul Mondial — grupa B). înregistrare de la Graz. MIERCURI 28 MARTIE 9,00 Curs de limba engleză. Lec­ţia a 46-a. 9,30 De la Alfa la Omega. Enciclopedie pentru elevi. 10,00 Telex. 10,05 Prim-plan (reluare). 10,35 Cîntece şi jocuri din Oaş (re­luare). 10,45 Film serial. Pe urmele lui Caplla. Producţie a studiourilor de televiziune din R.S.F. Iugoslavia Episodul IX. 11,45 La ordinea zilei (reluare). Azi, judeţul Mehedinţi. 12.00 Revista literar-artistică TV (reluare). 13.00 Telejurnal. 15.00 —17.15 Hochei pe gheaţă: Româ­nia—Elveţia. (Campionatul mondial — grupa B.) Transmisiune directă de la Graz. 17.30 Curs de limbă germană. Lecţia a 46-a (reluare). 18.00 Telex. 19,05 Tragerea Prono-expres. 18,15 Dialog. 18,40 Barzi şi rapsozi. Secvenţe filmate la primul festival al rapsozilor populari or­ganizat la Brăila între 23—25 fe­bruarie 1973. 19.00 Timp şi anotimp în agricultură. • Jurnal de campa­nie • Oameni ai recoltelor bogate. Vi-1 prezentăm astăzi pe dr. ing. Constantin Olaru — creatorul mai multor soiuri de grîu românesc. • Telefoileton — „Se ţine tare... dar cu cheltuială mare". 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a între­gului popor. 20,00 Cîntecul săptă­mînii. In România, de George Gri­goriu pe versuri de Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu. Interpretează Trio Grigoriu. 20,05 Drumuri în is­torie. O aniversare glorioasă. Se împlinesc 80 de ani de cînd, la 31 martie 1893, s-a constituit Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România, primul partid politic al clasei muncitoare din țara noastră. 20,25 Telecinemateca. Ciclul Ingrid Bergman. Vizita. 22,05 24 de ore. România în lume. 22,45 Fotbal: Austria—Olanda. înregistrare de la Viena. JOI 29 MARTIE 9.00 Curs de limbă franceză. Lec­ţia a 48-a. 9,30 Prietenii lui Aşchiu­­ţă. 10,00 Telex. 10,05 Publicitate. 10,10 Tehnic-club (reluare). 10,40 Bucureştiul necunoscut (reluare). 11,00 Telecinemateca (reluare). Ci­clul Ingrid Bergman. „Vizita". 12,40 Teleobiectiv (reluare). 13,00 Telejur­nal. 16,00—17,00 Telescoala. 17,30 Emisiune în limba maghiară. 18,30 Telex. 18,35 Publicitate. 18,40 Omul și muzica lui. Felix Mendelssohn- Bartholdy. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. Cincinalul inainte de termen — cauză a întregului popor. 20.00 Cîntecul săptămînii. In Româ­nia, de George Grigoriu, pe ver­suri de Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu. Interpretează Eva Kiss/ 20.05 Reportaj TV. Manifest al celui de-al 8-lea deceniu. Emisiune con­sacrată aniversării a 80 de ani de la crearea P.S.D.M.R. 20.20 Retro­spectivă Walt Disney. 20.43 Tinerii despre ei înşişi. 21.05 Steaua fără nume. Floarea din grădină, emisiu­­ne-concurs pentru tineri interpreţi de muzică populară. 22.05 24 de ore. Din ţările socialiste. 22.35 Aplauze pentru români. VINERI 30 MARTIE 9.00 Curs de limba rusă. Lecţia a 47-a. 9,30 O viaţă pentru o idee (re­luare). 10,00 Telex. 10,05 Avanpre­miera. 10,10 Biblioteca pentru toţi (reluare). George Bacovia (I). 10,55 Publicitate. 11,00 Hochei pe ghea­ţă. România—S.U.A. (Campionatul Mondial — grupa B). Transmisiu­ne directă de la Graz. 13,15 Tele­jurnal. 16,00—17,00 Teleşcoală. 17,30 Curs de limba engleză. Lecţia a 46-a (reluare). 18,00 Telex. 18,05 Tragerea Loto. 18,15 Atenţie la... neatenţie ! 18,35 La volan — emisi­une pentru conducătorii auto. 18,50 Teleconferinţa de presă. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a între­gului popor. 20,15 Cîntecul săptă­mînii. In România, de George Gri­goriu, pe versuri de Angel Grigo­riu și Romeo Iorgulescu. Interpre­tează Doina Spătaru-Utinescu. 20,20 Avanpremieră. 20,25 Film artistic. Golgota. 22,00 24 de ore. 20,30 Pa­tinaj artistic. Concursul internaţio­nal „Prietenie". Aspecte înregistrate de la patinoarul „23 August". SIMBATA 31 MARTIE 9,00 Curs de limbă germană. Lec­ţia a 47-a. 9,30 A fost odată ca nici­odată... 10,00 Telex. 10,05 Publicita­te. 10,10 Ansambluri folclorice. An­samblul „Alunelul" din judeţul Dolj (reluare). 10,40 De vorbă cu gospodinele. 11,00 Film artistic. Ma­rele Scott (reluare). 12,40 Telex tehnico-ştiinţific (reluare). 13,00 Telejurnal. 15,00 Hochei pe gheaţă. România — Iugoslavia. (Campionatul Mondial — grupa B). Transmisiune directă de la Graz. 17,15 Emisiune în lim­ba germană. 19.00 Documentar TV. 19,20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. Cincinalul inainte de termen — cauză a întregului popor- 20.05 Cîn­tecul săptămînii. In România, de George Grigoriu, pe versuri de Angel Grigoriu și Romeo Iorgules­cu. Interpretează George Enache. 20,10 52 de iniţiative în 52 de săp­­tămini. 20,25 Teleenciclopedia. 21,00 Film serial — Mannix. 21,50 „Zboa­ră, arcuşule, pe strună !“ Intîlnire cu interpreţi şi actori îndrăgiţi. In distribuţie: Alexandru Giugaru, Ni­colae Herlea, Ionel Budişteanu, Dem Rădulescu, Doina Badea, Lu­cia Ţibuleac, Dumitru Furdui, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu, Anda Călugăreanu­, Dan Spătaru, Sofia Vicoveanca, Ion Bogza, un grup de balerini ai Operei Române. 22.50 Telejurnal. 23,00 Săptămina sporti­vă. 23,15 Patinaj artistic: Concursul Internaţional „Prietenie". Aspecte înregistrate de la patinoarul „23 August". TELEVIZIUNE Programul 1 pe săptămîna 25 — 31 martie SATUL SOCIALIST Pe linia preocupării continue a partidului şi statului nostru pentru perfecţionarea legislaţiei se înscriu şi măsurile adoptate prin Decretul nr. 86 din 27 februarie 1973, pen­tru îmbunătăţirea prevederilor Le­gii nr. 59/1968 privind comisiile de judecată. Dată fiind importanţa cunoaşterii acestor reglementări de către masa cooperatorilor, de an­gajaţii organizaţiilor cooperatiste agricole şi de conducerile acestora, şi răspunzînd numeroaselor scri­sori ce ne-au fost adresate, vom prezenta, in lumina legii şi a de­cretului amintite, pricinile care pot face obiectul sesizării acestor or­gane obşteşti de influenţare şi ju­risdicţie. în acest articol ne vom opri a­­supra faptelor prevăzute de art. 11 din Legea nr. 59, cu completă­rile aduse prin Decretul nr. 86, săvîrşite la locul de muncă, fapte ce prezintă un pericol social re­dus, motiv pentru care ele nu sunt considerate infracţiuni, ci abateri şi care, potrivit art. 15, lit. a din legea amintită, sunt de competenţa comisiilor de judecată din organi­zaţiile cooperatiste agricole. Aceste fapte sunt : Lovirea sau alt act de violenţă săvîrşit cu intenţie, (trasul de păr, îmbrîncirea etc) care nu a cauzat o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii (răniri sau alte su­ferinţe fizice), pentru vindecarea cărora ar fi necesare îngrijiri me­dicale. Ameninţarea cu săvîrşirea unei infracţiuni, cum ar fi bătaia, uci­derea etc sau a unei fapte infrac­ţionale păgubitoare ca : schilo­direa animalelor, aprinderea imo­bilelor, recoltelor etc, de natură să alarmeze persoana în cauză, soţul sau rudele apropiate, ca, de exem­plu, copii, părinţi etc. Insulta adusă onoarei ori repu­taţiei unei persoane prin cuvinte, gesturi sau alte mijloace, prin ex­punerea la batjocură, ori atribui­rea unui defect, boală sau infir­mitate, care, chiar reale de ar fi, nu ar trebui relevate. Furtul între cooperatori ori an­gajaţi, dacă valoarea pagubei nu depăşeşte 500 lei. Această faptă constă în luarea unui bun mobil­­mişcător , din posesia sau deten­ţia altei persoane, fără consimţă­­mîntul acesteia, în scopul de a şi-l însuşi. Abuzul de încredere, dacă valoa­rea pagubei nu depăşeşte 500 lei. Fapta constă în însuşirea unui bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu sau dispunerea de acest bun pe nedrept, ca, de exemplu, în­străinarea, ori refuzul de a-l res­titui. Sustragerea sub orice formă — furt, delapidare, înşelăciune, abuz de încredere, nerestituirea bunului găsit — din avutul organizaţiei cooperatiste agricole, dacă valoarea pagubei pricinuite nu depăşeşte 500 lei.­­Nu constituie abateri şi ca atare nu cad în competenţa co­misiilor de judecată, chiar dacă prejudiciul este sub 500 lei, fap­tele ce constau în fals, distruge­rea sau degradarea cu intenţie a unor bunuri, abuzul în serviciu şi nici acele fapte care ar fi putut pune in pericol maşini, instalaţii, depozite, alte bunuri sau valori importante, ori ar fi putut pro­voca tulburări grave în desfăşura­rea procesului muncii. Aceste fapte au caracter penal­. Neglijenţa în serviciu, dacă va­loarea pagubei cauzate avutului obştesc nu depăşeşte 1 000 lei. Fapta constă în încălcarea din culpă, dar fără intenţie, a unei în­datoriri de serviciu, prin neînde­­plinirea acesteia sau prin îndepli­nirea ei defectuoasă. Fac excepţie şi, ca atare, nu intră în compe­tenţa comisiei de judecată, faptele de neglijenţă care au pus în peri­col maşini, instalaţii, depozite, alte bunuri sau valori materiale, ori ar fi putut provoca tulburări grave în desfăşurarea procesului muncii. Constituie abateri şi se judecă de comisiile de judecată faptele cooperatorilor şi ale angajaţilor săvîrşite cu intenţie, prin care au fost provocate stricăciuni locuin­ţelor şi instalaţiilor din imobilele proprietatea organizaţiei coopera­tiste agricole sau la cele din folo­sinţa acestor organizaţii, prin care s-a adus o pagubă avutului ob­ştesc ce nu depăşeşte 500 lei. De asemenea, sunt abateri şi se judecă de comisiile de judecată şi faptele de instigare, complicitate, tăinuire şi favorizare săvîrşite de cooperatori sau angajaţi, la ori­care din faptele amintite. Potrivit completării aduse la Legea nr. 59 prin Decretul nr. 84, pricinile privitoare la faptele men­ţionate mai sus nu vor putea fi judecate de comisiile de judecată în cazurile în care făptuitorul se găseşte în una din următoarele si­tuaţii : A fost condamnat anterior. Condamnarea anterioară se consi­deră inexistentă şi, ca atare, co­misia judecă pricina, dacă fapta pentru care cel în cauză a fost condamnat nu mai este prevăzută ca infracţiune de legea penală ; infracţiunea a fost săvîrşită în timpul cînd respectivul era mi­nor ; s-a împlinit termenul de rea­bilitare (3 ani în cazul condam­nării la amendă sau închisoare de pînă la 1 an, 4 ani pentru o con­damnare de pînă la 5 ani, 5 ani — la o condamnare de pînă la 10 ani, şi 7 ani în cazul condamnărilor mai mari (la ultimele 3 termene se mai adaugă termenul reprezentînd jumătate din pedeapsa pronun­ţată) ; s-a împlinit termenul de prescripţie al executării pedepsei (3 ani în cazul pedepsei cu amen­dă, 5 ani plus durata pedepsei de pînă la 15 ani închisoare şi 20 de ani în cazul condamnărilor mai mari) , dacă infracţiunea săvîr­şită a fost amnistiată. De asemenea, comisia de jude­cată nu are competenţa de a ju­deca acele cazuri în care împotriva respectivului au fost luate de două ori măsuri de influenţare obştească în ultimii trei ani. Cînd comisia de judecată are te­meiuri să creadă că făptuitorul se află în una din situaţiile menţio­nate mai sus, care, aşa după cum s-a menţionat, nu permit judeca­rea cauzei de către comisie, do­vada acestor situaţii se va putea face întotdeauna numai cu înscri­suri oficiale, elaborate de organe competente. Confuziile de competenţă con­statate la numeroase comisii de judecată pot fi înlăturate cu desă­­vîrşire dacă se au în vedere ele­mentele obligatorii caracteristice pentru oricare pricină ce intră în competenţa acestor organe, şi anume : — făptuitorul să aibă calitate de cooperator sau angajat al organiza­ţiei cooperatiste agricole în care funcţionează comisia de judecată ; — fapta să fi fost săvîrşită la locul de muncă, adică oriunde pe teritoriul în care-şi desfăşoară activitatea organizaţia cooperatistă respectivă. Prin urmare, fapta unui lucrător din zootehnie, de a fi sus­tras produse sau alte bunuri din cîmp se consideră a fi săvîrşită la locul de muncă, deşi el nu lu­crează în cîmp ; — făptuitorul să nu fi fost an­terior condamnat şi să nu i se fi aplicat în ultimii 3 ani cel mult două măsuri de influenţare ob­ştească sau sancţiuni administra­tive prevăzute de legea penală­­ — în cazul faptelor cauzatoare de prejudicii, valoarea acestora să nu fie mai mare de 500 lei şi res­pectiv 1 000 lei în situaţia abateri­lor comise prin neglijenţă. Stabi­lirea prejudiciului se face în ca­zul faptelor repetate, ca de exem­plu, sustragerea de mai multe ori a unor produse, prin totalizarea pagubelor pentru care nu s-a a­­plicat anterior o sancţiune cu ca­racter administrativ, măsură de influenţare obştească sau pedeap­să penală. Neîntrunirea acestor elemente în mod cumulativ declină competenţa comisiei de judecată din organiza­ţia cooperatistă, în favoarea co­misiei de judecată de pe lîngă consiliul popular local sau a in­stanţei de judecată, în raza că­rora domiciliază făptuitorul. AUREL ŞTIRBU, consilier juridic principal la Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie JURISTUL NOSTRU INFORMEAZĂ Competenţele comisiilor de judecată din cooperativele apicole Vineri 23 martie Nr. 1204 Abuzul, necinstea nu pot rămîne nesancţionate (Urmare din pag. 1) ce statutul. Se nasc tot felul de încurcături. Oamenii sunt purtaţi pe drumuri. Actele, întocmite con­trar legii, sunt anulate. Preşedinte­le nu se dă, insă bătut. Continuă. Ii dă lui Alexandru Horvath, din Cocoşi, 2,40 ha de teren arabil şi 1,60 ha fineţe în schimbul unui singur hectar de teren. De fapt, atît pămîntul cooperativei cit şi cel „schimbat" rămin, în continuare, în folosinţa lui Horvath. Apoi chel­tuieşte 198 834 lei pentru introdu­cerea apei în grajduri. Ce-i drept, aproape doi ani instalaţia a func­ţionat bine, îngrijitorii au fost mulţumiţi. Apoi, însă, începe şi aici „demolatul". Intr-o primă etapă este tăiată ţeava de la fîntî­­nă pînă la castelul de apă şi de aici la rezervor. Apoi, preşedintele dă ordin să se „scurteze" şi insta­laţia din grajd , cu 12 metri lini­ari. O vom duce în altă parte — a motivat el. Unde ? Nimeni nu ştie. Setea de căpătuială îl determină să comită alte acte de necinste. Dacă cineva are curajul să-i facă vreo observaţie, „atotputernicul" preşedinte îl ameninţă. „Ce, mă, pe mine vreţi să mă aranjaţi ? Păi ştiţi cine sunt şi ce pot face ? Eu am oameni Şi aşa, intimidaţi de imaginarii oameni, cei care în­cearcă să-i atragă atenţia se re­trag. în acest timp, Samuel Takacs acţionează nestingherit. Deşi la re­pararea grajdurilor — lucrare ce a costat 16 000 lei — au lucrat opt­­ oameni, în statul de plată sunt trecuți 14. Tövesi Alexandru, casie­rul cooperativei, ne spune : — După terminarea lucrării, președintele și contabila Mézei Rozalia au întocmit un borderou cuprinzind 14 nume. . La început m-am opus, știind că au muncit doar 8. Contabila Rozalia Mézei confir­mă și ea acest lucru. — A venit la mine preşedintele şi mi-a dictat pe cine să trec acolo. Eu m-am conformat. Cei 6 cetăţeni care apar pe stat, cu semnături falsificate, bineînţe­les, nici n-au lucrat, nici n-au sem­nat, nici bani n-au luat ! Banii pen­tru aceşti oameni i-a ridicat pînă la urmă meşterul Ludovic Nagy.: Deci, fals în acte ! Scopul ? Nagy urmărea să se sustragă de la plata unui impozit către stat de peste 3 000 de lei Totul se petrece sub girul preşedintelui. Pe cei care închid ochii cînd văd anumite abateri, preşedintele îi fa­vorizează- Bunăoară, pe Kakasi Grigore şi Vasahely Ştefan ii pune paznici. Apoi scoate din pla­nul de producţie 3,60 hectare de teren. Pe trei hectare se seamănă pepeni, pe 0,60 ha porumb. Accep­tă ca producţia de pe cei 60 de ani, cit şi cea obţinută intercalat printre pepeni — o cantitate de 9 200 kg de porumb — să ia dru­mul spre casele celor doi paznici. Şi pentru că este om ,,bun“ la­­su­flet le mai dăruieşte 4 000 de că­­păţîni de varză şi 150 de baloţi de paie şi, in plus, ceva norme. Toate aceste favoritisme, falsuri au viciat atmosfera de muncă din cooperativă. Urmînd exemplul pre­şedintelui, şi alţi cooperatori încep să comită abuzuri.. Şoferii, bună­oară, fac curse clandestine, falsifi­că foi de parcurs. Sunt prinşi şi li se impută suma de 1040 de lei. Acestea sunt faptele. Fără, discu­ţie, vinovaţi nu sunt numai cei care, nesocotind statutul, normele eticii şi echităţii socialiste, au abuzat de funcţie, de încrederea iniţială a obştii. Vinovaţi sînt şi cei care au tolerat săvîrşirea acestor abateri, repetarea lor , în speţă cooperato­rii, lucrătorii organelor agricole judeţene care au trecut pe aici- Cum se poate să vezi că în coope­rativă rezultatele sunt din ce în ce mai slabe şi să nu adopţi nici un fel de poziţie ? Sub ochii membri­lor consiliului de conducere, „atot­puternicul preşedinte" comitea tot felul de abuzuri, falsuri, era încăl­cată democraţia cooperatistă. Nu aveau oare dreptul şi datoria să-şi spună deschis cuvîntul, să acţione­ze energic pentru a pune capăt a­­cestei stări de lucruri ? în concluzie : schimbarea preşe­dintelui a însemnat nu numai un vot de blam dat îngîmfării, necin­stei, modului defectuos de muncă, ci şi nepăsării celor care gîndesc: „nu mă bag „nu mă priveşte !“.

Next